Bai, ar trebui sa-ti dea astia de la saitu' Cinemagia un mertzan pe care sa-l parchezi langa topicu' tau si cu care sa te-'ntorci acasa linistit fara s-o mai iei in freza pe moca, ca ai vechime vad si pe deasupra tu si muncesti nene! :)
Eventual n-ar strica si-un diplomat, un mobil si-o pereche de ochelari de soare negri. 8)

Ar trebui, dar o fac?...nu. Oricum, o fac de placere, daca o faceam pe bani trebuia sa ma apuc sa fac reviewurile cam cum le face Pitbull (adica lungi si aprofundate)...si pentru asta e nevoie de mai multa experienta in facut filme (nu vizionat) si o facultate pe subiect.

Si in caz ca ma iei peste picior (asta doar in caz ca...fiindca am simtit ca ma compari cu un manelist dupa descierea aia - mai putin diplomatu) afla ca nu ma doare.
N-am nevoie de masina, lucrez de acasa :lol:

Nu te-am luat peste picior. Nici gand spre manelisti. Apropo, eu sunt Terminatorul Manelistilor ala Oficial, nu mi-am exercitat functia pana acum pt ca inca n-am gasit unul pe CineMagia, cand am sa-l gasesc am sa-l scalpez si schingiuiesc. Peace!
Uitasem si de costum negru, camasa alba, cravata albastru inchis aproape negru. Ai nevoie si de un pix, pantofi, un helicopter, de multe. ;)

Da, cine nu vrea toate alea?

The Counterfeiters - 9/10. Great & classy stuff. Atentia la detaliu, actorul din rolul principal - hipnotic, atmosfera, bucatica din istorie...top notch.

Flawless - 7/10. Mare scofala de film nu e...e de fapt cam banal, iar unele faze sunt chiar plictisitoare. Probabil asta e si ritmul impus...lent, aproape neinteresat de propriul deznodamant (asta si poate fiindca totul e privit din perspectiva unei batranici care povesteste greu). Acest film despre un jaf e un raspuns pentru seria Ocean. Vor sa arate ca in loc de 11, 12 sau 13 oameni in forta e de fapt nevoie de numai 2 oameni...un batran si o femeie sa fure zeci de milioane de lire (ha, ce palma peste fata). Oricum, cu toate ca e usor de inteles in final, pana atunci e greu sa intelegi unele replici, sa intelegi unde vor sa ajunga personajele cu discutiile....poate si din cauza ca se simte plictiseala si dezinteresul. Michael Caine ce mai ma scoate din plictiseala in momentele ce apare pe ecran iar Demi Moore nu e rea deloc. Si ce usor e sa-ti bati joc de filmul asta...se cheama Flawless (perfect, fara greseala) si apoi ba ca e flawed, etc. Eh, nu il recomand in mod deosebit.

Water Horse: Legend of the Deep - 6/10. In 5 zile se face cat un dinozaur iar avand in vedere ca are nevoie de cantitati imense de hrana o data ce creste nu am vazut cantitati la fel de mari de rahat...aa, stai, gresesc. Acest film valoreaza intreaga cantitatea de fecale a monstrului, aceasta transformandu-se in pelicula din care s-a facut acest film absolut genial. Jocul actorilor e penibil, in special a pustiului si apoi al lui Emily Watson, de care imi place foarte mult, dar in alte filme. O potentiala scuza pentru aprecerea acestui film pentru scopul pentru care a fost facut e sa-l privesti impreuna cu familia, ca intr-un fel sau altul, impreuna cu familia totul pare mai putin stupid si pueril. Dar ca sa ma intorc inapoi cu picioarele pe pamant singurul lucru care l-am apreciat cu adevarat au fost efectele speciale, care au fost aproape impecabile.

Meet the Spartans - 3/10. O gluma proasta de film. Stiu ca e usor sa-ti bati joc de 300 dar asta e ridicol. Nu numai ca glumele pot fi facute si de pusti din clasa a 5-a dar n-am ras la nicio faza cu toate ca intr-un fel am vrut. Patetic, jenibil iar adjectivele defavorizante pot continua. O pierdere de timp, pierdere de resurse, motiv ieftin pentru a o viziona pe Carmen Electra. Si acum, vreau sa-i vad pe cei care, cu toata ca nu le-a placut 300, culmea, o sa iubeasca filmul asta, just to prove a point. Un rahat de film (si o zic la modul general) si pot insista destul pe acest fapt.

