ulrich - am discutat in contradictoriu cu marx, am schimbat injuraturi cu el, dar nicio clipa nu mi-a trecut prin cap dorinta ca el o sa-si "dea demisia", asa cum vad ca ti-ai fi dorit tu sa fac eu. stii cum psihanalizez eu dorintza asta? you ain't got the balls to stand up to me, sister!

nu ti l-am explicat pe fellini, nici n-as avea cum. am spus de ce mi se pare mie ca filmul respectiv e prost si am asteptat sa-mi dati voi argumente care sa arate ca e o capodopera. as mai astepta si acum, daca n-as fi ajuns la concluzia impaciuitoare de mai sus (poate o sa mi se demonstreze ca e gresita, mai stii?)

vad ca te obsedeaza ideea asta a blocarii topicului, a inchiderii discutiei... ce, ti-e frica de mine?


eu psihanalizez asta in felul urmator - ma informezi cu atata generozitate ca tie iti plac brunetele cu tate mari fiindca ai niscaiva dubii in privinta orientarii tale sexuale (not that there's anything wrong with that) si simti nevoia sa-ti spui din cand in cand (ba chiar sa le spui si unor necunoscuti de pe forum) ca iti plac fetele, asa, ca sa nu uiti...

PS daca esti fata si asta a fost ceva de genul "trick question", toata analiza mea pica :lol:

poti da' n-ai chef; mda, dragutz, mai ca-mi vine sa te cred! da-mi macar un link, sa vad si eu o mostra de "argumente arhicunoscute"

Ete, na, acum sä caut pe net linkuri la articolele, cärtile, discutiile cu colegii, cu profesorii, cu prietenii, etc., etc., din anii '80, când Internetul de-abia se mosea.

Ok. In cazul asta cred ca as fi un subiect interesant sa aduca argumente obiective despre 8 1/2, pentru ca eu nu l-am vazut. L-am cautat, in zadar, dar am sa insist pana am sa-l gasesc si o sa-l vad si eu. Chiar mi-ati trezit interesul (nu ca inainte nu ar fi fost trezit, dimpotriva: am vazut o imagine din film anul asta la premiile Oscar, cand se prezinta chestiile alea nostalgice incat te intrebi daca nu cumva un regizor mort merita mai multe lacrimi decat victimele WTC-ului...)...si simpla imagine nu-mi dadea senzatia ca ar fi dintr-un film stupid...

I'll be back!
Apropo, cel mai slab film pe care l-am vazut in cinematograf anul asta este: 300. Iar de la TV, nu-mi amintesc...
Curios (daca despre un clasic se discuta "la modul asta") cum ar suna cateva comentarii acide despre:... "Marea Depravare"??... :?

