|
Originally Posted by st3fan:
Glory Box? anyway... eram ieri la schi, pe una din partiile din Predeal...de fapt la jumatatea uneia dintre ele...ajunsesem pana acolo cu chiu cu vai, cu slalomuri printre alti schiori (schiori nu ca mine)...ma opresc, ma uit in jos, mai erau vreo 50 de m pana la casa de bilete pt telescaun...ma gandesc putin, scot mobilul, dau un apel scurt (apel pe dracu), imi scot manusa de pe mana stanga, ma uit la umflatura capatata dupa cazatura pe fund (cazut si el pe mana cu pricina) care se aflase cu 1h inainte pe o sanie, pe alta partie, bag manusa la loc, ma uit in jur, ma aplec, imi scot claparii, iau schiurile in spate si o iau la vale "accidentat"...eram desigur singurul care cobora cu schiurile in mana, ca restul urcau...ma intreaba unul echipat corespunzator: "aveti nevoie de instructor?", "nu', zic, si cobor mai departe. De ce nu am ramas pe partia pt incepatori, aia cu inclinatie de 0,01 %? Si de ce dracu unii parinti isi lasa plozii sa se joace la terminarea partiei pt sanius? Doar ca sa-mi pot eu rupe noada curului? Da' de instructor tot voi avea nevoie data viitoare... |
Benone la sedintä
(Pentru cine nu stie cine e Benone, vezi pagina anterioarä) La o sedintä a asociatiei de locatari, prin 1967. BENONE: Mda... :? (pauzä) As avea si eu câte ceva de spus... în problema aceasta... :(( (pauzä) De ce sä däm vina pe copii, dacä nici oamenii mari nu stie sä se poarte? :huh: Am väzut-o pe Tovaräsa Pätrascu cum scutura punga de la aspiratoru' de praf, de pe balcon, ziua-n-amiaza-mare! :x Am väzut bäieti MARI, care CALCA pe iarbä! :o Unu' era lung cât o präjinä! I-am si zis: "Mä! Tu esti cât o präjinä, si calci pe IARBA??? :x Si avea pantaloni LUNGI! Si EVAZATI! Eu zic cä trebuia sä fie si la MINTE evazat! 8) |
Pe strada, 2 tiganci discutau.
- Am luat amenda, ca cica am circulat nere.......ner...neregulat. - Neregulamentar, faaaaaaa!!! (Realitatea chiar e un banc) |
Prin anii '70-'80, la Paris, într-o parcare din fata Palatului Chaillot, un Trabant cu numär de Bucuresti, pe care era asternut straturi-straturi tot praful Europei.
Si-n praf, scris cu degetul: TU CUM AI AJUNS AICI, MA TATA? |
Acu' vreo patruzeci de ani, erau niste documentaristi români la mare, cu oarece filmäri - si, când aveau timp, se duceau si ei la plajä, la nudisti, între Eforie Nord si Sud.
Si-ntr-o zi, îsi ia Carol Corfanta un cornet de seminte. Lângä el, Sinisa Ivetici (care avea vreo 200 kg.), fäcea plajä culcat pe burtä. Corfanta-si terminä bonboanele agricole, si, ce idee-i vine? Cornetul gol, îl înfige în curul lui Ivetici, care adormise. Trece un timp, si lumea începe sä observe. Priviri lungi... Pânä când un vecin de plajä nu mai rabdä, se ridicä de pe stätäul lui si-ntreabä: - Nu vä supärati... Dar... ce se întâmplä aici...? Corfanta zice: - Stiti, domnul are hemoroizi, iar medicul i-a recomandat helioterapie, si acest cornet e foarte bun - concentreazä razele soarelui, întelegeti, se vindecä omul mult mai repede! A doua zi, ce sä vezi? Pe toatä plaja de nudisti, numai oameni cu cornete-n cur! Unele, deja sofisticate, cäptusite cu staniol de la ciocolatä, chestii! Adicä, folclorul devenise creator deja! |
Pitbull,si eu vrea sa fac filme,dar mie nu mi s a spus faza aia cu notatu' de clipe interesante(bine,inca n am dat admiterea la facultate).Oricum,ideea e interesanta.
