![]() |
pai nu e cazul, am exagerat ca sa fiu inteles.
era vorba de pana unde poate ajunge intelegerea, indulgenta. |
Originally Posted by nume:
@Pitbull cred ca asta era intrebarea neraspunsa. |
Dacä da, atunci dezvoltä întrebarea, cä "cum rämâne cu..." e prea vag. Ce anume, concret, mä întrebi? Si cu care parte din "teoria faptului divers" - cä-i destul de amplä...?
|
pentru cine n-a apucat sa vada filmul: mininova si altele.
(nu l-am pus eu, doar l-am cautat si l-am gasit) revin cu noi impresii dupa o a doua vizionare. |
Säracu' Horatiu... :(
|
Originally Posted by Pitbull:
Pai de ce? E semn bun daca a aparut, inseamna ca a fost considerat un film care merita sharuit. Si cum are multi seederi inseamna ca le place si vor sa-l "impartaseasca" si cu altii. Cat despre partea financiara: asta e, n-ai ce-i face, asa li s-a intamplat tuturor. Si Boogie si MDL si AFSNF etc au aparut asa. |
Nu, sinapsa mea era:
Originally Posted by Led-Ze-Pencil:
Originally Posted by Pitbull:
|
:D :D :D :D :D :D :D
Dar nu se stie... daca acum o sa mi se para bun? |
I don't dare to hope!
|
Revazut filmul, ramane cum am stabilit.
Cu cateva adaugiri: - vazut pe TV e mai suportabil in secventele de hahaiala continua din bufetul satului, e bine ca ai telecomanda si poti da mai incet. - cum bine spuneau mai multi pe aici, e o varza de stiluri, da impresia ca la fiecare secventa a stat autorul si s-a gandit: ia sa vedem, pe asta cum o facem? Si la fiecare a gasit alta solutie: comedie muta in alb negru la proiectie, serii de fotografii la aparitia fetei moarte, ralenti cand apare troika celor ce anunta moartea lui Stalin etc. - gafa cu alegerea zilei de joi pentru nunta e in continuare impardonabila, ofiterul ala rus anunta ca "azi noapte a murit parintele popoarelor" - cat de greu era sa studieze un calendar al acelui an? - sunt mult mai multe poante in tot filmul decat va amintiti, multe mi-au scapat si mie, practic in prima parte pare ca a respectat niste exigente de sitcom, replica si poanta. Trase de par, fireste. - imaginea activistului prost si calcat in picioare de toti din nou e falsa si antiproductiva in dramaturgia filmului - de ce o fi ales HM sa-l faca ciuca batailor cand putea scoate chestii mai bune din prezenta lui acolo? Doar pt cateva poante? - mutul in doliu, tatal celei violate si omorate, apare la nunta la o zi dupa ce tocmai isi ingropase fata. (???) - curva satului apare in doliu la masa de dupa inmormantare, deci era o fiica a satului (???) - rusul ameninta ca se va face proces de inalta tradare celor care nu vor respecta hotararea inaltului comitet sovietic - totusi se intra in forta si se impusca PE LOC oameni care NU se impotrivesc actiunii (secventa tancului) - gafa minora: casa unde se tine nunta are o prispa inalta, tancul nu putea urca pe ea ca sa intre in casa - dar sa lasam.. - activistul, tatal lui Gogonea, de ce e omorat - dupa cum relateaza Gogonea la final - ? Ca el nu participa la nunta muta. - nunta muta o da pe alaturi, tot de dragul poantelor, cand acolo de fapt se petrecea ceva tragic - nu stiu ce TARANI ar fi intrat in jocul ala de pantomima si mimare a unei nunti, nu pare credibil deloc sa o fi facut (ma si intreb cum o fi fost de fapt nunta aia adevarata) - trecerea