pt neanae

eu cre k tu faci ac greseala p kre o fac cei kre confunda o opera d arta cu o demonstratie stiintifik si/sau o demonstratie filozofik: ce-are a face asta cu arta!? uite - iti dau un ex mai recent k sa intelegi unde bat: '21 grams'. l-ai vazut? presupun k da. ei bine, in cazu ala o naratiune d la a la z, strict cronologik, ar fi stricat tot 'efectu artistic' (dramatic) pt k ar fi aplicat o reteta logik & coerenta intr-un domeniu (cel al 'inimii' - la propriu & la figurat!) kre s conduce dupa alte legi (vezi si adagiul francez: 'le coeur a ses raisons que la raison ignore'- tre sa traduc?). legaturile intre intimplari s fac - acolo - dupa 'logik' sentimentelor, NU dupa cea a mintii; si - atentie! - filmul lui inarritu nici makr nu e 'dspr' vise sau amintiri...
cu atit mai mult in 'otto e mezzo'!
e k in cazul lui proust si al picturii abstracte: e vba d a folosi imagini (kiar si proust 'folosea imagini' - cele din copilarie kre revin aleatoriu, in fctie d intimplarile prin kre trece marcel & kre tin d hazard) pt a stirni 'frumuseti & emotii noi'! te-ai putea intreba - desigur - la fel k multi oameni kre cauta 'intelesul' acestor lucruri: dar D C trebuie povestite/aratate aceste lucruri ALTFEL decit asha cum sintem obisnuiti (atentie: am spus 'obisnuiti' - ceea c presupune un 'invatz'!)? dintr-un motiv simplu: pt k perceptiile noastre s tocesc si pt k e nevoie d FORME noi KIAR SI pt continuturile veki!
sa fim seriosi - fellini nu a 'descoperit roata' viselor in cinema; sa n gindim doar la un film putin anterior - 'fragii salbatici' al lui bergman -, kre povestea si el un drum intors mereu in trecut - in amintirile copilariei - si in cva kre este parte trecut, parte prezent - adik in vis... dar felul lui bergman d a o face era (ink) indatorat unei naratiuni cinematografice sa-i zicem 'conventionale', pt k in general stii f clar unde incepe visul sau amintirea; fellini 'complik skema' pt k introduce si tema filmului-p-cale-d-a-s-face, ceea c mi s pare intr-adevar genial: iar asta pt k filmul ESTE un proces in mare parte inconstient, in kre intra amintiri & vise & idei ink neduse pina la capat... in orice caz, este modul PERSONAL al lui fellini d a vedea lumea & d a intelege cinematograful! NU este o retzeta - cum nici filmele lui tarkovski nu sint! (btw, filmul lui tarkovski cu kre s poate compara 'otto e mezzo' este 'oglinda'!) - ci doar (repet) o experienta unik & irepetabila, un continuum senzorial p kre nu tre sa-l 'intelegi', ci sa-l SIMTI! iar asta e valabil pt o buna parte din arta moderna.
cei kre vor sa 'inteleaga' sint legati ombilical d un mod d a percepe faptul artistic kre este iremediabil 'logic'... or, arta (si mai ales filmul!) NU are legatura cu logik, ci mai degraba cu visul - kre are propria lui logik!
puteti 'explik' - 'LOGIC! - d c va place & va emotioneaza muzik (o corala d bach sau o simfonie d beethoven sau o sonata d debussy)??

ps btw - e vise, nu 'visuri'! alea sint wishes, nu dreams!

ALS,

hmm... eu zic ca voiam ca 8 1/2 sa fie ceva mai coerent etc, iar tu deduci ca vreau ca filmul in general sa aiba rigoarea unei demonstratii stiintifice... cam lunga cale...

de acord cu toate observatiile tale despre proust, pictura abstracta, 'logica sentimentelor' etc., cu o singura obiectie: daca proust si fellini isi aranjeaza materialul intr-un mod care sa sugereze visul/memoria involuntara etc, asta NU INSEAMNA CA MATERIALUL NU E ARANJAT. prin asta incerc sa spun ca filmul (sau romanul, sau orice altceva) nu poate spera niciodata sa redea emotiile in forma pura, tocmai fiindca filmul e un produs, un artefact (scuze ptr barbarism), ceva asamblat in mod constient si cu intentie. cu alte cuvinte, nu ai cum sa SIMTI un film, fiindca el nu e emotie, ci doar e CONSTRUIT pentru a da impresia ca e emotie. de-aia nu pot sa fiu de acord cu ideea ta ca filmul are mai mult in comun cu visul decat cu logica - ceva cu adevarat irational (ca visul) nu se poate exprima DECAT in vis - sau in transa, sau sub influenta unei afectiuni psihice. in orice alta situatie, produsul finit va fi contaminat cu 'logica', 'ratiune' etc (bineinteles, nu folosesc termenii respectivi in sens tare), oricat s-ar stradui autorul sa te convinga ca nu e asa. nu cred ca filmul este un proces in mare parte inconstient, fie si pentru simplul motiv ca e rezultatul unei decizii constiente, care nu-l implica numai pe regizor, ci o intreaga echipa. (un scriitor poate invoca povestea cu dicteul automat - pe care oricum n-o cred, din motivele expuse mai sus-, dar un regizor nu). In fine, concluzia mea: in incercarea de a elibera arta de prejudecatile pozitiviste, oamenii cad in extrema cealalta (filmul ca vis etc).

PS: muzica e alta mancare de peste, aia e singura arta care n-are nevoie sa-si bata capul cu problema reprezentarii si cu tot ce decurge din ea. limbajul muzicii e autonom, fiecare "semn" din el are finalitatea in sine insusi - in limbajul oricarei alte arte, fiecare semn e polisemantic, si de aici toate discutiile noastre :)

Baietzelul asta e cu capu', fushareste un pic de filme despre care a auzit ca sunt mari, nu prea intelege nimic da' incepe sa arunce cu muc in ele. In schimb ii place Sergiu Nicolaescu si 13, pardon 15.