Am si eu o povestioara simpatica.Personaje:doua colege,una foarte frumoasa,si alta, draguta si ea.Le voi numi Dana si Carmen.Dana s a despartit de primul ei prieten,pe care l a "luat" Carmen.Ele stau in prima,respectiv a doua banca,iar clasa are forma unui amfiteatru.Cele doua au ramas singure in primele doua banci,toate colegele erau pe altundeva.Dana statea cu un pix in mana,avea o stare incordata,si o mina seriosa spre iritata.Se juca nervos cu pixul.Carmen,in spatele ei,se uita cand in stanga pe perete,cand la Dana(cu repros),totul petrecandu se incet.La un moment dat,cand Carmen o privea,Dana intoarce pe jumatate capul,brusc,dar la fel de brusc revine. |
Bunutä observatie, cu o micä precizare:
Incä nu e o "povestioarä", ci o "situatie". Nu are final. Sigur, n-avem ce sä-i facem - asa a fost în realitate, iar tu ai fäcut bine cä ai observat-o si ai retinut-o, ca model de situatie în sine (douä personaje, într-o relatie penibilä si tensiontä, diversele lor reactii, ambianta)... Pentru a deveni "artisticä", aceastä "bazä" va trebui sä fie finalizatä, în functie de intentiile scenariului în care se va integra. |
huh, asta e o faza d asta-vara care m-a amuzat dar m-a si socat un pic in acelasi timp.
eu, ca o provinciala desteapta ce sunt, vin si eu la Bucuresti, ca tot omu, sa mai dau o raita prin mall-uri, magazine, cinema-uri sofisticate etc si stand eu sa astept un metrou in Eroilor, il vad pe unu ca la vreo 13-14 ani cu o bucata de carton pe care scria ceva de genu "sunt surdo-mut, ajutati-ma, etc, bla bla, samd, scl and they lived happily ever after..." si in fine, intr-o pornire generoasa ii dau ceva marunt, dupa care ma suna tata ca sa-mi zica faptul ca venise si el si sa ies ca sa merg cu masina cu el. si ies din statia de metrou si dau sa-l ginesc pe pater familiae. intre timp surdo-mutul meu iesise si el si cum de la o masina parcata mai incolo razbateau la max ororile unui lalait de manelist (god! the horror), pushtiu incepe sa dea din cap pe ritmul melodiei. hopa! asta-i surd cand is eu Papa! asa ca eu, dracusor innascut, ma duc prin spatele lui si cand nu e atent, emit un "bau!" de-ar fi speriat si mortii. la care pushtiu urla cat il tine gura si-apoi incepe sa ma-njure. noroc k intre timp ajunsese si tata k poa ma trezeam cu toata satra pe cap sper k nu v-am plict prea tare, dar era prea aiurea ca sa nu fie spusa catre intreaga natine cinemagista |
Ntz, e drägutä! :D
Mä temeam cä nu-i decât eterna reiterare a "curtii miracolelor" - dar faza cu "bau" o scoate din banal! Seamänä mult cu alta, tot realä: unu' ca el mergea prin metrou cu nelipsitul cartonas, si nu stia de ce toatä lumea râdea. Când se uitä - în spatele lui venea tacticoasä o elevä de liceu cu un carton pe care scria: "VA MINTE, NU-I NICI SURD, NICI MUT!" Evident, a urmat fugäreala cu înjuräturile de rigoare. |
