Da, si mie mi-a placut foarte mult Dogville si mai putin Manderlay, desi teoretic nu exista o prapastie intre cele doua, nici ca poveste, nici ca scenografie...poate ca stiam deja la ce sa ne asteptam de la Manderlay, spre deosebire de Dogville, care prin inedit (fiind primul) a creat un impact foarte puternic...

iar Magnolia este un film cu adevarat mare....de capatai....am avut la un moment dat senzatia ca e deschizator de drumuri, pentru ca dupa aceea in multe festivaluri am vazut filme "a la magnolia", in care destine diferite (expresii si forme diferite de viata, durere, idealuri) coexista una langa cealalata etc....

Magnolia e un film extrem de soft, pe alocuri imi pare ca aduce cu discretetzea si bunul simt artistic japonez...

tocmai am vazut "bad lieutenant", si trebuie sa spun "la pomul laudat sa nu te duci cu sacul! primele 3 sferturi sunt asa si-asa, cu vreo 2 scene care ies in evidenta. ultimul sfert e penibil - o supa de precepte morale servite cu polonicul, fara pic de subtilitate, dar cu o garnitura consistenta de clisee. cea mai de rahat e scena cu 'mantuirea' celor doi violatori (mi s-a parut si mai proasta dupa ce mi-am amintit ce misto trateaza tarantino acelasi motiv in pulp fiction)

Bad Lieutenant este un film apocaliptic...tot astepti sa se prabuseasca lumea, sa vezi pana unde poate ajunge....momentele mantuirii pe care tu le vezi ridicole sunt asa (ridicole) si in Biblie...nu cred ca poti vorbi despre Dumnezeu si credinta undeva (carte, film, pictura) fara sa fii un pic patetic...interventia lui Dumnezeu este intotdeauna incredibila, iar tu probabil ai asteptat sa fii convinsa in scenele cu pricina de existenta sacralitatii sau mai stiu eu ce...

E un film/scenariu care cade greu la stomac, intr-adevar...dar sub nici o forma prost sau cum i-ai mai zis tu

hai sa analizam putin argumentul tau: tu spui ca, atata vreme cat anumite episoade sunt ridicole in biblie, e scuzabil daca ele sunt ridicole si intr-un film. ai cam incurcat borcanele - biblia nu are finalitate estetica, deci unui episod biblic nu i se poate reprosa ca e ridicol dpdv artistic, pentru simplul motiv ca nu a fost scris cu intentie artistica. pe de alta parte, filmul poate fi evaluat pe criterii artistice (ba eu as zice chiar ca orice alt criteriu e vax), deci am tot dreptul sa-i reprosez caderea in ridicol, chiar si atunci cand contine motive biblice.

daca ceea ce (fortand definitiile) poate fi considerat ridicol in biblie e ridicol si in film, nu inseamna ca asa trebuie sa fie, ci doar ca cei doi scenaristi n-au fost in stare sa aprofundeze materialul biblic, ci au preferat sa serveasca publicului o interpretare vulgarizatoare, usor de digerat si lipsita de subtilitate.

vad ca ai tendinta sa faci generalizari pripite: "nu cred ca poti vorbi despre Dumnezeu si credinta undeva (carte, film, pictura) fara sa fii un pic patetic...interventia lui Dumnezeu este intotdeauna incredibila". ambele afirmatii sunt discutabile. despre Dumnezeu si credinta poti vorbi oricum, inclusiv la misto (vezi south park). cat despre interventia lui Dumnezeu, n-as zice ca e intotdeauna incredibila - cred ca stii destule filme/carti in care interventia divina are aspectul unei banale coincidente, care nici nu atrage atentia personajelor.

"tu probabil ai asteptat sa fii convinsa in scenele cu pricina de existenta sacralitatii sau mai stiu eu ce..." don't make me laugh... ce-ar fi sa nu mai incerci tu sa ghicesti ce asteptam eu?

ultima observatie - poate ca e un scenariu care cade greu la stomac; depinde la ce categorie de public te referi. mie mi s-a parut usurel (compara-l, de exemplu, cu taxi driver, un film cu care are destule asemanari) si cred ca gargara religioasa a fost folosita tocmai cu intentia de a-i da un aer profund/serios.