Neanaica, eu zic sa-l rumegi bine pe Sergiu, si sa te intorci la filme d-astea alb negru cand o sa fii mai marisor.

geee, a zis ca ii place sergiu - 15? :hmm:
atunci de ce ii mai citim rindurile?
:x

nu, gionloc, n-am zis ca-mi place 15 sau orice altceva de nicolaescu. nici macar n-am vazut 15, iar in topicul despre filme supraevaluate vorbeam despre "triunghiul mortii" ca despre un exemplu tipic de film de rahat. nu-ti pierde vremea cu ce scrie carmine; a stat atatea zile cu capul in rectul lui marx, incat are probleme cu oxigenarea creierului. alt motiv ptr care n-r trebui sa-ti bati capul cu idioteniile lui e ca de cand se baga in seama cu mine n-a scris macar un contraargument la vreo afirmatie de-ale mele. (bine, nu m-as fi asteptat ca un imbecil ca el sa incerce macar sa citeasca ce scriu - ptr un tip care se joaca cu p*tzulica in nisip, e cam greu de intzeles)

da, ma miram eu...
in principiu nu ai de ce sa vezi 15 - sau orient express - altfel decit pentru a vedea exemple clare de cum nu trebuie tratate anumite evenimente... sau cum nu trebe facute filme, in general...

ce faci dom'le strici ambianta! Tocmai incepusera sa se schimbe argumente. ne intoarcem la stilul "esti prost/ ba tu esti"? :x

DRAGA neanae,
dar EVIDENT k vbim dspr arta = artefact si k ceea c vdm (sau citim sau whatever) este 'aranjat' - dumnezeule mare, credeam k am convenit (implicit) asupra acestor lucruri!
c vroiam eu sa spun (si-mi cer scuze dk nu am fost f clar) este k acest 'aranjament' artefactual inceark sa IMITE logik visului - altfel spus, sa fie un analogon al ACESTEI logici (nocturne) kre sa s opuna celei stiute, diurne... ma rog, inteleg k iti displace ac procedeu - e o optiune personala; dar noi vbim d cva c este aproape consubstantial artei moderne (cind a fost atacat in leg cu 'finnegans wake' - una din cele mai 'obscure' capodopere moderne, joyce a raspuns: romanul meu s petrece noaptea, normal k lucrurile sa nu fie f clare noaptea nu? poate fi luata k o butada, dar sa recunoastem - totusi - k exista un simbure d adevar in ea! ;) )
nici la bunuel nu stii cind esti intr-un vis si cind treci dintr-unul intr-altul (pt a nu mai vbi dspr 'un ciine andaluz', kre este TOT un vis!), doar k acolo exista (ink) aparenta unei 'realitati' d kre nu-ti dai seama k este TOT a visului decit spre final...
sincer, eu nu inteleg ac reticenta la ideea k filmele ar trebui sa fie (SI) vise p celuloid, in fond n petrecem jumatate din viata dormind - visind, poate? hopefully! -, k atare mi s pare firesc k artele sa incerce sa 'reprezinte' si ac 'obscur obiect al dorintei'. una din cele mai frumoase definitii ale cinema-ului - p kre nu obosesc s-o repet - este cea a lui cocteau: 'un vis visat d mai multi oameni cu okii deskishi'... dk povestile kre s pot spune (inclusiv) in cinema sint - pina la urma - atit d putine & d repetitive (citeva teme mari si late: viata, moartea, blabla - cum scria mai sus cinva :) ), d c nu ne-am intoarce privirea spre ac imens rezervor d imagini kre sint cele ale visului?? sau d c nu am 'construi' - la modul constient - 'naratiuni' kre sa fie expresia unui mod d 'gindire' aidoma viselor? in c ma priveste, consider un mare privilegiu sa am acces la gindirea (nocturna) a unor mari artisti - fellini, tarkovski si altii... este semnul reconfortant k viata nu s rezuma la experienta diurna si k - asa cum spunea julien green - 'la lumina lunii, viata cea mai banala devine o aventura'!
repet: e o kestiune d gust & temperament individual & d 'aventura' imaginara, limpede k nu toti sintem construiti la fel si k exista oameni cu gusturi mai pedestre (nu o spun in sens peiorativ!) pt kre o mare parte din aventura artei moderne e moft; dar sa ni s ingaduie - noua, celorlalti - sa salutam acele experimente senzoriale kre dez-limiteaza si duc artisticul 'where no man has tread before'!
k sa revin: in c ma priveste, 'otto e mezzo' e cit s poate d coerent; doar k e vba dspr ALTA 'coerenta' decit aceea stiuta... iar cea mai mare gresala e sa vrei sa 'intelegi' c s intimpla acolo: poate nici fellini nu stie - who cares?? e un film dspr sterilitatea (sau blocajul) artistului kre dovedeste - dumnezeiesc - k poti face arta (mare) vbind dspr o neputinta; nu e niciun paradox!

