o poza f f f sweet cu un animalut pe care as vrea sa-l am :x :x :x

A vazut cineva pe animal planet Groomer Has it? E un reality show concurs cu frizeri pentru caini. In fiecare editie aveau cate un task si la sfarsit juriul decidea cine pleaca acasa. Foarte funny!
Am inteles ca sunt acum la sezonul doi.

bre, ca tot ziceai tu de arici. tocmai am vazut pe facebook pozele unui prieten cu un arici bebelus. Este incredibil de dulce. Zici ca e de jucarie. Bestial!

ptr ricutza si alti iubitori de arici

http://www.220.ro/EeKOYwzwUI/Arici-La-Scaldat

La nici opt säptämâni, Hera dovedeste cä are critica de film în gene.
Azi, brusc, s-a apucat sä latre la afisul cu "Supravietuitorul" lu' Serj.

Revoltator!
Pe tampitele alea care tot guita de pe margine le-as baga cu capul intr-o galeata si le-as tine asa pana aproape ar intra in coma! Bietul ariciuc... X(

LE Rectific: le-as baga cu capul in vasul de la toaleta, cu fata in sus, dar mai jos de nivelul capacului, si as trage apa.

E tot pitbullita? Sa-ti traiasca, sa fie sanatoasa si fericita si sa-ti aduca bucurii!

Of course she's a pit! :x
Thanks, Cori! :)

Hmm! Pacat! Speram sa fie rottweiler. Am schimbat scenariul ala cu regizorul poreclit "Pitbull" cu un alt regizor fictiv caruia i se spune Rottweiler. Ca sa nu am probleme in instanta cu domnul ce m-a inspirat.

Rottweilerii, bullterrierii si amstaffii erau second choices (si gäsisem doar la 200 euros).
Pitbull = first choice, first love! (100 euros; mä rog, as fi dat si 300, si 400, dacä-i aveam!)

@pitbull nu-ti plac boxerii?

nu poti sa pui poza asta si sa intrebi in acelasi timp, raspunsul (oare cat de obiectiv) va fi obligatoriu "ba da" :)

Ba da... dar nu mä omor dupä ei (100% obiectiv!)
Practic, îmi plac TOATE RASELE - dar cel mai putin imi plac cäteii mici de domnisoare si bäbute.

Ea este Kitty...are 12 ani, e birmaneza si e o rasfatata :D

Inca o poza cu pisi a mea :)

ei poftim..nici nu stii cati tipi vad plimband chiuwawa si soricari! :P
adevarul e ca totusi nici mie nu-mi plac cainii de calci pe ei. Laia mea e la limita acceptabilului ca si marime. :P

Mie nu-mi plac bulterrieri deloc. Si nu-mi plac nici cainii aia de se tund la piele si au doar capul latos (se numesc chinezesc nu stiu-cum).

Rasele mele preferate din perioada asta (caci ele se tot schimba) sunt Bearded Collie, buldogii, Weimeran si Richback (nu sunt convinsa ca pe ultimele le-am scris corect).

Oricum, Pitbull, e super bine ca in Romania se gasesc caini atat de ieftini. Aici nu cumperi nimic sub 800 de euro. Si daca vrei sa-i imperechezi e atat de complicat!

@ Lili

si bunica mea are o pisicutza birmaneaza, tot Kity, si tot "batranica" are cred vreo 7-8 ani. E cea mai dulce pisicutza pe care am intalnit-o vreodata ceea ce mi se pare total surprinzator mai ales din cauza rasei.

Nu trebuie sa te surprinda deloc... Totul depinde de modul in care sunt educate ;) ! Kitty sta zi de zi cu soacra mea si este foarte cuminte... Acum din pacate a fost operata si nu prea vrea sa lase firele de la operatie la locul lor....si nu am avut de ales...trebuie sa poarte un guler care e destul de incomod...Abia peste 8 zile poate sa se miste in voie prin casa :( .

Asa arata "babuta" noastra acum...

Se smotocesc pisicile?

Sa pun si eu o poza cu broscuta mea testoasa care putrezeste pe balcon ?