Bine

stai asa:ridicolul nu e admisibil estetic?sau,mai bine spus,ce intelegi tu prin ridicol?distanta dintre ceea ce si-a propus artistul si ce i-a iesit?sau ridicolul situatiilor in care isi plaseaza personajele?pentru ca daca e asa,personajele lui beckett sau consulul lui lowry(ca sa iau niste ex.)sunt sensibil mai ridicole decat cel al lui ferrara.si mai dramatice(pentru ca ridicolul,in intelegerea mea,intensifica tragismul).

foarte buna interventie! chiar trebuia sa explic ce inteleg eu prin ridicolul estetic. intr-adevar, mi se pare ca ridicolul rezulta din disproportia intre intentia artistului si rezultatul pe care il obtine. si corolarul - ceea ce e ridicol dpdv artistic poate fi f serios si cuminte din alte pdv & viceversa. sa zicem, de ex, ca intr-un film de razboi ai o scena in care soldatii obositi si plini de noroi asteapta sa inceapa atacul decisiv, iar sergentul, om simplu si fara multa carte, le tine un discurs dupa toate regulile retoricii desre patriotism, datorie, libertate etc. un asemenea discurs poate fi sublim dpdv politic, dar e ridicol dpdv artistic. Pe de alta parte, discursul lui Farfuridi din Scrisoarea Pierduta e nul dpdv politic, dar desavarsit dpdv artistic

Dzeu este o entitate imateriala, pt ca pascalian disecand problema, existenta Lui poate fi doar un plus, un adaos, o completare la ceea ce esti.
iar faptul ca se discuta in South Park sau in Dogma lui Kevin Smith in sens peiorativ nu-i minimalizeaza cu nimic suprematia. e doar un act de entertainment si ar fi ridicol sa fie luat ca reper.

da, Dumnezeu e o entitate imateriala, si ce legatura are asta cu ce spuneam eu? in cel mai bun caz, afirmatia ta confirma rezervele mele (in filmul respectiv, Dumnezeu e cat se poate de material, de-aia ii si reprosam lipsa de subtilitate)

pascalian vorbind... ma leshi? "existenta Lui poate fi doar un plus, un adaos, o completare la ceea ce esti" - enuntul asta e cam ilogic - ori e un plus la ceea ce esti (adica o adaugare la ceva complet), ori e o completare la ceea ce esti (adica o adaugare la ceva INcomplet). si, repet, ce legatura are asta cu ce spuneam eu?

"faptul ca se discuta in South Park sau in Dogma lui Kevin Smith in sens peiorativ nu-i minimalizeaza cu nimic suprematia" - si ce, eu vorbeam despre suprematia lui Dumnezeu? ce legatura are afirmatia ta cu ce spuneam eu?

"e doar un act de entertainment si ar fi ridicol sa fie luat ca reper" - luat ca reper pentru ce? illotempore2002 imi spunea ca nu poti sa nu fii putin patetic atunci cand vorbesti despre Dumnezeu, iar eu am zis ca POTI sa nu fii patetic, iar exemplele respective tocmai asta demonstreaza.

concluzie - nimic din ce ai scris tu nu are vreo legatura cu ce am scris eu. chiar, de ce ai scris?

hehehe, esti genial in stupizenie....
imi si imaginez un caprar vorbind cu emfaza despre libertate. cred ca spune si citate din John Stuart Mill....arta retoricii invatata la stana...

fraiere, cum un discurs, sa zicem pe front ca-n exemplul tau, poate fi sublim politic, dar nul artistic? in primul rand ce criterii estetice ai pt a evalua "artisticul"?!

"Patton" se deskide cu un monolog terific al generalului, interpretat de George C. Scott, unde spunea ca nu e nicio onoare pt soldatul american sa moara pt patrie, ci onoarea consta in a-l face pe dusman sa moara pt cauza lui.
deci, avem de-a face cu o retorica sublima si din punct de vedere al discursului politic, cat si al actului artistic.

q e d

baietas, ideile mari te obosesc...

1. pai e foarte simplu: daca un caprar tine un discurs inaltator despre libertate (asa cum se intampla uneori in filme), discursul respectiv poate sa fie ok dpdv al continutului sau propriu-zis, dar e nul din punct de vedere artistic TOCMAI PENTRU CA UN CAPRAR NU AR PUTEA TINE UN ASEMENEA DISCURS. cu alte cuvinte, continutul poate sa fie ok daca il citesti separat, fara sa stii de unde provine, dar e nul dpdv artistic daca il auzi intr-un film de razboi, pus in gura unui om de rand, ADICA ACOLO UNDE NU II E LOCUL. asta e criteriul estetic la care ma refeream - ceea ce spune un personaj nu trebuie sa contrazica flagrant ideea pe care ne-am facut-o despre nivelul sau intelectual, despre backgroundul lui cultural etc. acest criteriu e deseori violat in filme proaste, unde personajele ajung sa spuna lucruri prea profunde pentru nivelul lor de inteligentza/cultura, fiindca scenaristii nu stiu sa le exprime altfel.