ps recunosc k am exagerat invocind exemplul muzicii (cea mai 'imateriala' dintre arte!), dar am facut-o TOCMAI pt a demonstra k exista o arta kre, la modul suprem, nu s supune 'logicii pozitiviste' d niciun fel si kre n emotioneaza enorm by-passing that! la modul ideal, toate artele ar trebui sa aspire la transcendenta muzicii...

ALS,

o sa incep cu sfarsitul mesajului tau: "la modul ideal, toate artele ar trebui sa aspire la transcendenta muzicii..." - inteleg unde batzi, muzica e "transcendenta" tocmai pentru ca nu are un referent exterior ei si nu e condamnata sa spuna mereu ceva prin altceva. problema celorlalte arte e ca materialul lor nu le apartine in exclusivitate ("defectul limbajului", vorba lu' mallarme), deci fiecare element dintr-un film sau dintr-o carte ajunge sa 'semnifice' numai prin raportare la un element exterior lui. pana aici, toate bune.

de aici incolo, mergem pe drumuri diferite. eu cred poti 'simti' numai o arta care are puritatea muzicii, tocmai pentru ca ea nu iti impune o permanenta operatie de decodare. in momentul in care ai ceva (un cuvant, o imagine etc) care inseamna altceva (adica te trimite la un referent exterior), deja s-a dus naibii visul si trebuie sa te intorci la banala (si diurna) relatie dintre elementul respectiv si referentul lui. ca sa nu ramanem la nivelul abstractiunilor, sa-ti dau un exemplu: in 8 1/2, la inceput, ai scena aia faimoasa in care guido se viseaza in postura de balon agatat de o franghie. pe mine ma deranjeaza scena asta tocmai pentru ca mi se pare ca NU E SUFICIENT de onirica; imaginea e prea rational construita (ce iti evoca un balon? - e instabil, e gol pe dinauntru, daca n-ar fi agatat de sforicica s-ar pierde in zari albastre etc. apoi - surprise, surprise - vezi ca insusi guido e un tip nestatornic, iti dai seama de golul interior al personajului, vezi ca are nostalgia evadarii etc.) cu alte cuvinte, scena asta a cosmarului cu balonul e construita cu aceeasi logica cuminte ca si o scena de film "traditional". putem discuta si alte scene, cred ca in (aproape) fiecare dintre ele se pot observa niste elemente care "se leaga" prea bine ca sa le tratezi drept irationale/onirice.

asta nu imi place la abordarea ta: vezi in filmul lui fellini ceva din puritatea muzicii sau din inefabilul visului, dar (parerea mea) si fellini lucreaza tot in limitele paradigmei "traditionale", doar ca e mai siret. pe scurt, si 8 1/2 functioneaza pe baza aceluiasi banal mecanism codare/decodare, deci nu pot sa-l scot din sfera artei care se bazeaza pe referinta si sa-l bag in categoria "transcendenta" a creatiilor care "se inseamna pe sine" si atat. dar, dupa cum spuneai, e o chestiune de gust si temperament individual. singura chestie care m-a deranjat (nu la tine, la altii, se stiu ei) e ca, daca am alt gust & temperament decat majoritatea, sunt imediat catalogat drept idiot si mi se neaga din start dreptul de a participa la discutie.