Hera, la nici douä ore de când o primisem:

(Foto: Gloria)

Ooooo, ce fetita frumoasa! Ce s-ar mai juca Maxilicul nostru cu ea! Este superba.

eu zic sa nu mai faci glume cu broscutele testoase.
ieri una din cele trei broscute ale mele, a fost rapita cu cruzime din acvariul ei de catre criminala mea catea, si mancata pana sa ajungem noi acasa... absolut oribil si traumatizant....imi venea sa o omor pe Laia la propriu...
uneori animalele pot fi atat de cretine...

Pai nu era nici o gluma.Broscuta mea a murit .. si vreau sa ii pastrez carapacea.

@ Pitbull
"In lupta, nu conteaza neaparat marimea cainelui - ci spiritul de lupta al cainelui." - Dwight D. Eisenhower.
sau:
"Vrei loialitate? Ia-ti un caine." - "Seful meu" n.a.
Din cartea "Sun Tzu era un biet mototol" recomandata de redmen si pe care o conspectez acum.:)

Ce amai fenomenala intamplare cu broaste testoase a fost cand in liceu eu si colegii mei i-am cumparat cadoul lui Nellis, de ziua ei, 3 broscute testoase, din alea care tre sa stea intr-un recipient cu apa.
Si cand peste 3 zile am intrebat-o pe Nellis ce-i mai fac broscutzele, ne-a marturisit, rusinata, ca a uitat vasul cu apa cu tot cu broaste tzestoase pe un calorifer foarte foarte incins si ca s-au fiert =))

Bäi, pe bune... Animale nu li se dau tuturor retardatilor iresponsabili...
Sper cä de-atunci a uitat si ibricul cu apä pe aragaz înainte de a se culca beatä. Doar o datä - da' cu noroc!

Nu e cazul sa vbesti in termenii astia X(

OK, scuze: reformulez academic.

Draga mea, serios... Animale nu li se oferä tuturor persoanelor cu un grad de înapoiere suficient de accentuat pentru a le reduce nivelul esponsabilitätii sub limitele acceptabile pentru siguranta lumii din jur...
Sper cä de-atunci a uitat si ibricul cu apä pe aragaz înainte de a se culca sub influenta alcoolului. Doar o datä ar fi de ajuns, cu conditia ca un concurs fericit de împrejuräri sä determine necesara purificare ecologicä.

argumentele fiind care?
argumentul pt care respectiva este retardata???????????

hai ca presimt ca o sa ne certam.

mare lucru, s-au fiert 2 broaste tzestoase, cati porci si vite nu se fierb atunci cand tu mananci sarmale?

Nu vii.
(Pentru mine ESTE mare lucru.)

pai inainte au fost vii.

E o diferentä între a muri asomat (sau, în cel mai räu caz, înjunghiat, dar cât de rapid si scurt posibil), si a arde sau fierbe de viu.
La fel ca în cazul dementilor älora care jupoaie nurcile de vii, ca sä fie pielea cu blana mai flexibilä.

da' mai da' la intamplarea cu fiertul pe calorifer, omul ala n-a vrut...nu poti sa il acuzi aiurea...n-a vrut si gata, de ce sa ii urezi ce e mai rau? nu mai fi si tu asa habotnic...

daca era vorba de mama ta sau fratele tau care ar fi uitat pe calorifer doua tzestoase tot asta le urai?

Sigur s-ar fi rupt ceva iremediabil între noi.

Nici eu nu sunt de acord cu imbecilii care agreseaza animalele... Cand oare vor fi pedepsiti legal pentru asemenea cruzimi ? Nu demult mi-a povestit vecina mea cum 4 pusti de generala au omorat un caine cu o bata de baseball doar pentru ca a latrat prea de dimineata si au fost treziti din somn :( ... Sunt foarte multi oameni lipsiti de suflet...

Când politia va aplica legea - care e deja în vigoare.
(Intr-un stat de drept, cei patru avortoni erau de mult la corectionalä! Mä rog, some good news also: se reduce vârsta räspunderii penale.)

Pe acelaşi sistem eu nu sunt de acord cu folosirea animalelor sălbatice la circ.

Nici eu.
Locul lor e în naturä.

