cat de proaspete au fost si Pas in doi, Proba de microfon sau Reconstituirea la vremea lor, in contextul unor filme jenibile care ba evitau realitatea ba o bagau pe aia socialista, dupa reteta... Tot ca un "nou val" li s-a parut unora. Dar... ce e val, ca valul trece.

Adevar grait-ai!

Dacä tot e pe "valuri", mäcar de-ar evolua Puii, Mungiii si Porumboii nostri ca Truffaut, Godard, Chabrol... Da, au trecut "ca valul", dar au scäzut la un nivel decent, n-au ajuns de râsul lumii.

Trebuie sa stii cand sa te retragi! Sa faci film doar atunci cand simti ca ai ceva interesant de spus! Daca nu ai mai bine taci! Cel putin nu te faci de ras, sa spuna lumea "saracu', cum a fost si cum a ajuns!"

Of, of, of...
Scrie-o pe-un banner, leagä-l de coada aripoplanului, si plimbä-l peste Bucuresti.
Pe urmä, treci benzina, chiria si leafa pilotului la capitolul "pierderi".

Ii doare in cur pe regizori despre ce spuneti voi acolo :)

Eu am fost mai suptilo-distins :hmm:

Cati m-ar injura!? :D

ZERO!
Ba din conträ - toti s-ar bucura: "Bäi, ce LE-a zis-o!"

Ca fiecare ar crede ca sfatul e pentru altii, nu pentru ei!
Crezi ca s-ar simti vizati cine trebuie?

La altii, regizorii se invechesc ca vinul bun si bine pastrat. Vezi Menzel, Forman, etc. Aduna ceva, pun una peste alta ce au invatat in cariera si nici nu se ramolesc ca ai nostri. Ca, totusi, diferenta dintre Goya's Ghosts si Amadeus nu e ca dintre Legiunea Straina si Proba de microfon (ca sa pastrez cat de cat genul). Sa nu mai zic de Pita, ca ma enervez.
De ce asta, are cineva o explicatie? De ce se 'altereaza' ai nostri?

Poate ca, la noi, e de vina tranzitia care nu se mai termina de 20 de ani!
Regizorii vechi, care au fost buni odata au facut film pe vremuri in alt sistem socio-politic si cred ca nu se pot adapta la vremurile de acum!

apai la baetii astia io asta vad, casa zic asa.
cu un plus de atentie si migala pentru puiu si mungiu fata de porumboiu.

Probabil fiindcä "baza" lor a fost prea subredä.

* Scoalä serioasä de film n-am avut.
* Nici vreun curent, sau altä formä de coagulare substatialä.
* Tineretea si maturizarea lor s-au dsfäsurat într-un climat pervertit ideologic; fie erau conformisti (Nicolaescu, Muresan, Drägan, Bostan, Saizescu), fie încrâncenati în atitudini de frondä (Pita, Daneliuc).
* Reperele lor erau:
- un public "de masä", needucat, gregar, neformând nicidecum o "piatä". vie, reactivä, interactivä
- o presä conventionalä
- iesiri peste hotare insuficiente pentru a forma un contact coerent cu niste receptori obiectivi.

Una peste alta, NIMIC care sä le cultive talentele native, sä le confere datele necesare unei evolutii sänätoase în timp. S-au estropiat, s-au pipernicit, ca niste copaci buni si sänätosi plantati într-o stepä aridä.
La unii (Pita, Daneliuc) a contat mult infatuarea si megalomania. Nu întâmplätor, Tatos si Veroiu n-o aveau, erau oameni modesti si de bun-simt (culmea, au murit prematur...). Nici Märgineanu nu era un infatuat - la el pesemne au contribuit doar factorii exteriori enumerati mai sus.

Eu nu ma refeream la "baietii astia tineri"

ceea ce spui referitor la daneliuc e adevarat.
daca nu era contextul politic la noi si filmele lui daneliuc ar fi fost la fel de bune, atunci cind au aparut ele poate ca ai fi spus si tu la fel. ca daneliuc nu se va deteriora. ok, din punctul asta de vedere is de acord sa asteptam sfirsitul vietii ca sa vedem ce si cum va fi cu cei care acum sint consderati tineri.

pe de alta parte, insa, ceva ma face sa cred ca puiu (si, din cite am observat citind scenariul la occident si comparind scenariul cu filmul, apoi vazind 432, si mungiu) nu are cum sa se deterioreze: si la nivel teoretic, si ca optiuni in cinema, si in raport cu sine, si ca lucru - sta bine!

Eu cred ca Daneliuc s-ar fi deteriorat oricum, indiferent daca venea Revolutia sau nu, pentru ca e magaloman si paranoic!

pai tocmai de asta am dat exemple tot din tari comuniste. Cehia, Polonia (Katyn al lui Wajda se tine bine, zic eu) si Rusia. Toti aveau contextul de mai sus, mai putin partea cu scoala de film - la ei chiar era.

S-ar putea sä ai dreptate.
"Tusea si junghiul" a fost fäcut, în cea mai mare parte, în 1989 - si deja era dincoace de cal... O insanitate perversä, aidoma cu tot ceea ce a urmat.

Noua "mascaradã" de la CNC

Doinel Tronaru
Joi, 02 Octombrie 2008 (EVZ)

Regizorii Dan Piþa ºi Stere Gulea criticã dur sistemul de evaluare a scenariilor de la Centrul Naþional al Cinematografiei.