e fantastic - pt k dk e sa ma gindesc la o scena d vis kre sa mi s para 100% onirik, atunci ma duc mediumnic la asta d la-nceputul lui 'otto e mezzo'! deci e clar vba d temperamente diferite - ergo, gusturi samd...
kiar mi s-a parut intotdeauna k scena respectiva (continuata cu oamenii aceia blocati in mashinile lor) e onirik fara rest - intr-un mod atit d direct & d imediat evident incit credeam k e evident pt toata lumea :)
acum inteleg k nu; dar iti dau si alt exemplu: dansul saraghinei... intelegem din film k face parte din 'secventele amintirii'- si, cu toate astea, este atit d stranie & d fabuloasa incit eu o 'vad' tot k p un vis ('cu okii deskishi', vba lui cocteau)!
sau intilnirea cu parintii morti, in cimitirul inundat d soarele amiezii: STIM k e vis (sau poate amintire...) pt k stim k ei sint morti - deci nu ar putea sa-i mai vada - si totusi s intilneste cu ei, ABSOLUT FIRESC, precum se-ntilneste eroul din 'oglinda' cu mama sa...
sau faimoasa 'asa nisi masa': un joc scolaresc, readus in amintire in momentul 'divinatiei' (si poate sarlataniei) hipnotice: exista cva in coincidenta - si deci relatia - celor 2 momente (amintire + hipnoza) kre ma duce in logik visului... la ASTA ma refeream atunci cind sustineam k filmele - dk tot sint vise cu okii deskishi - ar trebui sa-si asume aceasta 'plamada' (shakespeariana, remember? cre k este cea mai vertiginoasa intuitie a caracterului fundamentalmente 'oniric' al existentei noastre) fara complexe!
apoi: c t faci cu filme (si kiar opere integrale!) kre nu sint 'onirice' per se, dar kre imprumuta juxtapunerile proprii improvizatiilor muzicale & ale artei moderne - d la cubism la pop art trecind prin colaj?? (ma gindesc aici la godard sau tarantino...) c facem cu ele - la gunoi, alaturi d 'otto e mezzo' al lui fellini?! si c faci cu filme precum 'hiroshima mon amour' sau 'anul trecut la marienbad'?? unde l pui - la 'asha da' sau la 'asha nu'?
deci: nimeni nu te-a facut 'idiot' (cel putin, nu persoanele kre conteaza! ;) , dar tre sa recunosti k TU ai fost cel kre a aruncat piatra, supozind k aceia kre 'gusta' filmul lui fellini sint niste inkipuitzi (d nu kiar idiotzi! :P ) dk l place ASHA CVA! cre k TU ai fost arogant cu noi - astialalti -, preferind sa n iei drept snobi in loc sa-ti asumi 'umilintza' unei confesiuni: nu inteleg, deci nu e p gustul meu! a trece d la 'nu e p gustul meu' la 'e un film prost' (= o 'porcarie') s face, din pacate, cu prea multa usurinta, iar 'motorul' ac atitudini este TOCMAI inkipuirea k - dk nu-mi place MIE - toti ceilalti sint niste idioti!

altminteri, ai dreptate cu polisemia s.cl - dar te-as contrazice (si aici!) intr-un singur loc: cre k totusi filmul (artele vizuale in general, dar mai ales filmul) sint totusi mai apropiate d muzik decit literatura sa zicem - dintr-un motiv teribil d simplu: imaginea o vezi (asha cum auzi un sunet), p cita vreme un txt tre sa-l 'descifrezi' (intelectual) & sa ti-l 'reprezinti'- el nu are ekivalent in realitate...
dar discutia aici este prea vasta pt spatiul unui biet topic, asa k iti propun sa n oprim aici ;)

bai pula vopsita,faceam o aluzie(deloc fina)la anitele lui fellini(in care tu tragi de la sold;nu te-a multumit discutia de la ferrara,ai marit miza si ai trecut la fellini).sincer,sunt uimit de energia pe care au avut-o marx si illo tempore sa se certe cu tine pe 3 pagini dincolo sau de rabdarea lui als de a te alfabetiza in ale artei moderne.si asta pentru ca tu nici nu astepti raspuns,te invarti ca un coi intr-o galeata si ceri sa-ti fie urmarita evolutia.nu,multumesc.obtuzitatea ta (voluntara sau nu,nu ma intereseaza)imi aduce aminte de o replica dintr-un alt 8 1/2(al lui greenaway)in care un personaj se declara "plictisit" de arta lui mondrian,iar un altul ii raspunde(dupa cum meriti si tu):"da,dar mondrian era un excelent dansator de tango".

ps:fii linistit,nimeni nu-ti blocheaza topicurile si nu doreste exmatricularea ta de aici.o sa fiu poate singurul care o sa te apere daca o sa se intample asta.