de la tacerea exigenta care nu permite nici macar ghiortaieli de mate la sindrofie in toata regula nu are nici o justificare psihologica: pur si simplu socrul bate in masa si anunta Nunta maaaa! si toti se conformeaza la unison. Daca morcovul era asa de mare pana atunci, cum de a disparut brusc? - finalul, bazat si el pe o poanta: sa va luam un interviu / ce sa ne mai luati? este jalnic. Putea sa ne scuteasca de o poanta discutabila si sa faca ceva mai profund, ca a tot cautat profunzimile de-a lungul filmului (zborul ingerului, mortii care bantuie etc) - personajele pot fi caracterizate din doua vorbe, exact ca in prezentarea dinaintea unei piese de teatru scrise: Cutare, mosier, are simtul umorului desi comunistii i-au luat tot. Dar teatru si e. Ar mai fi dar ma opresc aici. Merita o re-vizionare, pentru a intari convingerile. Per total, filmul nu e un dezastru. Nu e Dincolo de America (si aici Gorzo chiar a exagerat, dar i-am inteles exagerarea - faptul ca o pretentie de arta poate fi mai nociva decat o prostie evidenta). Cred ca - celor care l-am criticat - ne-a parut rau ca putea fi mult mai bine, ca e ca o gagica misto pe care la un moment dat o vezi ca e stirba si gângavã. Iar respingerea filmului mai poate fi si o reactie "de val" datorita obisnuirii noastre cu filmele realiste ale ultimilor ani, care ne-au facut celebri in lume. Revedeti-l! E o ora jumatate in care sa va declansati mici entuziasme si mari regrete. |
Ileana Birsan a raspuns textului scris de Horatiu Malaele in ajun de Craciun.
Un atac descalificant Despre cum s-a supãrat domnul Horaþiu Mãlãele pe „croncãnicari” Ileana BIRSAN În ajunul Crãciunului din anul recent încheiat, apãrea în Jurnalul naþional un pamflet semnat de domnul Horaþiu Mãlãele, cu titlul „Horaþiu Mãlãele ºi croncãnicarii“. De regulã, autorii se abþin de la admonestarea criticilor de specialitate, dupã ce aceºtia le comenteazã premierele, dar sã zicem cã actorul ºi, mai nou, regizorul de film sus-numit nu cunoaºte aceastã cutumã deontologicã ºi a þinut neapãrat sã iasã în faþã ºi sã-ºi apere producþia ce tocmai îºi avusese premiera. ªi-a ratat însã jalnic tentativa, atacînd agresiv ºi resentimentar trei critici: Andrei Gorzo (articolul „Kitsch“ din Dilema veche), Lucian Maier (articolul „Debut teribilist“ de pe site-ul Liternet) ºi pe mine (articolul „Bal mascat la Nunta mutã“ în Observator cultural) . Odatã finalizat ºi expus, un film îºi are propria viaþã, mai lungã sau mai scurtã, cu un destin controversat, bine temperat sau antologic. Cronicile la Nunta mutã au acoperit mai tot palierul, de la unele foarte elogioase la altele cu totul negative, lãsînd astfel loc de comentarii care ar putea stîrni interesul ºi curiozitatea spectatorului. ªi, iatã, filmul a trecut pragul de 10.000 de spectatori pînã la sfîrºitul anului trecut, fiind un relativ succes pentru piaþa ºi publicul din þarã. Se pare însã cã domnul Horaþiu Mãlãele nu-ºi doreºte decît aplauze prelungite ºi ovaþii, chiar acolo unde este loc ºi rost de cîteva fluierãturi, dacã nu chiar de huiduieli sau, oricum, de bãtãi peste obraz (nu mai punem la socotealã eºecul filmului peste tot unde ºi-a încercat ºansele la festivaluri internaþionale). Intrigat de criticile