Reservation Road - 6/10. Cheap thrills. O poveste despre o familie ce cauta finalitate pentru drama din viata lor, pierderea unui fiu intr-un accident "hit & run". Actorii au jucat bine iar momentele de rabufnire sunt scurte si facute pentru a scoate o lacrima, inutila de altfel. Filmul are aceeasi viteza de la inceput pana la sfarsit, nici macar in final cand trebuia, normal, ca actiunea sa isi grabeasca ritmul, degeaba, nici atunci...isi duce la final (final prost de altfel) concluzia fara vreun bang, fara bum...asa cum ar trebui intr-un thrller psihologic...psihologic mai mult din cauza profilelor psihologie intocmite la fiecare din personaje. O relativa pierdere de timp, film facut pentru tv, slab.

Scuze ca ocup topicul, dar imi poti spune la ce facultate esti? Din lumea filmului? Sau altceva?
Multumesc

Nicidecum...
Facultatea de Constructii si Instalatii :lol:
Sunt la sectia de Instalatii. Anu 1, sem 2.

Walk Hard: The Dewey Cox Story - 8.5/10. O parodie excelent facuta dupa fiecare film biografic, mai nou, despre un cantaret (Ray, Walk the Line, I'm Not There. - dupa ultimul nu se ia, dar il ia pe cantaret) numai ca e o parodie mult mai inteligenta decat serille "Scary Movie & friends", nu se bazeaza numai pe umor ieftin, de prost gust ci pe cel bazat pe replici nu scrise in pauza dintre duble. Iar acest Dewey Cox, desi ficitonal, ne poarta in viata unui superstar (sau mai bine, viata lui rezuma viata oricarui superstar) si facem cunostinta cu stilul lui de viata, dar si cu (si fazele astea sunt chiar foarte amuzante) cu alte staruri arhi-cunoscute ca Elvis, The Beatles (aici nu m-am putut opri din ras) sau staruri din deceniul respectiv...extrem de amuzant de vizionat si curios cine o sa urmeze. Un film foarte distractiv si amuzant care merita vazut pentru tot ce contine dar in special pentru John C. Reilly si Jenna Fischer.

The Bridge on the River Kwai - 9/10. Motivul pentru care l-am vazut de abia acum e ca nu prea mi-a facut cu ochiul de cand am auzit prima oara de el. Nu regret ca l-am vazut de abia acum, nu m-a dat complet peste spate, numai vreo 80 de grade (din cele 90 posibile) dar daca iau in vedere comedia subtila, mesajele, maestria cadrelor, maretia filmului in intregimea lui...nu pot sa neg faptul ca e un film nemuritor (ce mai...are 50 de ani si arata la fel de fresh ca in ziua in care a avut premiera), nu neaparat esential dar un film ce un cinefil nu ar trebui sa-l ignore, daca are sansa. Un mare alt plus al filmului este interactiunea atat de fireasca intre personaje (mai ales intre Col. Nicholson si Col. Saito) si povestea intre acestea.

Doctor Zhivago - 10/10. O poveste perfecta. Si nu o zic doar fiindca e un film vechi ce trebuie respectat. In fine, da, de pe acum in fine...e un film lung, are 3 ore si 12 minute (versiunea mea) si se petrec atatea lucruri...in mare parte e vorba despre viata unui om, ghici care, care isi traieste viata asa cum poate, in timp ce in tara lui, Rusia se petrec schimbari majore, schimbari ce afecteaza nu numai tara lui ci si intreaga lume (dar asta nu este prezentat in film)...nici nu e de mirare ca filmul a fost interzis in Rusia pana in 1994, dar chiar prin aceasta chestie arata ca e un film esential pentru cinematografie dar si prin toate detaliile tehnice si artistice (cred ca acest film merita marile premii pentru regie si cel mai bun film...nu The Sound of Music, cu toate ca si ala e foarte reusit). Deci, un film ce neaparat trebuie vazut. In zilele astea doua am avut o faza "David Lean" din cauza pollului de pe imdb (in mare parte mi-a adus aminte de el, de la "Lawrence of Arabia" si cred ca ma opresc aici...pentru moment.

M0n0 vede filme. :)

:love: :love: :love:
Da' muzica...?
Da' cartea...?
Da' Lara...?

In sfrasit se poate spune si asta? :lol:

Tãt, tãt e magnific. It's a keeper.
Mai putin cartea pe care eu nu am citit-o...iar Lara, Julie Christie...reflection perfection.