ALS,
inca doua chestii si apoi ma opresc:

1. ai dreptate, am inceput discutia ca un magar. scuze, nu mai fac!

2. am impresia ca modul in care am abordat eu cosmarul lui guido ti s-a parut de-a dreptul scandalos (poate ma insel). nu zic ca fellini a tinut mortis sa sugereze criza personajului punandu-l in postura de balon (ar fi si culmea - chiar nu ma numar printre cei carora li se pare ca stiu ce a gandit regizorul); zic doar ca scena respectiva PERMITE si interpretarea asta. intr-adevar, suna rudimentar, dar o asemenea interpretare nu face decat sa scoata in evidenta niste asocieri care se pot stabili intre imaginile respective INDIFERENT de intentia regizorului (limbajul unreliable al cinematografului, bla bla). de aici reiese si obiectia mea principala - mi se pare ca fellini incearca sa elibereze filmul de sub tirania sensului (banuiesc ca asta e miza imersiunii in irational/inconstient/nocturn/oniric etc) folosind un limbaj care ii submineaza continuu intentia, tocmai fiindca e deja incarcat de sensuri.

cam atat am avut de zis :)

Nu se baga nimeni in seama cu tine, sau daca o flegma aruncata in oki de la balcon ti se pare "a fi bagat in seama", inseamna ca te bag in seama.

Nici nu as avea de ce, esti prea low, cu o astfel de atitudine iti prevad destinul lui Bubu.

carmine: ma mir cum mai ai tupeul sa latri la mine dupa ce te-ai apucat sa scornesti povesti despre admiratia mea pentru sergiu nicolaescu, t***a de doi lei ce esti! in comparatie cu tine, marx e un tip stilat...

:lol: :lol: :lol: Vad ca te lasa nervii, da-i fara stelutze, ce dreacu', suntem oameni mari.

carmine: pe mine ma lasa nervii? eu cred ca pe tine te-au lasat de azi, daca ai ajuns atat de disperat incat sa inventezi povesti despre preferintele mele cinematografice. ia zi, esti chiar atat de prost incat nu ti-ai dat seama ca se puteau verifica imediat aberatiile tale?

Tu intri la categoria "Parerea mea", stii tu emisiunea aia de intreaba tot felul de ratati de pe strada despre diverse chestii. Tu o sa fii (cel putin pe cinemagia) un vesnic trecator (neanae lol), care-si da cu parerea despre filme care-l depasesc. Ce parte din 8½ nu ai inteles ? Ti-am mai spus, treci pe ceva light si cand o sa te coci mental arunca-te in chestii greu digerabile. Gata.

uite cine vorbeste!!
carminume, kre nu intelege NICIUN film, ale carui 'best-of'-uri sint tot atitea oftaturi, ale carui 'argumente' sint niste vesnice injuraturi si kre nu face decit sa s basheask p forum imputzind atmosfera! :sick:

Anytime ;)

da nu va mai certati, discutati linistiti si gata


___________________

Jocuri - Forum Craiova -Portal Director Download - Bancuri si Poze comice

:lol: :lol: :lol:cred ca nu ai prins inca esenta acestui forum...mai ceva k parfumul pe care incerca sa il creeze personajul din romanul lui suskind..

M-a pus dracu , nu devil_doll, binecuvantata sa-i fie inima, sa ma uit la House of Wax, doar de o curiozitate bolnava sa cum sau mai precis ce joaca*not* Parisica fata lu tata Hilton. :(( :(( Mamaaaaaaaaa, ce durere pentru mine, nu ma pot concentra suficient sa zic ce nenorocire fuse filmul asta, macar ca pe final am auzit ceva placut urechii mele( pe langa ragetele de moarte ale Parisicai-deci aici filmul a avut ceva ce-mi placu nitel), "Helena".