negative ºi oripilat de analizele pe care le considerã „o îngurgitare nesãnãtoasã ºi confuzã la limita toxiinfecþiei intelectuale“, domnul Mãlãele amendeazã irascibil tratamentul critic perfect civilizat, asemuindu-l cu „prostituþia intelectualã“ sau, mai rãu, cu „autoritatea tranºant-stalinistã“. Motivele ultime pentru care domnul Mãlãele se autocaricaturizeazã cu aceastã ocazie, mai rãu decît în reuºita sa graficã de gen, îmi rãmîn strãine, însã invectivele barbare ºi comparaþiile, cel puþin dubioase ºi penibile, par sã traducã orgolii rãnite ºi pretenþii adulatorii, pe care, în ceea ce-i priveºte, nici unul dintre cei trei „croncãnicari“ nu le-am etalat. Fãrã sã îmi arog dreptul de apãrãtor sau de purtãtor de cuvînt al „troicii“ (a cãrei „agresivitate trãdeazã asocierea la un scop ascuns ºi urît mirositor“ – ?!), mãrturisesc dublarea dezamãgirii intelectuale, în urma vizionãrii filmului (la care nu m-am dus cu mefienþã, chiar dimpotrivã), cu una umanã, în urma citirii celor scrise de rãsfãþatul ºi revendicativul regizor. Domnul Horaþiu Mãlãele a fãcut un film care vorbeºte mult mai puþin despre consecinþele dictaturii comuniste decît aceastã biatã ºi bizarã notã ziaristicã – un exemplu terifiant de inadaptare culturalã ºi de exhibare a vanitãþilor. Filmul domnului Mãlãele nu este îndeajuns de elocvent sau de explicit pentru a ne convinge cã este un produs cultural valoros ºi, de aceea, e nevoie de nota informativã despre intenþii tematiste sau justificãri ideologice docte, cu care pamfletarul îºi cimentezã agresivitãþile? Cui îi foloseºte aceastã revoltã publicã, aflatã la nivelul furiilor adolescentine?! Se aºteaptã domnul Mãlãele, ca victimã inocentã a nemiloasei conspiraþii a criticilor, sã capete mai multã îngãduinþã sau atenþie? În ceea ce mã priveºte, în notele mele critice, aminteam de conþinutul inconsistent ºi monoton, blocat în reducþionismul caricatural al comunismului ca blestem naþional, terfelit de cliºee narative ºi simboluri facile, chiar dacã pe unele le va îngurgita spectatorul intelectual abandonat ºi frustrat din epoca postcomunistã, ca ºi publicul mai uºor de amuzat cu comicãrii groase. Deºi, iniþial, siderarea în faþa textului ºi a gestului domnului Mãlãele m-a fãcut sã consider inutil un rãspuns pe mãsurã, decenþa culturalã m-a obligat la o replicã mai puþin virulentã sau înverºunatã decît s-ar fi cuvenit, dar care ar putea limpezi minimal un rost ºi o legitimitate a criticii în joaca unora de-a arta. http://www.observatorcultural.ro/index.html/articles|details?articleID=21072 (nu mai merg urlurile?) |
ba merg, de ce sa nu mearga?[/url]
|
le zice bine, dar cu mila.
probabil ca sa nu cada in extrema in care a cazut HMãlãele. or mai urma si alte raspunsuri? |
Originally Posted by gionloc:
|
@ Led - cred ca gresesti in vehementa ta impotriva filmului, pentru ca desi esti constient ca filmul e o conventie cu tushe groase (ca si caricaturile lui Malaele, as zice) si desi esti la fel de constient ca dimensiunea suprarealista a filmului e clara si e menita sa acapareze filmul in intregimea sa, exagerezi (ca sa nu zic "faci tapaj") pe elemente logico-narative care ar fi demne de cel mai sahistic si logic policier. or, aici chiar nu e cazul, alt gen de film.