2. cuvantul terific nu exista in limba romana, iar in engleza se scrie cu doi de r.

3. marx, din reactia ta imi dau seama ca esti un imbecil frustrat care, atunci cand nu mai are argumente, sare la beregata preopinentului. daca ai de spus ceva cu cap si coada (ceea ce probabil e peste posibilitatile celor 2 neuroni ai tai), o sa-ti raspund. daca nu, nu-mi mai pierd vremea cu un cretin ca tine. P.S. nu ma obosesc ideile mari, ci retardatii care au impresia ca le inteleg.

iti recomand filmul de debut al lui Pasolini, Accattone, pt a te linisti in privinta "continutului si formei" in arta.
in rest, inventezi situatii ca sa-ti justifici prostia si incoerenta.
in primul rand, nu exista niciun film, expus de tine ca exemplu, cu o asemenea disproportie diegetica.



ia o muie lexicala de aici:
http://dexonline.ro/search.php?cuv=terific
esti atat de atrofiat incat nu-ti dai seama ca toata descrierea asta provine din oglinda ta?!

si ma vad obligat sa-ti reamintesc naratiunea (ca sa nu mai folosesc cuvantul "diegeza" ce te impiedica sa intelegi) filmului:
un copil abuzat emotional in copilarie comite o crima. este inkis intr-un centru special psihiatric si eliberat la o anumita varsta a maturitatii. iar povestea propriu-zisa se refera la integrarea lui in societate (catunul copilariei) unde comunicarea cea mai buna o realizeaza cu un pustan cam de-o varsta cu "fostul" copil...

ps: succese comerciale si zootehnice coane nae!

eee... nu mai poti de sensibilitate. daca erai asa sensibil, nu ai fi intrudus formulari de genul "esti genial in stupizenie" sau "bai fraiere" (citez din memorie) intr-un post adresat unui om care nu te provocase cu nimic si care chiar ar fi fost dispus sa discute civilizat daca ar fi avut cu cine. eu iti semnalez ca interventia ta despre suprematia lui Dumnezeu n-are nicio legatura cu observatiile mele despre bad lieutenant si tu abandonezi imediat ideea pe care o incepusesi si te legi de o alta idee a mea numai ca sa arunci niste jigniri... si apoi vii si te dai sensibil... ce sa zic... cat despre referirile la taran si bou, sunt mai degraba samanatoriste decat marxiste (nu ca ai sti care e diferenta)

La fix, Marx.

Poftim Nea Nae, acum vezi si tu (adica iti amintesti) ca omuletzul fusese abuzat in copilarie deci, asa cum ai sustinut tu (ca autistii au probleme grave in sfera afectivitatzii), se incadreaza la profilul de persoana bulversata emotional. Ce vrei mai mult de atat? Abuzul din copilarie i_a afectat registrul sentimentelor,afectelor etc iara nu inteligenta.
Deci nu e retardat!

Tz tz tz, si fara sa vezi filmul si tot il intzelegi mai bine ca unii care il vad!

iar personajul abuzat emotional in copilarie comite crima fiindca are un IQ prea scazut ca sa interpeteze corect ce faceau aia doi, daca nu ma insala memoria.

illotempore2002, autistii au probleme in sfera afectivitatii in sensul ca nu pot avea o relatie bazata pe afectivitate cu alta persoana. autismul se manifesta tocmai prin lipsa de interes fatza de orice forma de interactiune cu alte persoane. repet, intre personajul principal din sling blade si copilul cu care se imprieteneste EXISTA o legatura afectiva cat se poate de evidenta, deci omul nu poate sa fie autist. Te rog frumos, citeste cate ceva despre autism si uita-te la filmul respectiv daca vrei sa vorbesti despre el!

domnu' cu stergatoarele, nu-mi place sa mi se risipeasca viciile polemice. deci, daca ai sters o parte, mai fa un efort si sterge tot.

ps: noi sa fim sanatosi!