Filmul e o iubire. :love:
Dar cartea-i de dooj de ori mai bunä.
FUGA DUPRE DANSA!!!
(Principala observatie criticä pe care-am avut-o de fäcut dupä ce l-am väzut, pe un video la Galati în 1985, a fost: "Englezii au scos MAXIMUM ce putea scoate vestul din romanul ästa... Imi închipui cum iesea dacä si-l fäceau rusii însisi!")

daca ai o copie dupa "the bridge on the river...", o imparti, facem un schimb? :)

daca e mono(log) despre filme, sa fie monolog:cred ca e ceva in neregula cu bulimia mea filmica(cu bulimia oricarui om care vede TOATE filmele,de fapt)
ajuns la concluzia asta dupa ce-am vazut un sac de filme proaste in ultima vreme(de la "p2" si "cleaner" pana la "flawless","lions for lambs" si "reservation road")si m-am trezit ca nu mai am reactie nervoasa in fata celui mai prost dintre ele(o aiureala policolora,"the darjeeling limited"),ba chiar ranjesc tolerant,semn alarmant de amortire si desensibilizare.in sah se spune ca nu e bine sa joci mult timp cu adversari mai slabi ca tine,ca-ti tocesti taisul de lama lor boanta.ma gandesc ca nici sa vezi multe filme proaste nu e tocmai sanatos.drept ptr. care renunt si la filme si la forumul asta,ceea ce va recomand calduros si voua.

p.s.unde mai pui ca,in cele din urma,ati aruncat-o la cos si pe dragomara :P :D

vaaai, c mare pierdere mai, mai! :lol:

ulrich...
Sunt de acord cu tine (mai putin la darjeeling, but no matter). Dar mai trebuie sa vezi si un film prost din cand in cand ca cel bun sa aiba un impact mai puternic...si ca sa mai stii care e standardu la un film prost si sa-l compari (astfel ingropandu-l in mizeria proprie) cu cel bun.

Miller's Crossing - 9/10. Sunt multe de spus, e un film destul de profund...dar in a nutshell: e un film despre alegeri, un film despre gangsteri, un film in care cel mai destept castiga si ramane triumfator cu demnitatea si reputatia neatinsa, o pelicula despre baietii buni si baietii rai din timpurile trecute (anii '20-'30...perioada pantalonilor inalti, palariilor specifice atat de semnificative pe atunci), un film ce trebuie vazut pentru atmosfera (atat de Coeniana dar cu un iz de noir), pentru personaje si pentru poveste. Ce am de reprosat, in schimb, e ca nu prea iti atrage atentia...de exemplu, astazi, mai spre inceputul acestei foarte frumoase zile de primavara, am incercat sa vizionez filmul in alte circumstante (decat cele de obicei), nu am reusit...si nu ca aveam alti factori ce imi atrageau atentia, nu...te pierdeai in film, in multimea de nume si personajele ce mai apareau si nu le stiai rostu. Acum, ca am avut o vizionare linistita si neintrerupta (asa cum si trebuie sa fie) am vazut ca eu, ca spectator, trebuie sa ii acord atentia bine-meritata si nu m-a dezamagit. Coen's rull. Next is The Man Who Wasn't There.

The Man Who Wasn't There - 9.5/10. Deci, prea tare...iar un astfel de limbaj jigneste infinit acest film. As minti daca as spune ca un astfel de noir-film n-ai mai vazut (cu toate ca as minti si cu toata chestia asta)...dar un astfel de neo-noir nu ai mai vazut, iar asta e sigur. O poveste despre lacomie, secrete intunecate, crima (omniprezenta in fiecare film de'al Coenilor)...spusa intr-un hal care te tine lipit mai rau decat faimosul super-glue, iar Thornton impreuna cu vocea lui intaresc puternic acest super-glue din cauza personajului fascinant pe care il portretizeaza. Oricum, pot sa pup in c*r filmul asta mult si bine, as ajunge, ca prin fiecare chestie pe care o detaliez, fiecare chichita tehnica sau artistica pe care o descifrez, sa laud filmul asta pana cand o zbura porcii. Asa ca, vorba multa, saracia...romanului. Luati de'l vedeti.

M0n0, tu instigi la lene, adica majoritatea oamenilor de rand din Romania daca te vad ca petreci ceva timp cu filmele te considera un trantor - exclus telenovele, alea e frumoase -, dupa doua filme bune uiti si de planu' profesional si de fetiscane si de cina si de clubbing si de tot. BRAVO!!! ;) Eu iti tin pumnii, vreau sa citesc intr-o zi o brosura ceva cu filmele tale. Si iti dau un sfat, renunta la facultatea aia daca nu iti place, vorbesc f serios, inca mai ai dreptul la cativa ani bugetari, da la jurnalism, ori ceva comunicare sau de ce nu cinema. Furtifica-ti talentul creativ!