pari ca intelegi filmul dar te faci ca nu, parandu-mi ca te legi de el fara sa stii exact de ce....din aceasta dilema, nu poti iesi :) @Malaele - e o eroare de-a dreptul surprinzatoare pt un om al artei sa se ia in gura cu critica. gestul lasa un gust amar. criticii sunt acolo sa (si) critice...asta e. nu imi place cand artistii isi justifica sau apara opera in fata criticilor. @ nume - faptele banale sunt uneori cele mai juste si mai darnice ferestre cinematografice catre simboluri si intelesuri |
Originally Posted by Floydman:
Probabil din dezamagire, din regretul ca putea fi un film nr 1 si uite ce a iesit. Si asta n-a venit imediat, la proiectie ma ofileam incetul cu incetul pe masura ce secventele se succedau, se faceau de ras si se scurgeau toate la canal. Sa-mi ziceti daca am fost singurul care a patit asta. E ca atunci cand vezi cum ... nici nu stiu cu ce sa compar ... un lan de trandafiri minunati care devin cateva borcane de marmelada? Sau cand o vezi pe diva liceului ca sfarseste maritata cu unul mai negru si mai paros, cu coji de seminte intre dinti. (Mai caut si alte comparatii). Mi-e ciuda ca subiectul avea atat de mare potential si uite ce... Dar, intrebare: ai incercat si o a doua vizionare? ca acum e posibila. |
L-am vazut si eu azi, i-as da un 8 si nu mai mult pentru ca lasa impresia de diamond in the rough, de parca ar fi fost facut pe mare graba. Ar fi mers cizelat pe ici colo, cu un research mai amanuntit nu ar fi avut atatea scapari anacronice si ar fi parut mai inchegat.
Dar mi-a placut mult din punct de vedere vizual, m-a dus cu gandul la shtetlul ucrainean din Everything Is Illuminated (desi in film e incomplet prezentat shtetlul din carte). M-ar fi bucurat si un strop in plus de realism magic. Cadrul era perfect. Sunt multe imperfectiuni si feluri in care ar fi putut fi perfectionat, dar n-avem ce face. Eu ma bucur ca iesit si asa si nu regret ca l-am vazut. |
Led, exista probabil cateva filme, sub 5, pe care am simtit vreodata nevoia sa le revad, ca sa le inteleg sau ca sa vad daca "imi plac mai mult ca prima data sau nu".
Doua care imi vin in minte sunt Calauza si Blow up. In general nu simt nevoia "repetarii unui film" chiar daca nu mi-am creat o imagine clara despre el. Deci nu, nu simt nevoia sa il revad. Mi-a placut prima data, cu toate minusurile sale. E suficient. |
Voua nu v-a lipsit in filmul asta scena in care cei doi spun DA la primarie si apoi slujba religioasa la biserica? Macar asa, pe scurt, ca sa fie cu adevarat nunta. Inainte de a incepe tot chiolhanul pantomimo-mut...
(desi stiu ca ar fi ridicat probleme: cine oficia la primarie? Gogonea? El era cu rusul. Si cu rusii, in general) |
Acum, dacä tot ai zis, ai dreptate, nu e. Nici nu-mi pusesem problema - si, cum lesne se poate vedea, nici altii.
Da' nu deranjeazä. Momentul era strict conventional, nu continea nici o informatie esentialä pentru poveste, si oricum e un memento subiectiv. Povestitorul n-ar fi zis neapärat: "si s-au dus la primärie, si au zis DA, si pe urmä..." - ci, mai degrabä: "deci, au stabilit-o pentru joi. Si joi, când sä se-aseze la masä..." |
Ma intreb cum de nu le-a dat prin minte ca din cununia religioasa se mai puteau stoarce macar 10-15 minute de film.Puteau sa traga un pic si de datini etc.
Oricum o dai tot filmul este o constructie menita sa serveasca doar momentul de mutenie. Adica se putea lungi povestea mai elegant, fara agasarea spectatorului. Hai sa cautam material pentru rochia miresei, hai sa probeze mireasa rochia, hai sa cautam un nas cu stare, hai sa facem o nunta cu dar si sa scriem pe biletele sumele, hai sa-l punem pe pitic cavaler de onoare, hai sa-i luam si lui ginerica un costum, hai sa se certe pe culoarea costumului, hai, hai sa facem un alt film. In mod evident scenariul este slab si din pacate Malaele nu a realizat asta la timp. Asta nu-i scuza insa esecul. |
Scenariul ESTE slab, dar nu cretin.
