Interesant cum, la un moment dat, suntem atat de strung out incat avem nevoie de o doza socant de mare incat sa mai simtim ca... savuram... Si cinematograful are grija sa ne-o furnizeze.


Acum, singurul meu drog e integrala Tex Avery. Si da-i ras, si voie buna, si...
"You know what ? I'm gonna slay you !":))

filme shokante... shi skarboase
 

murder-set-pieces, gurotesuku, the texas chainsaw massacre: the beginning, day of the dead:-& shi mai sunt o groaza d filme shokante, pt. unii...

Unele filme ar trebui sa le eviti mai ales ca ai sub 18 ani.Gen Salo sau Cannibal Holocaust.Oricum faci ce vrei, dar gandeste-te si la recomandarea mea.

Gurotesuku e un film socant de prost.

Asta cu sub 18 ani e o prostie. Poti sa ai 66 de ani daca esti slab de inger si crezi anumite chestii care se intampla prin filme. Deja cred ca am vazut peste 200 de filme pe care nu tre'ia sa le vad, si nu am ajuns nici un psihopat, nici un criminal. Pentru mine sunt doar o sursa de distractie ( de aia nu ma prea uit la filme de dragoste ) si nu reprezinta realitatea in nici un fel.

mai vorbim pe tema asta cand o sa ai 30 de ani.pana atunci,distreaza-te,dar tine minte un lucru:nu numai viata bate filmul ci si invers!

p.s.gata cu off-ul din topicul asta.
alt film socant?

Bedevilled (2010) - poate singurul film socant pe care l'am vazut, in care sadismul chiar a avut o baza solida de pornire. Nu doar, ca in stil clasic, se gasea un psihopat de la bun inceput sa taie pe toti imprejur. O drama excelenta.

The Holy Mountain - 1973 (Alejandro Jodorowsky) - simbolurile mistice au fost peste puterea mea de tolerare. Beware - highly disturbing movie.

daca ai savurat the holy mountain a lui jodorowsky iti recomand si filmele lui arrabal. la fel de (daca nu mult mai) socante. de altfel cei doi nu sunt straini unul de altul. prin anii 60 au initiat o miscare numita panique, in numele careia puneau in scena piese de teatru socante, ca o reactie la suprarealismul devenit, in ideea lor, mic burghez.

"The "happening" starred Jodorowsky dressed in motorcyclist leather and featured him slitting the throats of two geese, taping two snakes to his chest and having himself stripped and whipped. Other scenes included a staged murder of a rabbi, a crucified chicken, a giant vagina giving birth to Jodorowsky, naked women covered in honey and the throwing of live turtles into the audience."
http://en.wikipedia.org/wiki/Panic_Movement

eu tocmai am urmarit si al treilea film din colectia arrabal - l'arbre de guernica - care nu se dezminte.

Cel mai socant film pe care l-am vazut intr-o sala de cinema (la TIFF) a fost Año bisiesto.
Eu il consider un film socant si socant de prost in acelasi timp. Un scenariu cusut cu ata groasa de suba de cioban (ce poate fi rezumat intr-o propozitie), prilej de expuneri de perversiuni sexuale sado-masochiste si prilej de luat premiul la Cannes.
Cand citesc comentariile fine si intelectualiste de pe imdb de la filmul asta (so complex, so human, so ...) ma buseste rasul. Si s-a ras mult in sala la grozaviile alea, dar a fost un ras din ala amar "Doamne, ce penibil!"

Un film in genul lui Ano bisiesto, adica film de apartament cu tensiuni sexuale puternice intre parteneri, mai putin socant si incomparabil mai bun e En la cama, de acelasi regizor care a facut La vida de los Peces.

En la cama DA, Año bisiesto NU.

"Jacob's Ladder"
"Ken Park"
Deocamdata.

dupa parerea mea : Srpski Film

Martyrs.Brutal si cand te astepti ca totul a fost in zadar afli ca aveau un motiv pentru tortura.Nu stiu daca o sa pot sa-l mai revad.

jacob's ladder-1990
un film neasteptat de interesant.stiam ca Adrian Lyne este specialist in filmele cu obsesii erotice si iata ca de data aceasta am avut surpriza placuta sa gasesc in "scara lui Iacob" experienta tulburatoare,terifianta, a unui veteran de razboi,supus unor experimente cu o substanta chimica halucinogena,in timpul luptelor din Vietnam.
filmul e o combinatie excelenta de thiller psihologic,science fiction si horror.iar daca tinem cont ca totul se intercaleaza cu ceva explozii,tiruri de mitraliera,sange si burti strapunse de baioneta,putem spune ca am regasit si ceva razboi in el.dar,filmul nu este deloc straveziu.Lyne are o abordare subtila a scenariului,impletirea realitatii cu cosmarurile demonice avute de veteran a fost atat de reusita,incat nu s-a putut desprinde decat din scena finala adevarata experienta traita de Jacob si ceilalti soldati americani.simbolurile biblice abunda,la fel si scenele cu conotatii biblice.totul se invarte intre demonii care apar brusc in mintea lui Jacob si ingerii care il salveaza.
prestatie foarte buna a lui Tim Robbins, ajutat si de imagine si de muzica lui Maurice Jarre,
poate unii au uitat demult de el si vor sa-l revada,iar pentru altii ar putea sa fie o experienta deloc de lepadat.
Attachment 1407

Teorema lui...Pasolini
 

Dialogurile sunt mult mai rare decat lenjeria imprastiata aproape ritual, la tot pasul, marcat de priviri lungi si tandrete erotica grava, plasata la limita intre suav si extrem.
Cuvintele sunt inutile in mare parte, pentru ca imaginile lui Pasolini graiesc de la sine. Iar aici vine partea impresionanta - desi actorii joaca practic fara grai, expresivitatea lor impecabila e absolut tot ce conteaza.