Pai dacum mai...eu sambata seara, la 20 de ani, stau in casa si ma uit la filme...halal exemplu. Neah...macar stiu ca atunci cand ma duc ma distrez cat pentru o luna.
Dar na, mersi fain de incurajari si restu...dar o cariera in jurnalism nu imi face cu ochiu (cu toate ca mi-am dat seama de mult ca am talent la scris :lol: ...cam dintr-a 4-a, cand la examenul dintr-a 4-a intr-a 5-a am luat nota mai mare la romana decat la mate cand eu la scoala eram mai bun la mate :lol: ), o cariera in cinema mi-ar fi placut tare mult dar stii cum e (sau poate nu), stau in Iasi, Iasu are unele din cele mai bune facultati din Romania, dar din cate cunosc nu are una de cinema (ca cea din Bucuresti), sau o fi aia a lui George Enescu? Si mai e si comoditatea cum ca...de ce as merge in alt oras sa fac o facultate cand pot sa o fac in orasul meu?
Fac facultatea asta, din pura impingere de la spate...nu ca m-ar neinteresa genu asta de slujba, ca finalul suna promitor (bani multi, munca putina, oameni in subordine, dat directii & shit) dar e exact ce nu ma asteptam...fac exact ce nu imi trebuie in final. Teorie. Pe santier, rar iti trebuie teorie, iar cand iti trebuie o stii din cauza ca o stiai din fac. ca pe asta trebuie sa o tii minte.
Si in plus, daca ma duce capu si o termin pe asta, pot oricand s-o fac si pe a doua, iar pe a doua, o fac din placere. Promit.

The Hudsucker Proxy - 7.5/10. You know...for kids. S-a zis de atatea ori inca nu poate sa fie vorba numai despre produsul prezentat, cat e si "scuza" fratilor Coen daca cineva ia prea in serios filmul asta. Despre ce e vorba...e despre "baietii buni castiga in final" si cred ajunge asta pentru usureala asta. Totusi, nu am putut sa ignor lookul orasului, acela de oras industrial, plin de smog si aer greu de respirat, un oras always busy, plin de furnici muncitoare (mi-a adus aminte de "The Mask"). Film placubil, dar nu cel mai bun film al fratilor.

Chiar ca poate ti-ar fi trebuit o facultate de Film, cum ar fi UNATC. La cate filme ai vazut, cred ca ai fi venit cu proiecte foarte interesante si cred ca nu ai fi considerat facultatea ca pe o povara. Dar na, poate ca "ne e scris in stele" (v. "Stardust" :) plus ca e problema cu scumpul nostru Parlament, ca nu ai voie sa mai urmezi o alta facultate la locuri de stat, trebuie sa faci la cu taxa. Acum faci la stat?
p.s.: Vizionare placuta a intregului IMDB ;) ;) !

Da

The Treasure of the Sierra Madre - 9/10. Un motiv simplu pentru vizionarea acestui film: "Paul Thomas Anderson stated that he watched The Treasure of the Sierra Madre (1948) every night before filming this movie." Intotdeauna m-a fascinat de unde, din ce s-a inspirat fiecare regizor cand a regizat un film de-al lui (e vorba despre "There Will Be Blood). Cu toate ca nu am vazut multe asemanari, in aparenta...de fapt sunt foarte asemanatoare cele doua filme, excluzand personajul principal din TWBB. In The Treasure e vorba in primul rand despre efectul pe care il are aurul asupra unui om ce il cauta...paranoia, lacomie, nitica nebunie cam sentimentele pe care le-a portretizat atat de perfect Daniel Day Lewis in personajul sau Daniel Plainview. The Tresure are insa cateva momente care sunt banale cand de fapt te astepti sa se intample altceva...nu stiu, dar nu a vrut sa surprinda publicul ci sa arate calm, normal, procesul de cautare a aurului (care se vede super tare pe alb-negru) si efectul acestuia asupra proprietarilor. E o experienta psihologica meticulos studiata si interesant de vizionat.

Crash - 8/10. Nu, nu cel din 2005, ci cel din 1996, al regizorului Cronenberg. Acum, de ce eu, o persoana normala la cap (asa cum ma consider, la fel cum se considera nebunul un om normal) i-as da acestui film o nota asa de mare, pentru ca intr-un fel e chiar mare, din perspectiva oamenilor normali...ei bine, e in primul rand un film foarte ciudat, da ciudat rau. In al doilea rand studiaza fascinatia omului pentru accidentele de masini, si acum stiu ca toata lumea se uita (cand le prinde) la accidente de masina cu o oarecare curiozitate macabra de parca ar fi ceva irezistibil. Aici e vorba despre cativa oameni care duc totul un pas prea mult inainte...sunt obsedati de arta si conceptia accidentelor, le gasesc ca fiind opere de arta (unele fiind capodopere in cartea lor) si pun acestea in balanta cu actul sexual, care oarecum e asemanator...ciocnirea, cateodata violenta a doua obiecte...alteori o ciocnire mai cuminte in bara protectoare din spate...alteori o joaca. Toate se gasesc si sunt puse in anti-teza. Am vizionat filmul asta din cauza ca unul dintre cele mai controversate 25 de filme din lume...asa cum imi zice un site (movies.com)...si nu o sa fie ultimul.