Dacä o läläiau si cu inutilitätile de mai sus, AR FI FOST. |
Nici eu nu-s de acord sa judeci un film in functie de cum crezi tu ca ar fi trebuit facut. Si ca ar fi trebuit sa fie asa si asa, si ce bine era. Dar, daca tot a propus marmatia o varianta, n-as zice ca ar fi rezultat un scenariu cretin - depide fiecare cum il imagineaza. Secventa de zis DA la primarie putea avea haz sau greutate, fiind si Gogonea implicat. Mai era si textul ala cu: societatea comunista protejeaza familia si copiii bla-bla. Basca atunci putea fi chemat Gogonea la centru ca sa se vada cu rusul, se putea specula momentul. Slujba la biserica putea vorbi si ea despre starea institutiei bisericii in vremuri staliniste. Sau popa era beat (ca ni s-a zis deja ca e betiv) si iesea cu hai mare. Fiecare poate umple cu ce are si vrea aceste virtuale secvente, si pot iesi bine sau cretine.
Dar, evident, asta e filmul, pe el il judecam, nu facem noi altul acum. Eu doar am semnalat ca, in lipsa ceremoniilor de la primarie si biserica, filmul ramane doar "Chiolhanul Mut". Cat despre inutilitati, i-auzi una: fata cu flori in par este foarte utila in scenariu, nu? In fond ea e cea care declanseaza fenomenele paranormale care atrag echipa de filmare, nu? Ea se vede si la inceput si la sfarsitul filmului, bantuind bezmetica printre ruinele satului. Ea e alfa si omega. Ei bine, nunta asta muta e inutila in povestea ei - pentru ca ea merge pe un plot separat: ranita in dragoste (de mire) ea o ia pe pustii, ba mai e si violata si omorata de un sovietic. Drept urmare ea devine moroi si incepe sa bantuie satul. Dar il bantuie inca de pe cand urma sa aiba nunta!!! Cum ar veni bantuie inca dinainte de 5 martie 1953. Si il mai bantuie si in 2008, pe vremea cand vine echipa de filmare. Nunta, muta sau nu, insangerata sau vesela, n-are nici o importanta in povestea ei, ca ea deja era strigoi la vremea aia si este si in prezent. Ori... ea e pretextul si simbolul final al filmului, ar cam trebui sa aiba legatura cu nunta. Poate ar fi pretext si simbol final, dar al unui film in care un baiat de la tara o seduce si abandoneaza si un ofiter sovietic o violeaza si-o omoara - si atat. Fara nunti inutile. Corect? |
Chiar vrei lista completa a celor inutile dar deja prezente in film?N-am timp si energie pentru asta.
Daca faceau nunta si la biserica poate ca ajungea pitica sa fie domnisoara de onoare. Aveau asistentii de regie grija ca pitica sa prinda buchetul dupa care eram si eu impacat cu plecarea piticilor din sat. Observatia cu absenta momentului "nunta la romani" era si este perfect legitima. Nimic legat de NUNTA nu ar fi fost inutil. Recunosc, nu la fel de util poate ca prelunga basina de la masa nuntasilor. :) |
Eu centrez, eu dau cu capul: :)
Da, e corect! Nu represaliile asupra nuntii care n-a mai vrut sa ramana muta o transforma pe fata violata in strigoi. sunt doua povesti paralele: 1. povestea nuntii avand ca final executarea tuturor barbatilor si transformarea satului in ruine 2. povestea fetei avand ca final transformarea ei in strigoi care bantuie respectivele ruine. (Singura legatura e ca in ambele povesti sovieticii sunt aia rai. Nici macar fata nu innebuneste cand afla ca se va insura iubitul ei, ci o gasim gata nebuna, dinainte de stabilirea nuntii - ar mai fi fost o legatura, dar tot nu atingea tema propusa a filmului) De ce e rau ca-s doua povesti dpdv scenaristic? Ca-s doua filme separate; iar daca-s puse impreuna, nu prea isi servesc una alteia (judecand dupa tema) : nici fata-strigoi nu e simbolica pt povestea nuntii, nici ruinele satului nu sunt simbol pentru povestea fetei. Nu stiu de ce oare nu a murit mireasa in timpul represaliilor sau dupa (de inima rea, sa zicem) si sa bantuie ea dupa atata amar de ani satul-ruina. Parca ar fi fost mai coerent. Fara alte fete neconsolate si cu coronite in par. |
Inceputul e un ca cat ce putea fi evitat, ca si finalul cu aceeasi ratati de la inceput. Mai scurta din timpul pierdut cu vizionatu' acestui film.