(Cu unele dintre cele domestice - câini, cai, pisici, capre, oi, porci, vite - e altceva: ele sunt sociabile, iubesc omul, si sunt sincer fericite când îi pot îndeplini comenzile.)

Buna tuturor !Sunt Micky, un metis de 3 saptamani si sunt foarte trist acum pentru ca nu am inca stapani ! Sunt vaccinat, bine educat, foarte jucaus si daca ma adoptati, promit sa fiu cuminte !! Pentru cine nu e interesat, va rog transmiteti acest mesaj si prietenilor vostri...

P.S. : sper din suflet sa apara un stapan pentru motanelul asta dragalas ! Din pacate mama lui a suferit un accident mortal :( ...

din pacate natura nu mai e ce-a fost.
eu ma simt mai linistita stiind ca anumite specii sunt in gradini zoologice si spatii special amenajate unde se pot reproduce si pot fi salvate de la disparitie.

Nu prea cred că avem aşa ceva în România.

Nu avem DELOC.
Doar niste menajerii degradate.

Deci ti-ai luat caine de vanatoare?
Congrats!
E o rasa de caine care ti se potriveste, este hiper-energic, foarte optimist, tandru si jovial (excelent antidepresiv) numai ca atentie, o sa te epuizeze. Nu prea vad cum o sa-l cresti in apartament, astia sunt caini care au nevoie de miscare mai mult ca orice alta rasa.

Eu am avut irish setter si era minunat, dar il puteam tine in curte.

Bravo, sä-ti träiascä! :)
Mama e o frumusete!

Potty-training-ul e foarte simplu.
Dupä ce împlineste 4 luni, aplici urmätoarele metode:
- Il scoti din casä de trei ori pe zi, la ore fixe (dimineata imediat dupä trezire, sä nu apuce sä facä în casä; la prânz/dupä-amiaza; seara, înainte de culcare);
- Nu-l aduci înapoi în casä pânä nu-si face nevoile (pipi de fiecare datä, caca minimum o datä pe zi);
- Ori de câte ori face ceva afarä, îl räsplätesti: "Bravo!", mângâieri, biscuit de câini, etc.
- Ori de câte ori face ceva în casä, îl pedepsesti: "Ce-ai fäcut?!", "Nesimtitule!", bätaie la fund cu un ziar fäcut sul (nu-l doare, dar o întelege ca pe o pedeapsä); nu stricä si sä-l bagi cu nasul în ce-a fäcut; (dar, ATENTIE! Numai în primele cinci-zece minute. Mai târziu, deja nu mai asociazä...)
Cam într-o lunä, se va înväta si nu mai ai probleme.

Pânä la patru luni, stergi dupä el.

De predresaj (sau "educatie") te poti ocupa si tu - cautä pe net, e plin de site-uri chinologice.
Un dresaj propriu-zis i-l poate face numai un profesionist. Te cam costä. Meritä, numai dacä ai motive concrete (e pe specialitäti: vânätoare, urmärire, pazä, apärare, luptä, paradä, circ, etc...). Ca animal de companie, merge si färä.

Atunci, da. Dresaj specializat. Se puncteazä.

Drago, cä tot te-au tzepuit äia cu cätelul, dacä la prima montä a Herei (în toamna lui 2010 - sau, mai probabil, în primävara lui 2011, cä prefer sä am puii în casä vara, nu iarna) mai e valabilä treaba, ai un pitbull de la mine.

4 luni e o varsta aproximativa. Ideea e ca trebuie sa treaca 2 saptamani de la al treilea vaccin inainte sa-l poti scoate afara.

Daca e baiat va face in casa peste tot si foarte probabil sa te chinui cu el sa invete sa faca afara. Tin minte cu primul meu caine stateam cu orele afara iarna in frig si nu facea nimic. Si cum ajungeam acasa isi dadea drumul.
Daca e fetita e mult mai simplu. Pe Tara eu o invatasem sa-si faca nevoile pe ziar si pe balcon. Si de cand am scos-o prima data afara n-a mai facut in casa (decat de emotie evetual).