[Rec] - 8/10. Nota e pentru faptul ca m-a facut sa tresar de vreo 2 ori cand nici un horror din ultima vreme nu a reusit (nici Orfelinatul, cu toate ca acela e mai bun). Asta insa se foloseste de after-effectul Blair Witchului la greu dar la o calitate mult mai mare...de fapt, e Blair Witch dar mai calitativ si cu monstrii la vedere. E intens, e interesant, e neplauzibil (decat daca vrei ca boala sa fie rabia cu efecte imediate) dar e intens si cam asta e tot ce conteaza la un film horror. Mai incepe si bine dar in ultimele minute cam baga toate cliseurile posibile, iar finalul e tare BlairWitchian. Dar e misto de vazut seara cu o punga de seminte in fata ta, ca atunci cand apare ceva neasteptat sa le arunci pe toate pe jos...

The Savages - 8/10. Nota asta, pentru mine, este reprezentativa filmelor mici, independente, care vorbesc numai cu un anumit segment din public. In acest caz este prezentata "moartea domnului Laza...asta, Savage cel salbatic" si cam care sunt efectele acestuia asupra micii sale familii, in acest caz un frate si o sora, copii lui. Ei bine, depresionant film...cam ne ajuta sa simtit ce simt personajele principale, sa ne gandim la viitor si cum va fi cu parintii nostri si ce o sa facem cand vine inevitabilul. Laura Linney a primit o nominalizare la Oscar pentru rolul asta dar nu m-a convins, deloc chiar si nu cred ca e un rol cu care s-ar fi multumit sa primeasca un Oscar, dar de primit l-ar fi primit, cine nu ar face-o? Atmosfera din film, cea depresiva, este acompaniata de tone de griuri, vreme mohorata si rece si anti-depresive, uppers, downers si alte medicamente prescrise de doctori dar pentru alti pacienti. Un film recomandabil dar pe care nu il recomand.

The Bank Job - 8/10. A heist movie done right, but not great. Chiar nu mai e nimic de zis. N-am idee ce ar fi putut face filmul asta mai bun...probabil cateva imagini mai memorabile (asa cum a avut Snatch. sau Lock, Stock...asa cum s-a vrut filmul asta a fi...o copie a acestora), glume ceva mai bunicele iar mai multa actiune nu strica, dar lipsa acesteia a facut-o sa fie mai realista, asa cum cica e...film inspirat din fapte reale. Faptele au fost reale dar evident tot scenariul e scris si imaginat de 2 tipi. Mergea si mai multa muzica din perioada aia...si stim ca anii '70 sunt packed de muzica misto, care merge uns la un film rapid si semi-tensionant. Dar cu toate lipsurile astea e destul de enjoyable cu toate ca e putin previzibil.

am evitat pana acum acest topic. dupa cativa ani, mono scrie ceva mai inteligibil. ii recomand totusi sa mai uite de torrente, rapidshare-uri si ++-uri si sa invetze putzina gramatica. macar atat.

Ouch...asta a trecut fix prin inima-mi rece...
Da, din pacate am trecut de varsta aia si ma tem ca daca pun mana pe o carte de gramatica am sa esuez lamentabil din cauza ca creierul meu (uuu...o cacofonie...vine sfarsitul lumii) nu mai vrea sa treaca o data peste ce a trecut (dar a uitat).
Singura mea salvare se afla in citirea a cator mai multe carti. Si simt, parca, din ce in ce mai mult, dorinta de a citi carti...nu stiu, m-a palit, recent.
Oricum, gramatica e mult supraevaluata si din pacate e direct proportionala cu inteligenta, culmea...(iq-ul meu nu e tocmai cel mai mic, e peste o suta...20) si din (mai multe) pacate exemplele din televiziune care gresesc gramatical sunt tocmai cele proaste...da da...vad legatura.
Oricum, in viata reala nu vorbesc incurcand literele intr-un cuvant (sau mancandu-le...etc), vorbesc destul de coerent si precis.
Oricum, aici scriu repede, fara sa ma uit la tastatura (de parca asta ar face vreo diferenta) iar dupa ce scriu, nu mai recitesc...cu toate ca ar trebui.

Iertare.

Patton - 9/10. Prea multe de spus despre film dar in special despre personajul principal, generalul George S. Patton. Fara frica de moarte (probabil din cauza ca era un mare adept al reincarnarii), precis, poate prea direct cateodata - vorbea gura fara el, mai exact...un rebel cu suflet pur de razboinic. Pe de alta parte, filmul este...lung. 170 de minute, care nu trec tocmai usor din cauza momentelor de punere la cale a strategiei pentru lupta ce avea sa urmeze. Dar aceste secvente palesc rapid sub nenumarate minute de lupta atent regizate de Franklin Schaffner, alte minute de imagini uimitoare care taie rasuflarea si minute de caracterizare profunda a personajului Patton sub mana lui George C. Scott care a refuzat (primul de altfel, dar nu ultimul) premiul pentru cel mai bun actor la Oscarurile din 1972. Un film ce trebuie vazut...