|
Originally Posted by nume:
corect:) aia din duba cu parareporterii erau leit personajele din reclamele cu Dorel :) |
Originally Posted by nume:
Pai da, dar putea rezista Horatiu tentatiei unui verfremdungseffekt? :D
Originally Posted by Horatiu Malaele:
|
Tocmai am aflat ca scenariul filmului NUNTA MUTA are si calitati!
Cred ca doar asa se explica nominalizarea filmului NUNTA MUTA la premiul GOPO pentru cel mai bun scenariu. :) Si se bate cu BOOGIE, RESTUL E TACERE si SCHIMB VALUTAR. In Romania nu se da si o zmeurica de plastic? Sau mai bine o acadea de plastic. Goponominalizarile: CEL MAI BUN SCENARIU DE LUNGMETRAJ ALEXANDRU BACIU, RADU MUNTEAN, RAZVAN RADULESCU BOOGIE NAE CARANFIL RESTUL E TACERE ADRIAN LUSTIG, HORATIU MALAELE NUNTA MUTA TUDOR VOICAN SCHIMB VALUTAR |
Pai, nu, marmatia, asta e chestia pe care incerca s-o faca inteleasa si Gorzo:
Citez: << Nunta muta arata de o mie de ori mai bine decat un film ca Dincolo de America (e bine scenografiat, bine fotografiat, bine montat), dar nu sunt sigur ca e preferabil: daca Dincolo... transforma tragedia in pornografie, Nunta... o transforma in kitsch; si prostul lui gust e mult mai periculos, pentru ca o parte din reperele sale sunt si repere ale bunului gust (Chaplin, Fellini), deci are mai multe sanse sa treaca drept arta, in special in ochii acelor spectatori care deplang "lipsa de metafora" si "uratenia" filmelor lui Puiu, Muntean sau Mungiu. Tare ma tem ca aceiasi spectatori care au strambat din nas la injuraturile din Boogie vor rade cu lacrimi, aici, la replici ca: "Stimati nuntasi, va bag pe toti in... curte!" sau:"O sa electrificati o pu_la!?, pentru ca asa-zisul lor umor (de fapt, pura grosolanie) vine cu poleiala asta de anticomunism, simbolism lipsit de subtilitate si realism magic la mana a paispea.>> Careva'zica are sanse. |
Lasand la o parte "Nunta Muta" sunt surprins sa vad printre nominalizari si "Schimb Valutar". :)
Dar sunt sigur ca totii stim cine va iesi castigator asa ca sa fim rezonabili si sa nu facem caz :) |
Originally Posted by Disciple:
Care totii? Si cine va iesi castigator? Ca eu unu' nu stiu nimic. |
Gorzo asta chiar a trosnit-o cu Nunta muta, m-am ras. Spicuind:
"imagistica asta de tip îngeri-pitici-clovni-iele-cu-flori-în-pãr numai proaspãtã nu e. Chiar ºi o imagine care prin comparaþie poate pãrea proaspãtã, cum e aceea a socrului mic (Valentin Teodosiu) încasînd un glonte sovietic ºi scormonind cu degetul în gaura nou-apãrutã în trupul sãu, nedumerit de sîngele care iese pe-acolo, e de fapt o gãselniþã veche: Spielberg a executat-o mult mai elegant (adicã fãrã cabotinaj) în Indiana Jones ºi templul blestemat (1984), ºi el însuºi relua un moment hitchcockian din Omul care ºtia prea multe (1934). Ceea