Nu stiu dar, remak-urile astea pe garla dupa succese slasher din anii'70, sunt absolut dezastruoase. Nu ma astept la capodopera, dar nici macar secventele de casapire nu sunt chiar asa de dure . interzis minorilor sub 14..get real...lka cate filme de groaza ne uitam noi, cei nascuti intre 1980-1985 dupa ce a aparut cablul prin Romania, se dadeau filme porno si horror pe la ora pranzului 8)

film mai prost ca "titanic" rar mi-au fost dat ochii sa vada si urechile sa auda :))

dupa razboi multi viteji se arata..titanic e pt multi o placere vinovata, dar s ia cu lingurita si bicarbonat dupa. Si desi probabil imi voi atrage oprobriul public, DiCaprio mie imi miroase din ce in ce mai mult un actor de Oscar (si intr-un fel o si mertia :lol: )
@ RIP> Tin minte ca la momentul aparitiei, cam asta a fost motivul principal pentru care s mergea la cinema (la ei, nu la noi), si anume pt delectarea cu decapitarea blondinei faimoase pt nimik. Inca odata se vede ca c s intampla cand remakeurile se transforma in teenie slahers.. :sick:

Tin minte ca la momentul aparitiei, cam asta a fost motivul principal pentru care s mergea la cinema (la ei, nu la noi), si anume pt delectarea cu decapitarea blondinei faimoase pt nimik. Inca odata se vede ca c s intampla cand remakeurile se transforma in teenie slahers

Alexbuc, fii te rog atent la folosirea "citatelor". Mesajul täu de mai sus a iesit pe dos: citatul aratä ca text al täu, iar propriul täu räspuns e încadrat ca "citat". (Ti l-as fi putut corecta eu, dar l-am läsat asa - cä lucrând, înveti.)

Apropo de teenie-slashers, nici nu mä ostenesc sä le comentez andetai (da, inträ cu prisosintä la "cele mai proaste filme"). Dar fatä de "Titanic", exagerezi, totusi. Nu e deloc dezastruos. Da, e un film superficial, comercial, super-melodramatic, plin de naivitäti si puerilitäti - care, da, frizeazä ridicolul cu atât mai mult, cu cât bietul Cameron se ambitiona sä spunä o "mare poveste" despre "destinul omenesc" - ete, lulu, ce sä-ti povestesc! Dar partea strict de spectacol e impecabil lucratä. Ca film-catastrofä, în limitele genului, jos päläria.
Ce-i drept, ca valoare absolutä, îl taie pe departe "A Night to Remember", ecranizarea dupä Walter Lord, indiscutabil cel mai bun film despre "Titanic" fäcut vreodatä - în pofida inexactitätilor istorice (de pildä, vasul nu se rupe, conform versiunii oficiale bazate pe märturia lui Lightholler, care era si personajul principal, jucat de Kenneth More) si a limitelor proprii epocii.

[quote="Pitbull"]Alexbuc, fii te rog atent la folosirea "citatelor". Mesajul täu de mai sus a iesit pe dos: citatul aratä ca text al täu, iar propriul täu räspuns e încadrat ca "citat". (Ti l-as fi putut corecta eu, dar l-am läsat asa - cä lucrând, înveti.)

am invatat si eu (sper), eu si cu internetul mai intr-o dunga asa :lol: nu zic ca titanicul este dezastru 100% dar are anumite "calitati" care il fac totusi un film destul de prost, povestea de dragoste siropoasa, sfarsitul ei la fel de melodramatic. Oricum, bine impachetat ca sa spun asa, dovada stand miliardele de dolari incasati.

stand si cugetand, cred ca film mai prost ca "Glitter" nu exista, o poveste asa de gretoasa, o Mariah Carey lesinata, un plot penibil, ce a mai incercat saracu Terrence Howard sa salveze, dar vorba aia, cu unu nu se face primavara :lol:

cel mai prost film care l-am vazut si care chiar am considerat ca e timp pierdut aiurea a fost Anything else....mare prostie :sick:

Magnatul si Ticalosii-imi pare rau ca actori romani buni accepta prostii din astea de scenarii facute de ziaristi
cu obsesii politice de doi lei(oligarhi,coruptie)
nu zic ca n-au un fond inspirat din realitate dar mi se par puerile iar gesturile si replicile sunt mai penibile ca la steven seagal sau michael dadikof

DiCaprio are 3 nominalizari la Oscar deci nu e vrz.Oricum uitati-va la The DEPARTED si sa va aud dupa. Iar cel mai prost film este Hercule In New York cu Arnold =))...este o scena cand se bate cu ursul care da cu pumnu' mai rapid k Tyson...penala dar si foarte amuzanta.