Ran - 8/10. Stiu ca aproape imposibil sa-l critici pe Kurosawa fara sa ai observatii clare, concise si logice...dar nu am vazut decat un singur scop pentru filmul asta foarte lung. E o privire in trecut asupra unui popor care tinea foarte tare la morala, obiceiuri si dreptate. Da, povestea poate fi transpusa in prezent fara prea mari dificultati numai ca acum ar fi scoase din el toate scenele de razboi...pentru ca numai in 100-200 de ani am ajuns de la pistoale si sabii la discutat face 2 face (zic de probleme familiale, nu intre natiuni). Dar, filmul nu e o pierdere de timp, e o lectie foarte buna de cinematografie buna, regie care pe mine unu nu m-a multumit pe tot parcursul, dar are cateva momente memorabile si actori care ne incanta cu clasicul over-acting specific acestei natii (sau asa mi se pare mie). So...160 de minute de tradare, nebunie, razboi (Pentru ce? Inca ma mai gandesc la un raspuns.), sange rosu ferrari, japonezi, costume misto, decoruri excelente...nu o pierdere de timp, dar nu cred ca o sa mai primeasca vreo vizionare de la mine. Din pacate, l-am vazut in bucati din cauza ca am fost intrerupt de vreo 10-15 ori din diferite motive...

Horton Hears a Who! - 8.5/10. Fiind un Seuss e implicit si fara echivoc pentru copii. Lectia pe care o invata din acest film e simpla si e mentionata in final, fiecare persoana e o persoana, indiferent de marime. Dar eu, fiind un nemuritor curios am vazut si un motiv al divinizarii (vocea ce vorbea din ceruri, invizibila), un alt motiv al extraterestrilor, lumea comparata cu un graunte de praf, iar imaginea din final ce arata ca universul inca mai are surprize pentru noi. Dar...ce putere au toate acestea cand sunt portretizate intr-un desen animat pentru copii? Ei, cam niciun efect, tocmai din cauza ca nimeni nu intentioneaza sa ia prea in serios filmul. Jim Carrey rullz, again & again...un geniu al comediei, chiar si cand nu il vad cum se misca (comedia lui fiind mostly una fizica), dar imi imaginez. Animatia a fost foarte reusita...un film extrem de amuzant, rapid, de vizionat si de pastrat.

Bound - 9/10. Primul film al fratilor Wachwoski (fenomenul Matrix si in curand Speed Racer), iar pentru mine a fost un adevarat "treat" sa vad primul film apartinand celor doi frati din Chicago. In primul rand pentru ca nu stiam la ce sa ma astept...nu citisem nimic despre acest film, doar titlul sa stiu astfel ca exista si atat...nici macar care sunt actorii. Nu am putut fi dezamagit! E un film curajos, dur, nu ii pasa pe cine jigneste si nu are decat un singur scop: sa distreze publicul cu actiune (not fighting action...just bang bang action si drama) tensionanta, mister si placerea de a vedea daca planul fetelor o sa mearga...sau nu. Ambele actrite (atat Tilly cat si Gershon) joaca foarte bine iar scena cu ele e...perfecta, lungime si regie. Dar parca cel care iese cel mai mult in evidenta e Joe Pantaliono prin felul de a fi...wired si "acolo". E un debut regizoral de mare exceptie si un film cu adevarat memorabil.

Diary of the Dead - 4/10. Previzibil, patetic, prost jucat sau...cum sa nu faci un horror cu gimmickul din Blair Witch sau...opusul lui [REC]. Dar, e gandit...Romero se scuza pentru regia lamentabila prin faptul ca filmul "e" de fapt "regizat" de studenti de film, yeap, asta face mosu. Apoi...e scris ca si cum s-ar gandi un scenarist ca ar vorbi oamenii in mod normal si bineinteles o da in bara, iar. Chiar nu ma asteptam sa fie asa de jenant. E un astfel de moment dupa altul...momente care nu au logica in lumea fizica si biologica, dar cum sa nu, fanii o sa-mi zica ca asa e intr-un horror. Cum sa fie asa cand in [REC] nu am vazut zombii care traiau in apa (cand creierul are nevoie de oxigen ca sa traiasca)? si alte coincidente bizare si care par nelalocul lor in lumea "reala" pe care o filmeaza aia...se intalnesc cu garda nationala, se intalnesc cu aialalti, ala stie sa traga cu arcu extrem de bine si cand e matol...geez. Horror de genu asta ar trebui sa dispara de pa fata planetei...jigneste pana si inteligenta prostului.