Dupa seductia erotico-mistica vine implacabil pedeapsa, destinele tuturor capatand rand pe rand turnuri dramatice. Greu de spus daca e vorba de pedeapsa sau de o intensificare maxima a fragilitatii fiecaruia, deoarece fiecare destin esueaza in ambiguitate, daca poate fi scuzata o asemenea observatie. Mesajul filmului devine si mai greu de cuprins atunci cand vedem cum Emilia (prima dintre servitoarele cu acelasi nume) capata grai si puteri mistice, de vindecatoare, in timp ce Odetta se transforma intr-o leguma catatonica. Pedepsele sau metamorfozele celorlalti difera mult si intr-un fel foarte confuz. Daca Pietro isi gaseste calea in expresionism (si homosexualitate) atunci in cazul Luciei cu oricat efort as face, in afara nimfomaniei initial latente, nu observ nicio schimbare. Poate cea mai ciudata paradigma e procesul dezumanizarii industriasului Paolo...

Un film extrem de static in care singura forma de deplasare, de regula intre conac si gradina (sau oriunde altundeva) este alergarea. O fuga oarecum disperata spre sau... de ceva. Un dute-vino smbolic. Probabil o reactie sugestiva atat pentru nerabdarea patimasa cat si pentru rusinea si remuscarea coplesitoare starnite de poftele trupesti scapate de sub control. De-ar fi sa dau o interpretare neconaminata de alte pareri acestor "sprinturi", m-as gandi la evadarea din granitele conventiilor, o lupta intre moralitate si ispita. Aici instinctele devin tot mai primare, asa cum o demonstreaza metamorfoza lui Paolo (finalul tipat marcand o posibila involutie catre primitivism animalic asa cum ar intrepreta unii).

De ce Teorema? Nu am reusit sa inteleg, pentru ca titlul depaseste complexitatea intregii alegorii. Sigur, sansele deslusirii misterului ar fi mai mari daca as citi cartea.
Sau daca as revedea (prin absurd) filmul de cateva ori. Ciudat film, ciudat mesaj. La prima vedere o varianta Pasolini a Zburatorului, amplificata si complicata cu profunde ramificatii constand in fetisism, homosexualitate fatisa si erotism sugerat. Totul pe o muzica un pic disonanta de Ennio Morricone (pe care o vad doar ca potentiator de gust).
Interesanta metafora. Foarte interesanta si stranie...

inca un film despre moralitate si putreziciunea unei clase sociale,in viziune pasoliniana.in Salo,aveam de-a face cu aristocratia din perioada fascista a anilor patruzeci,in Teorema, epoca e putin mai recenta,dar oamenii au ramas neschimbati.au aceleasi pofte trupesti nesatioase,aceleasi deviatii si obsesii sexuale iesite din comun,iar Pasolini,el insusi un practicant al unor asemenea relatii,vine cu nonsalanta si nepasare totala sa ni le arate noua,sa ne convinga ca omul este capabil de mult mai mult decat sa doarma,manance,bea si sa munceasca.Pasolini nu-si propune sa socheze.nici n-are nevoie de asa ceva,fiindca ceea ce este definitoriu pentru personajele sale, pentru el este cat se poate de natural.
insasi faptul ca nu apeleaza la actori consacrati pentru a-si expune conceptia artistica despre practicile sexuale sado-masochiste,ci experimenteaza cu actori necunoscuti,voluntari multi dintre ei,sugereaza ca el parca alege la intamplare din multime, ca si cum oricine dintre noi ar putea fi in locul lor(cel putin in Teorema,in afara de Silvana Mangano,care-i era si sotie,cred,alt actor n-am recunoscut).aceleasi fete comune,dar bizar de expresive,tocmai pentru ca nu sunt apasate de vedetism.

p.s. n-ar fi rau ca moderatorul sa adune tot ce s-a scris aici despre cineast +plus topicul mai vechi deschis pentru Salo si sa avem un topic nou nout despre Pasolini,fiindca noi cu siguranta vom reveni.poate si altii!

Am vazut si eu Salo, habar n-am ce nota as putea sa-i dau, insa pot spune ca nu m-a socat ci mai degraba m-a dezgustat. M-a dezgustat degradarea si cruzimea la care au fost supusi tinerii. Acestia din urma au fost parca prea statici. N-am intees de ce tipa care canta la pian a facut gestul ala. N-a mai suportat natura evenimentelor ?
Dupa vizionare am cautat mai multe informatii despre si se pare ca regizorul a facut ecranizarea cartii lui de Sade numai ca a plasat actiunea in Italia. Nu il recomand si in mod clar n-am sa-l revad.
Am tras concluzia ca Taxidermia ar avea ceva socant, l-a vazut cineva?

Taxidermia vreau sa-l vad de mult timp, dar nu cred ca poate fi numit socant ( am vazut ceva scene ).

Eh, citisem cateva pareri. Depinde. Ii dau play acum.

Vazut alta atrocitate care mi s-a parut socanta si greu de vizualizat. e vorba despre Der Todesking al geniului Jörg Buttgereit ( Nekromatik ). De data asta nu e asa explicit ca Nekromantik, dar nici sens nu are.
Mi-a placut foarte mult monologul barbatului care statea pe banca in ploaie.

Mai am Schramm si am terminat cu Jörg Buttgereit. Totusi imi pare rau ca nu a mai facut filme.