Rezultatele sesiunii de concurs de proiecte cinematografice a Centrului Naþional al Cinematografiei (CNC), din iunieiulie 2008, au pus din nou pe jar breasla, ele fiind la fel de contestate ca ºi la precedentele sesiuni. Multe nume importante au pierdut finanþãrile, aflânduse sub linia de departajare. E cazul lui Horaþiu Mãlãele, Stere Gulea sau Dan Piþa. Deºi cei mai mulþi bani îi iau Cristi Puiu (care va începe filmãrile la "Aurora" în luna ianuarie) ºi Corneliu Porumboiu, printre admiº ii care vor primi bani de la CNC se aflã ºi de aceastã datã nume contestate, ale cãror performanþe din ultimii ani strãlucesc prin absenþã. Geo Saizescu ºi Cristina Nichituº sunt cele mai elocvente exemple.

Dan Piþa: „Este jignitor“

În plus, la aceastã sesiune, ceea ce sare în ochi prin inadecvarea la realitate - „mãrul discordiei“ - este nota datã multor nume importante la secþiunea „calitate regizor“. Nota respectivã se acordã, alãturi de cele pentru „calitate scenariu“ ºi „calitate producãtor“, dupã desecretizarea scenariilor, de cãtre Consiliul CNC, cu alte cuvinte de cãtre funcþionarii din instituþie.

Stere Gulea a fost respins cu proiectul sãu „Eroii nu mor“ (pe scenariul Veronicãi Ion), aflându-se în final pe locul 12, iar din partea funcþionarilor din CNC, la rubrica „calitate regizor“, a fost „cadorisit“ cu nota 4,20, cu alte cuvinte nu a primit nici mãcar notã de trecere. La rândul sãu, Dan Piþa, deºi a primit finanþare, la secþiunea de documentar, pentru filmul „Ridicarea cortinei“ (pe un scenariu scris de Lucia Hossu-Longin ºi Dan Necºulea), a fost „tratat“, la „calitate regizor“, doar cu un 5,84.

Dan Piþa a calificat, pentru EVZ, tratamentul funcþionarilor de la CNC drept unul „jignitor“ la adresa numelui sãu ºi al realizãrilor sale de pânã acum. Mai mult, Dan Piþa contestã în întregime concursurile organizate anual de CNC, definindu-le în termeni fãrã echivoc: „Tot concursul este o mascaradã“, ne-a declarat regizorul.

Saizescu sau „Pãcalã se întoarce“

La fel de frapantã e prezenþa în primii zece, a celor admiºi, a unui nume contestat ca acela al regizorului Geo Saizescu, care, pe lângã faptul cã scenariul scris de el însuºi a fost notat cu un meritoriu 8,27, beneficiazã la „calitate regizor“ de un uluitor 13,16, mult mai mult decât majoritatea contracandidaþilor sãi, mulþi nume importante. Dacã luãm în calcul numai ultimul sãu film, „Pãcalã se întoarce“, un eºec total atât la criticã, cât ºi la public, nota este inexplicabilã.

Discrepanþa pleacã de la faptul cã principalul criteriu la aceastã evaluare este cel al numãrului de spectatori din þarã, iar reperele faþã de care se calculeazã aceastã performanþã sunt, din 1997 pânã acum, numãrul de spectatori de la „Garcea ºi oltenii“, iar pânã atunci cel de la „Nea Mãrin miliardar“. Astfel, autorii de filme de slabã calitate, dar cu succes la vulg, precum Sergiu Nicolaescu sau Geo Saizescu, ies avantajaþi.

Stere Gulea sugereazã cã evaluãrile ulterioare desecretizãrii au scopul de a împinge în faþã anumitor proiecte, conform intereselor anumitor grupuri, în disonanþã cu opþiunile iniþiale ale juriului de scenarii.

LEGISLAÞIE CU „GHIMPI“

ªerbãnescu: „Nu e vina noastrã“

Preºedintele CNC, Eugen ªerbãnescu, dã vina pentru aceste imperfecþiuni pe legislaþia existentã: „Dacã legislaþ ia este cu ghimpi, nu este vina noastrã. Noi nu suntem legislativ, noi suntem executiv. Rostul nostru este cel de a aplica cu stricteþe regulamentul existent. Acesta a fost îmbunãtãþit în colaborare cu regizorii ºi cu producã torii“. ªerbãnescu insistã cã filmele precedente ale cãror performanþe sunt evaluate acum au fost alese de producãtorii actualelor proiecte, cei care depun dosarele la CNC.

Reglementarea contestatã acum este Decizia privind stabilirea pragului de referinþã necesar evaluãrii „calitãþii regizorului“, nr. 41, emisã pe 13 iulie 2007, care are douã anexe ce stabilesc metodologia acestui calcul. Decizia are la bazã Ordinul ministrului culturii, Adrian Iorgulescu, nr. 2335/14 august 2006, care a aprobat Regulamentul de funcþionare a concursului.

Un accent deosebit este pus pe numãrul de spectatori din þarã. „Numai dacã mi s-ar fi luat în calcul cele douã westernuri din seria ardelenilor, cu câte ºase milioane de spectatori fiecare, aº avea suficient public“, afirmã Dan Piþa. O altã consecinþã este cã autorii unor filme importante, dar scoase imediat de pe ecrane de cenzura comunistã, cum ar fi Lucian Pintilie cu „Reconstituirea“ sau Mircea Daneliuc cu „Glissando“, sunt în mod net dezavantajaþi la numãrul de spectatori. „Cine mã evalueazã pe mine? O ºleahtã de funcþionari, care se bat cu pumnii în piept. Sunt niºte iluºtri anonimi“, mai spune Dan Piþa.