Rosemary's Baby - 8/10. Mnea...suspans, este. Mister, este. Naivitatea specifica acelor vremuri, este. Filmul asta e demodat, este. I mean...vrajitori si vrajitoare nu mai exista decat in "Harry Potter","Lotr" si acus "The Hobbit" in ziua de azi...dar ce comparatie puerila fac (is plictisit - in mare parte din cauza filmului). Mia este extrem de convingatoare, la fel si "sotul" ei din film prin portretizarea frustrarii egomaniacale si egoismului extrem intr-un mod care convinge si care ne arata cat de josnic se coboara un om care nu e sigur pe talentul lui sub-mediocru. Iar Polanski construieste si scrie in asa fel filmul incat publicul sa stie un anume ceva, sigur, atunci cand il stie si personajul principal. Da, suntem sceptici de dinainte dar la fel de mult ca Rosemary. La urma urmei nu e un film pentru mine, e un film pentru femei tinere care nu au avut inca un copil (ca sa le sperie, filmul se joaca cu "vulnerabilitatile lor paranoice").

Mullholland Dr. - 9/10. Inutil sa mentionez cat de partial pierdut as fi fost fara o explicatie pentru filmul asta. Mi-am dat seama singur de cateva chestii: al cui e visul (cu toate ca daca te gandesti, daca e visul tau ar trebui sa apari in fiecare faza, lucru care nu se intampla si in filmul asta, facand aceasta identificare mult mai dificila), ce s-a intamplat si de ce (cine a fost ucis si de ce), care scene fac parte din realitate si care nu (dar nu la toate). Anyway...filmul este, fara dubiu, un film dificil, de regizor, care face vizionarea filmului, de placere, inutila. Filmul iti cere atentia ta totala si chiar si o a doua vizionare (pe care am s-o fac si eu, acum ca stiu ce si cum). Mai mult, filmu asta a lui Lynch (probabil cel mai ciudat regizor din toate timpurile) m-a facut sa-i vizionez (in viitor) si celelalte creatii, probabil si din cate am auzit, la fel de ciudate si alambicate. Ca sa fiu si mai sincer, mi-a fost frica (din motive ca nu o sa-l inteleg - lol), inital, sa vad filmul asta, de asta si am asteptat atat cu toate ca stiam de el de ani de zile...eh, mister descifrat, frica irationala. Misto film.

nu ti-a acaparat-o el automat, a fost un efort din partea ta?

Ei, eu unu stiam ca e un film la care trebuie multa atentie...
Privitorul care vede si aude prima data de filmul asta ori o sa se piarda dupa deschiderea cutiei albastre, ori o sa fie curios inca din inceput si asta o sa-l faca mai atent.

Eu unu consider ca filmul nu iti atrage atentia automat...trebuie sa fi cat de cat interesat de subiectul initial (aflarea identitatii doamnei amnezice, asa numita Rita).

Cidade dos Homens - 8/10. Are brutalitate, dar nu la fel de multa...are o poveste buna, dar nu la fel de buna...e cam de 20 de ori mai comercial, fata de...e raspunsul (intr-un fel) lui Paulo Morelli pentru City of God. Zic intr-un fel din cauza ca e un fel de sequal, dar de fapt nu e un sequal. In mare filmul asta nu e chiar despre gastile periculoase din orasele la fel de periculoase ale Braziliei (care inca exista - deci film inspirat din viata reala) ci mai mult pe cateva personaje care si-au schimbat viata datorita faptului ca au o legatura tangentiala cu aceste gasti, deci arata efectul gastilor asupra populatiei nevinovate care ia parte (ca spectatori si ca victime colaterale) la razboiul dintre gasti. Mai comercial este fiindca sunt mai multe impuscaturi (cam hollywoodiene, daca ma intrebi pe mine), este pur accentul mai mult pe prietenia dintre cele 2 personaje principale si pe relatia tata-fiu, care se termina sec. E un film reusit, are acelasi stil (producator fiind, pe langa altii, Fernando Meirelles, regizorul filmului City of God) si feel ca Cidade de Deus, dar nicidecum la fel de memorabil, asa ca nu va asteptati la ceva deosebit, doar la ceva vizionabil.

The Forbidden Kingdom - 8/10. Fun, fun, fun, haHa. Nu am inceput a-l viziona cu gandul ca vreau sa vad asta si asta, de fapt, nici nu stiam despre ce e vorba...stiam doar ca joaca Jackie Chan si Jet Li, iar astia doi mari nu sunt de ratat cand joaca amandoi in acelasi film si se mai si bat unu cu altu...eye-candy pentru toata lumea. Cam ca tot filmul de altfel...secvente cu batai lungi de parca zici ca nu se mai termina, o poveste buna cu toate ca previzibila de la un anumit punct si o aventura pe cinste. Filmul nu e de ratat si recomand sa-l vedeti la cinema sau la un home cinema. Aveti in el tot ce puteti cere de la un kung fu movie.

