L-am revazut aseara pe b1, ce-mi place cand le da omor lu' Nila si lu' Paraschiv .... si pumnu' ala scurt in capatana lu' nevasta-sa, eu zic ca e destul de taran in secventele alea .... pacat ca n-o gasesc pe net.

lu' Nila nu i-a dat, ca nu era capu' rautatilor si era si un pic retard, saracu'. la nevasta ia dat cam o palma, ca daca ii dadea un pumn o umplea de sange.

in carte parca tot lu' Paraschiv i-a dat, nu si lu' Nila. mi-au placut cardele cu Niculae ganditor, uitandu-se cum burghezii vin sa ii ia averea lu tasu' ca nu putea sa plateasca foncirea.

avea privirea aia insistenta sclipitor-revansarda gen "lasa ca ma fac eu mare" a se traduce "lasa ca ma fac eu activist de partid, si o sa va pun pielea pe batz la toti astia care va scaldati in bani de pe seama unora ca tata si ca mine, ca uite, nu pot sa fac scoala din cauza voastra."

si stiti ce s-a intamplat, asa a si fost ! :lol: si nu numai in cazul lui Niculae.

Spre rusinea neamului nostru, indraznesc sa afirm ca in Romania comunismul a prins la mase, spre deosebire de alte tari unde a fost mai mult impus de rusi decat imbratisat.

La noi, comunismul a fost sustinut de cei ca Niculae. Evident tot societatea romaneasca poarta vina, pentru ca a creeat, interbelic, conditiile instalarii comunismului, prin marile decalaje sociale si marile si "furii" acumulate de "low class people".

Mi-l inchipui si acum pe Niculae dandu-i la coaste la Sighet celui care venea sa ii ia "foncirea" lu tasu' , cam peste fro cincishpce ani. :shock:

eu cred ca Rebengiuc are fix mutra de taran roman sau, daca vreti, de marlan roman.
de pilda, in Moromotii si in De ce trag clopotele, Mitica?
are o figura osoasa, lunguiata, un nas vartos, iar intreaga sa atitudine e de ins necioplit, din topor (ma refer aici strict la personajele din film).

E pumn, iti zic eu, si suna a pumn, am vazut secventa de 1000 de ori. Da, Nila s-a pitit intr-un colt. Hai ma Nila tu, ca esti mai cuminte ....

Probabil Floydman era sub influenta (puternicä, desigur) a rolurilor "fine" ale lui Rebe (Bologa, Doctorul Poenaru), si de-aia i s-a pärut cä vede si aici reminiscente din ele.
Sä nu uitäm bruta aia patibularä, de un grobianism scabros, de Iancu Pampon, din "De ce trag clopotele, Miticä?" (cel mai bun rol din tot filmul!), sau pe Caliban, din "Furtuna" lui Ciulei (1978 ).
Rebegiuc are o disponibilitate atât de mare, încât dacä-l pui sä joace fie un trandafir, fie un cäcat, o sä se simtä mirosul pânä-n stradä!

Am votat pentru filmul „ Morometii ” (1988) - Regia : Stere Gulea . Un film autentic , jocul actorilor este degajat , imaginea alb negru semnata de Vivi Dragan Vasile , impreuna cu scenografia aduc pe ecran atmosfera romanului omonim .

Eu aici nu votez pana nu este inclus "Concurs". Genial!

Reconstituirea abia pe locul 4 ?!?! :eek: ce caterinka. :sad:

Caterinca e 0 voturi pentru "Duminicä la ora 6" (mult mai bun decât "Reconstituirea"!).

Corect!

Pitt,pe lista lungă cred că putea fi îndesat şi O scrisoare pierdută de Victor Iliu şi Sică Alexandrescu.

In nici un caz - din päcate... :(
Are virtuti cinematografice nule. Practic, este spectacolul de la National al lui Sicä Alexandrescu, mutat pe platou si filmat. Rolul lui Iliu a fost strict tehnico-administrativ - nu a "creat cinema" deloc; doar a filmat mizanscenele importate de pe scenä. Prin urmare, toate calitätile sunt de ordin eminamente teatral, iar valoarea peliculei e de naturä documentarä, istoricä si culturalä (a imortalizat niste mari creatii scenice), dar nu artistic-cinematograficä.

Aşa mi s-a părut şi mie,parcă era Tatru TV,teatru bun da' nu cinema.Oricum puneam întrebarea numa' să aud argumentele tale privind filmu'.:D

E, sper c-au fost la hauteurul asteptärilor! ;)

Fost-a.Întrebam pentru că mă uitam adineauri a căteva secvenţe din film şi prea mi se părea a teatru.

Deci, vezi...? Ai simtit just.

Mi se pare mie sau multe filme din lista scurtă(dar şi cea lună) a filmelor pre-'89 sunt ecranizări şi cele post-'89 sunt după scenarii originale?

Cred cä motivul e urmätorul:
Inainte de 1989 exista o mare predilectie pentru ecranizäri, atât datoritä subiectelor retro sau istorice, mai "sigure" politic, cât si datoritä impresiei de a merge "la sigur", folosind subiecte deja scrise de altii, confirmate valoric (de unde, în parte, si prezenta lor pe "lista scurtä").
Dupä 1989, lucrurile au stat cam invers, dar nu neapärat din motive complementare. Pe de o parte, exsta tendinta fireascä de a aborda subiecte noi, contemporane, anticomuniste, etc., despre care încä nu se scriseserä romane sau alte opere literare. Pe de altä parte, multe opere mari din trecut erau deja ecranizate.

Din 79 de votanţi până amu' topu' îi aşa:

1.„Pădurea spânzuraţilor” de Liviu Ciulei (16)
2.„Moromeţii” de Stere Gulea(14)
3-4 „La Moara cu noroc” de Victor Iliu(12)
„Reconstituirea” de Lucian Pintilie(12)
5.„Mihai Viteazul” de Sergiu Nicolaescu(11)
6.„Probă de microfon” de Mircea Daneliuc(7)
7.„Actorul şi sălbaticii” de Manole Marcus(4)
8.„Nunta de piatră” de Dan Piţa şi Mircea Veroiu(2)
9.„Meandre” de Mircea Săucan(1)
10.„Duminică la ora 6” de Lucian Pintilie(0)

recunosc ca nu-s chiar on-topic, dar n-am stiut unde sa bag observatia asta:

in jurnalul lui Tatos, Tatos (ca despre el este vorba :) ) afirma ca in "industria" cinematografica a acelor ani SCRIITORII aveau o foarte mare putere. Si sunt cateva exemple, cu Dinu Sararu, care taia si spanzura si-l sprijina la un moment dat, cu Ion Baiesu, care iarasi avea nu's ce spate, nu mai vorbesc de D. R. Popescu, care era in putere pan' la gat.
Cine ce stie despre treaba asta?