Multumim cä ni l-ai amintit - este, într-adevär, un adevärat monument în antologia tâmpeniei... Din câte stiu, altä perlä gogonatä era când alerga dupä nu stiu ce, autobuz, tramvai, taxi, sau asa ceva... (Apropo, pe vremea aia-l chema "Arnold Strong", cicä!)

si poza in reviste pt. homosexuali :w00t:


Despre filmul nominalizat mai sus (vazut si de mine cand eram mai mic, pe PrimaTv parca...) actualul guvernator al Californiei a spus in dese randuri ca reprezinta unul din compromisurile de la inceputul carierei sale in show business-ul nord american.

deci hercules in new york a atat de prost incat e mega-funny.nu am ras la multe filme ca la asta."ow dare you strike ERCULES?!"

8mm - cel mai slab din toate timpurile

Ete, lulu. "8 mm" e un thriller oarecare, nici prea-prea nici foarte foarte. Pe-o scarä de la 0 (sä zicem, "Si totul era nimic") la 10 (pentru mine, personal, "Stalker" - dar nu singurul), ar merita un 6. Deci, mai avem cam multicele sub el.

(Hint: dezbärati-vä de obiceiul de a echivala "bun/räu" cu ce v-a pläcut sau nu v-a pläcut vouä; o sä iesiti mai câstigati; uite, mie Buñuel nu-mi place nici de fricä - da-i unul dintre cei mai mari; iar "Azucena" e unul dintre filmele mele favorite - asa de bine m-a fäcut sä râd, prin cretinätatea-i abisalä.)

Azucena asta pan la urma a fost ingropat ca si "Dulcea sauna a mortii"? Ca eu nu vad nici o urma de-a lui.

C.m. slab film ever made e Enough. J. Lo n-are nicio tangentza cu actoria, iar cva mai cliseiform k thrilleru asta nu cre sa s fi facut[/b]

Cred cä da - era chiar prea penibil! Probabil au urmat sfatul Iuliei Blaga - see here:
http://agenda.liternet.ro/articol/28...is-de-tot.html
(De fapt, meritä sä citesti si cronica lui Gorzo, face un misto delicios/crunt de el.)

Death to Smoochy - Edward Norton si Robin Williams, se vrea a fi o comedie, dar e ceva sub nivelul celor doi actori, in regia lui Danny De Vito, razboiul dintre cei doi fiind de-a dreptul caraghios.
Fear X- cu John Turturro, al carui final face ca tot filmul sa para un film scurt.......... poate ca acesta nu ar fi atat de slab, dar drama omului lovit de moartea sotiei si toata cautarea neincetata, ma arunca cu gandul si la alte filme existente pana atunci.
Oricum Turturro este excelent in rolurile dramatice, expresia fetei si mimica sa sunt perfecte pentru astfel de roluri.

Nu exista filme proaste (pt ca nici un regizor nu vrea asa ceva) - tampite da, ridicole da - ci doar filme cu o realizare slaba, si in ceea ce privesc filmele care frizeaza ridicolul, acestea pt mine sunt niste comedii excelente.

De acord.
Sunt filme care se vor idioate. Survive Style 5+ e un exemplu în acest sens, ºi mie mi-a placut filmul. Am râs copios. La fel am râs ºi la Phantoms, care, din pãcare, se vroia horror. :)

Fãrã filme proaste nu se poate. Bine zicea si keepwalking, in alt thread.

Nu am stii care sunt filmele reusite daca nu am stii care sunt cele mai putin reusite, nu? Si viceversa. Deci e nevoie de amandoua.

...must love dogs :sleep: :sleep: :sleep:

i want candy

Evan Almighty - sa fie duda anului?