Persona - 9/10. Acum, incep prin a spune ca eu nu ma cred in stare sa disec la cel mai subliminal strat acest film, de altfel, acel strat poate suna diferit in capul fiecaruia din cauza ca regizorul ii da voie privitorului sa faca asta din moment ce o concluzie nu este prezentata, de fapt si aceasta la randul ei poate fi interpretata in mai multe moduri, dar cu o idee principala. Spre umila mea parere mi s-a parut un film previzibil, din cauza numeroaselor indicii subtile (ce-i drept) dar care toate indica o singura poveste. Nu am putut sa nu vad asemanarea dintre acesta si Mullholand Dr., o asemanare un pic prea evidenta pentru cel care le vede pe amandoua. Dar, finalmente, e un film adevarat de arta, despre conflictul interior (deci foarte multe straturi psihologice), fragilitatea mintii si capacitatea acesteia de a modifica adevarul pana cand minciuna/falsul ii ia locul. Ca parere personala: cred ca "invierea" baiatului de pe masa din morga arata constientizarea Almei ca are de fapt un baiat, baiat pe care il credea mort. Fara dubiu, un film de vazut - eventual cu o traducere foarte buna.

http://www.cinemagia.ro/forum/viewto...t=5461&start=0

Fu dulce vremea - minte cine-o tine?
Cä-s de atunci trei ani - ba si mai bine!
Totusi, sä nu v-aud cu nostalgia.
Când vine vorba de CineMagia!

Deci, dom'le: tine minte trei cuvinte:
De-a pururi, viata merge înainte!
Si îi dedic, cu drag nespus, solia
Iubirii mele mari: CineMagia! :happy: :love:

Nocturna - 10/10. O animatie spaniola perfecta. Povestea e mirifica, la fel ca si muzica care se incorporeaza perfect cu atmosfera intunecata/calma din film. E un basm ce ar incanta pe oricine indiferent de varsta. Il recomand cu caldura.

Be Kind Rewind - 8.5/10. Feel good movie ce ne arata o poveste draguta si amuzanta despre prieteni si comunitate. Mie mi-a placut si nu m-a dezamagit, dar totusi parca ma asteptam sa rad putin mai mult. Regizorul Michael Gondry (Eternal Sunshine of the Spotless Mind si Science of Sleep), maestrul recuzitelor nu ne mai duce, de aceasta data, intr-o alta calatorile psihoanalitica a visului si implicit a omului ci intr-una mult mai simpla dar distractiva si interesanta cu bani putini dar mai multa libertate creativa. Jack Black joaca excelent, la fel si Danny Glover, Mos Def nu prea m-a convins si Mia Farrow is a nice touch. Cu toate ca scenariul e cam subtirel e totusi un film ce merita vizionat...

Tideland - 7/10. Hãh...versiunea care am luat-o eu (de undeva, bineinteles) avea o mica introducere in care cuvantul l-a luat nimeni altul decat regizorul si scenaristul astui film, Terry Gilliam. Scopul acestui deranj de la scopul principal si anume filmul in cauza e sa ne faca sa intelegem mai bine filmul...discurs (semi infricosator si tensionant) ce s-a terminat cu un foarte haios "I think I finally discovered the child within me...it turned out to be a little girl. Thank you, thank you"...spus pe un ton ce astepta aplauze si rasete. Le-a primit. Discursul i-a inclus pe toti, pe cei care o sa urasca filmul, pe cei care o sa-l iubeasca si pe cei care nu o sa-l inteleaga. E vorba deci despre o imagine asupra unei lumi imaginare si in acelasi timp reale vazuta prin ochii unui copil...lume care nu trebuie sa fie dulce sau plina de morala buna ci trebuie sa fie una brutal de reala dar care trebuie tratata cu rasete si amuzament...exact cum e viata in general. Intotdeauna gasim probleme in viata noastra, intotdeauna aceste probleme dispar sau efectul lor se diminueaza, viata e un joc de copii.

The Day The Earth Stood Stup...asta, Still - 10/10. Deci e ala din '51. Si nu pot sa subliniez indeajuns importanta lui in cinematografie dar si in viata oricaruia. Da...la un moment dat o sa vina cineva, hai sa fim seriosi. De nu, mergem noi la altii, e inevitabil. Iar daca vine cineva, avem 2 optiuni (doar doua). Fugim lasand in urma armatele sa lupte o batalie deja pierduta fie stam pe loc si vedem ce se intampla, in orice caz fie murim, fie traim si poate invatam din experienta asta. Un S.F. excelent si vine din trecut, din 1951.

Interesante comentarii desi la unele nu as fii de acord .
Am stat si m.am uitat la toate paginile in speranta ca gasesc filmul meu preferat si sa vad ce parere ai , este vorba de Training day l.ai vazut? daca da posteaza.ti si tu parerea ;)

Si de curiozitate care este filmul tau preferat?