ce nu înseamnã cã Mãlãele i-a studiat pe Hitchcock ºi pe Spielberg; dacã i-ar fi studiat, ar fi descoperit, poate, cã arta cinematograficã nu se face umplînd ecranul de pitici cu nas de clovn ºi de mirese pãtate simbolic. Nunta mutã e, întîi de toate, filmul unui om lipsit de culturã cinematograficã." Astea fiind zise, regia lui e mai puþin stîngace decît a multor veterani. Singura lui inepþie frapantã este cã (mai ales în prologul plasat în prezent, cînd o echipã de televiziune face un reportaj despre sat) îºi pune personajele sã rîdã în cor la cea mai insignifiantã provocare: face unul o semi-glumiþã fleºcãitã (de exemplu, cum cã la þarã WC-urile ecologice sînt peste tot) ºi în secunda urmãtoare se þin cu toþii de burtã, ca o gaºcã de extratereºtri încercînd sã se dea drept o gaºcã de pãmînteni care fac caterincã. Ilaritatea asta nefireascã scoate în evidenþã faptul cã Nunta mutã nu prea e de rîs, deºi îºi doreºte sã fie. Publicitatea te lasã sã înþelegi cã secvenþa nunþii (desfãºurate pe muþeºte din cauzã cã Stalin tocmai a murit, iar sovieticii au decretat ºapte zile de doliu) e un tur de forþã. În realitate, Mãlãele ºi Lustig nu au mai mult de cinci sau ºase idei comice (nuntaºii mãnîncã fãrã tacîmuri, lãutarii îºi mimeazã cîntecele, urãrile se transmit prin telefonul fãrã fir, cumetrele se ceartã prin gesturi, copiii sînt legaþi la gurã) ºi, cum nu ºtiu sã structureze secvenþa astfel încît sã existe o progresie logicã, o creºtere (de exemplu, nuntaºii sã încerce mai întîi sã foloseascã tacîmurile ºi abia apoi sã renunþe la ele; sã încerce mai întîi sã vorbeascã în ºoaptã ºi abia apoi sã tacã de tot), fiecare momenþel moare de o moarte separatã ºi ansamblul rãmîne neintegrat în film - rãmîne un exerciþiu pe care Mãlãele a vrut neapãrat sã-l facã împreunã cu actorii lui." " |
pai da, dar si ce riposta a avut "sarmanul":
Originally Posted by Malaele:
|
Dar de ce aduceti vorba de Gorzo aici? A avut treaba cu nominalizarile?
Stiu ca-i cam place prin comisii (CNC,TVR) dar nu stiu daca ajunge prin comisii minat de interese sau de convingerea ca se pricepe la scenarii. |
De pe cinemagia:
Regizorul Laurentiu Damian, actrita Maria Popistasu, criticii de film Magda Mihailescu si Laurentiu Bratan si directorul de imagine Florin Mihailescu vor alege cate maximum patru nominalizari pentru fiecare categorie competitiva a Premiilor, urmand ca, pe parcursul lunii februarie, realizatorii si criticii de film din Romania sa ii aleaga pe marii castigatori. Nici urma de Gorzo deci la nominalizarile GOPO de anul asta. |
Tot respectul pentru felul coerent, clar si decisiv in care exprima Gorzo lucrurile.
Ce zic n-are legatura cu premierea. |
I-am contestat eu exprimarea "coerenta si decisiva"?