variatiune pe aceeasi tema:
Acum vreo 3 luni, am urcat in tramvai si l-am ochit pe un cersetor pe care il mai vazusem si alta data si stiam clar ca nu e surdo-mut, asa k nici nu m-am obosit sa ma uit la foaia (nici carton nu avea!) pe care o tinea in mana. Tipul era foarte priceput la meserie, isi ia figura trista si se posteaza in capul tramvaiului. Tinea capul inclinat intr-o parte intr-un gest de amaraciune combinat cu o urma de mandrie straveche si cu ochii inlacrimati. Intr-o mana tinea foaia si cealalta o tinea usor intinsa pentru a primi banii. Cand a pornit sa culeaga banii d l calatori, m intorc si eu si citesc ce statea mazgalit cu un pix pe foaie: "Sunt un labagiu! Sug p.ula pe 5roni sau 10roni! Va multumesc!" Tipul continua sa mearga cu aceeasi figura amarata si tot intindea mana. Pana sa ajunga la mine, o doamna il opreste si ii spune sa arunce hartia ca scrie ceva urat. Dupa un moment de ezitare, cersetorul impatureste hartia de trei ori, extrem de tacticos, avand grija sa nu o indoaie aiurea (netezea marginile cu degetele!) si o baga in buzunar. Acum, cu adevarat trist, se aseaza pe un scaun, ofteaza si mormaie mai mult pentru el: "Ma miram ca nu-mi da nimeni bani. Ala e un betiv nenorocit!"..... Acestea fiind zise, tipul impietreste holbandu-se amarat in gol. Cat am mai mers eu in tramvai (vreo 4 statii), tipul nici nu s-a mai clintit... |
Hai c-asta chiar le bate pe toate! :lol: E... e... e ROTUNDA, dom'le!
|
wow, "saracii" "surdo-muti", au ajuns si subiect d discutie p ditai site-ul!
ar mai fi ceva, o chestie pe care mi-a povestit-o tata, si pe care probabil toti care au prins o bucata buna din regimul comunist o stiu. e din seria 'facem paturi pentru copii cu picioare de lemn" cica era un anunt de genu "remaiem (sper k asta e termenul) ciorapi de dama cu gaura mica" am ras la faza asta in mijlocu ditamai supermarketu-lui (ala mare d tot din Bucuresti, Militari cred, stiti voi care) de se uita lumea la mine ca la urs. asta era exact dupa faza cu surdo-mutu, cand se mai uitasera altii la fel la mine pt acel "bau " (de fapt, nu pot baga mana in foc k o baba nu a facut infarct din cauza mea). mama ce zi a mai fost si aia! |
E mai bine sa regret ce am facut decat ce nu am facut.
|
Vai, dar ce surprizä! :w00t:
Personajul fabulei coboarä de pe ecran în salä! "Last Action Hero" în toatä puterea cuvântului! |
Hehe, si cu chef de harta :D C-asa e pe forum, daca n-ai samanta de scandal nu faci nimic. Dar dincolo de asta poate lasam armele la garderoba si ne mai vedem si noi.
|
Päi hai la berea de mâine - vezi Cafenea > La o bere reloaded
|
Nu poci, moncher!
|
|
Altä imagine halucinantä...