Poveşti despre animăluţe
 

Ochii lor

Fiindu-mi oarecum greu să vorbesc despre câini şi pisici (cum n-am suportat nici calendare, nici poze cu mutrele lor simpatice expuse prin preajmă, la vedere, deh, spaima de kitsch!), o iau pe departe. Şi tot n-am să ajung nicăieri.
Nici n-am prea multe cuvinte despre ochii lor, ci doar despre felul în care te urmăresc din privire, adică se uită ei în ochii tăi. Orice jivină, că-i câine vagabond sau pisică rătăcită, fie chiar şi sărmanele vrăbii care se reped să culeagă firimiturile de la fereastră, oricare din ele îţi va pândi ochii – eu însă nu-s lămurită cum se face de ştiu că pe-acolo îţi pot vedea gândul. Probabil instinctul îi avertizează că piciorul, mâna ta, mişcarea trupului pot deveni oricând ameninţare, că sunt amăgitoare, la fel ca şi vorba. E firesc să n-aibă încredere în noi, de parcă noi am avea…
Ce mi se pare interesant e că îţi găsesc imediat ochii, prin urmare, deşi suntem atât de diferit alcătuiţi (măcar că noi umblăm altfel), or să ia aminte că trebuie să-şi înalţe privirea. În momentul ăla, deşi doar pentru fracţiune de secundă, cred că îşi lasă „garda” jos, încercând să te citească: oare ce-i fi voind? eşti dispus să comunici? În virtutea unui raţionament atât de precar, lipsit de fundament ştiinţific, eu m-am încumetat întotdeauna să vorbesc cu ei (sau ele), socotind că mă pot face înţeleasă, nu atât prin grai, cât din ochi. Fireşte, nu m-am înfruntat eu cu fiare sălbatice şi n-am tupeul să reclam că aş fi descoperit o mare taină, în orice caz, frică nu-mi este de câinii de pe stradă, nici când mi se-arată hămăind, fioroşi; e drept, m-am ferit să-i zgândăr, dar nu m-au atacat, cel mult m-au ignorat sau, după un lătrat-două, s-au retras, preocupaţi de alte treburi, mai serioase. Mă uit la ei şi-i întreb: Ce faci, Ţache? (ăsta fiindu-le numele, generic) – şi-i suficient. Alteori se lasă cu gudurat, când încep să se bucure şi cerşesc să fie mângâiaţi, dând vesel din coadă. Ce te faci cu ei? Îi minţi, preţ de câteva minute, le dai iluzia că ruga-roaga din privire li s-a adeverit, după care îi părăseşti. Mda, avem o practică, noi.
Cu pisicile e ceva mai simplu, în primul rând că s-au împuţinat teribil (zice-se că din cauza numărului mare de câini "maidanezi"), mai apoi sunt şi spăimoase, prudente, nu vin la tine cu una, cu două, îţi trebuie multă răbdare şi nu-i timp să pis-pis-uieşti pe la colţ de bloc. Îţi ies în cale mult mai rar, deci te scutesc de grijă. Cele rostuite sunt ţanţoşe, mofturoase şi-şi etalează ifosele încifrate în unduire de coadă, alteori stau cocoţate pe margine de acoperiş sau pe creasta unui gard de unde te privesc plictisite, cu ochii mijiţi, visând probabil la mângâierea domestică a aşa-zisului stăpân (că unul propriu-zis n-or să sufere ele! ) ori cine ştie, la vreo pândă sau altă îndeletnicire pe placul lor. Ooo, da, suveran. Iar cele fără adăpost sunt într-atât de fugărite, încât cu greu se mai opresc ca să-ţi arunce o uitătură. Oraşele mari nu tolerează bine decât pisicile de lux… ori astea parcă nici nu te văd sau dacă îşi aţintesc ochii spre tine, te ţin drept rasă inferioară.
Dacă-i aşa, singurele vietăţi la a căror privire am acces liber (de bună seamă, şi egoist, unde nu mă costă nimic, nici măcar o alintare mincinoasă dăruită în trecere) sunt zburătoarele mele, de la fereastră. Ei, glumesc, cum să fie ale mele?

Generoase, ele îmi lasă în schimb mai un fulg, mai o pană... ca amintire.