:) In schimb pariul pe onestitatea lui ca jurat (CNC, TVR) este unul pe termen lung. |
Originally Posted by marmatia:
Io ho paura... Macar un croncanicar sa fi fost pe acolo, sa mai carcoteasca si el nitel. Asa... nu stiu zau! |
L-am vazut. Foarte bun filmul asta, genul de film care te convinge sa-l revezi, unde a 10-a vizionare nu ti-ar potoli setea de a-l viziona iar si iar si iar.. Foarte tare Horatiu Malaele, o regie, o atmosfera, o viziune, un soundtrack, o idee, de nota 10! Ca si 432 ori Marilena de la P7 ori A fost sau n-a fost?, e lucrat asa cum trebuie. Bravo Malaele! Te felicit!
Poate revin cu o analiza mai "consistenta" daca am timp. Cu un astfel de film, renasc sperantele romanilor, ca se poate! |
revista presei.
merita sa bagati un ochi http://www.cotidianul.ro/la_dracu_cu...uta-74052.html >>Pelicula lui Horaþiu Mãlãele, „Au diable Staline, vive les mariés!“, a stors ºi lacrimi de râs, ºi cãscaturi prelungi de la cronicarii de film din Hexagon.<< |
Intr-adevär! Or fi ei francezii, scortosi si snobi de cele mai multe ori, dar ce-i al lor, i-al lor: au gust!
Mä bucur pentru Horatiu! :) (Si pentru Led, care mä adusese la exasperare cu aparenta lui manie anti-"N.M." Bine cä m-am înselat! :happy: ) |
Originally Posted by Pitbull:
pai da, te-ai inselat :) ai vazut (iar) partea plina a paharului.
Quote:
Quote:
:) |
Da, si eu am observat cä «Libération» s-a refugiat la capätul präpädit al spectrului, rezervat minoritätii älora care n-au priceput nimic din film. Nici "Libertatea" de la noi nu e un ziar de culturä, i-o biatä zdrentisoarä bunä doar sä te stergi la cur cu ea.
|
mersi mult de tot. :)
eu ma stergeam la cur cu filmul dar acu, daca zici ca ziarele-s mai bune... |
Depinde ce ziare, depinde ce filme.
Cum ziceam: "Libertatea", "România mare", "Tricolorul"... Sau, dintre filme: "Legiunea sträinä", "Dincolo de America", "Supravietuitorul", "Poveste de cartier"... |
sa nu confundam Liberation cu Libertatea, totusi. Zice wikipedia (ca cultura generala n-am)
Quote:
E ca si cum l-ai confunda pe Camus cu fratii Camataru. |
sa nu confundam Liberation cu Libertatea, totusi. Zice wikipedia (ca cultura generala n-am)
Quote:
E ca si cum l-ai confunda pe Camus cu fratii Camataru. |
Ho, cã nu Camus l-a creat, ci curvetele de Satâr... Asta, Sartîr... Pe care cu dragã inimã l-aº compara cu Sadoveanu sau Arghezi - mãcar în materie de mâncat cãcat.
|
bhhhh... nu's ce sa zic
sa-ti zic ce era Franta la 1968, n-are sens ca stii mai bine. sa-ti zic ca sadoveanu manca c@cat in Tara Cacatului Mancat, pe cand Sartre era intr-o alta lume - iar n-are rost. Sa-ti atrag atentia la ultimele fraze despre Liberation, cum ca a schimbat macazul in ultima vreme? Da, iti atrag atentia! Reciteste. Tu zici ca Liberation e de stanga si de aia e suparat pe filmul care chipurile acuza comunismul? Totally wrong. Atunci o fi si Gorzo de stanga si n-am stiut. Asta insinua si Malaele cu troika lui, ca numai niste simpatizanti comunisti i-ar acuza filmul. Ceea ce, sa ma scuze, e ca si cum daca mie nu-mi place spanacul as fi acuzat ca-s anti-ecologist si militez pentru uciderea animalelor. |
All times are GMT +2. The time now is 12:20. |
Powered by vBulletin - Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.