Între anii 1999 si 2004, am tradus aproape constant pentru Editura ALCRIS, cu sediul pe Strada Panait Istrati - exact vis-�*-vis de Piata Domenii, spre Cimitirul Sfânta Vineri. Ca atare, sträbäteam adesea pe jos distanta dintre editurä si statia de metrou Grivita. La coltul sträzii P. Istrati cu o alta, perpendicularä, se aflä, printre multe altele, o... casä cu curte. De zeci de ori trecusem prin dreptul ei, färä s-o observ. Într-o dupä-amiazä târzie, când se îngânä ziua cu noaptea, o miscare ciudatä dincolo de gard mi-a atras atentia si am întors capul într-acolo... Ceva se välurea pe suprafata curtii... Gardul era format din zid în partea de jos, continuându-se deasupra cu gratii peste care erau aplicate täblii metalice, asa cä nu puteam vedea în curte decât prin spatiile înguste dintre zid si täblii, si dintre o täblie si alta. Prin urmare, abia peste câteva secunde am väzut ce continea curtea. Câteva zeci de câini maidanezi, mergând încet dupä o bätrânä în zdrente, printre muntii de gunoaie ce acopereau totul. Baba fäcea ceva (ducea... cäuta... "aranja"...) prin infernul în care locuia, iar câinii o urmau cu miscärile prelinse si atente ale celor care asteaptä sä le pice o îmbucäturä de mâncare. Reactionau la fiecare pas sau gest al babei, care se propaga prin multimea câinilor ca un val încet si nervos... Totul, într-o täcere irealä... Apropo de "univers välurit"... si de minti välurite în räspär sau de-a curmezisul... |
Originally Posted by Pitbull:
auoleeeeu asta e ala cu bufnita aia sinistra. |
Unu la mânä:
Gloria, StefanDo sau Longshot, fiti careva bun si curätiti de off-topicul de mai sus acest frumos, meritoriu si atât de popular, cândva, thread... Doi la mânä: Acum, cä la "Atelierul de scenaristicä" s-a destelenit asa de intempestiv treaba, ar fi bine sä reactiväm si "Fabulele cinematografice..." Fac o precizare: m-am întrebat dacä sä le mutäm acolo, sau sä le läsäm aici, si cred cä totusi "Cafeneaua" e cea mai bunä pentru ele, întrucât aceste întâmpläri adevärate reprezintä doar PRIMUL PAS pe drumul spre scenariu: imortalizarea unor momente de viatä, care ne inspirä. De multe ori, sunt mentionate aici exemple insuficiente, în sine, pentru a deveni scenarii, care apoi se discutä fie la modul "asa nu", fie în sensul de "de ce anume ar mai avea nevoie". Ca atare, topicul e, în esenta lui, foarte liber, si se cuvine sä le fie accesibil tuturor, nu numai grupului de la "Atelier..." Il voi reînvia acum cu o amintire care nu e în nici un caz "Fabulä cinematograficä", este doar o simplä poantä - chit cä s-a petrecut pe platourile unui film românesc! Totusi, protagonistul ei ERA un personaj foarte cinematografic - el, în sine, ar putea deveni un subict de film! Theodor Pâcä Poet boem din anii '70 - printre altele, autorul celebrei poezii: Cine-a pus cäcat pe clantä? Cine-a pus cäcat pe clantä? :sick: Eu am pus cäcat pe clantä? :oops: Tu ai pus cäcat pe clantä? :? El a pus cäcat pe clantä? :huh: Ea a pus cäcat pe clantä? :shock: Voi ati pus cäcat pe clantä? :o Ei au pus cäcat pe clantä? :hmm: Ele-au pus cäcat pe clantä? :( Toti am pus cäcat pe clantä... :(( :(( :(( Ei, si Theodor Pâcä, fiind un tip foarte spectaculos, cu barbä lätoasä, plete soioase, etc., era distribuit adesea în filme, prin rolisoare episodice, de "impact". La fel si bunul lui prieten, desenatorul Florin Pucä. Odatä, erau ei doi la niste filmäri, undeva în deplasare. Regisor secund era unul, Geo Nune. Au venit ei acolo, si-n prima zi, ioc filmare. Lipsea nu stiu ce. A doua zi, lulu filmare. Nu venise nu stiu cine. A treia la fel, a patra la fel, si-n fine, vineri dimineata, când îsi beau cafeaua în holul hotelului, îl väd Pâcä si Pucä pe Nune cä iese din lift, si Pâcä îl interpeleazä: - Un täciune, si-un cärbune, Spune, dragä Nune, spune: Astäzi ne filmati, sau nu ne? |
Originally Posted by Pitbull:
|
Quote:
si la cap ;) |
Originally Posted by Liou:
Asta se numeste "transfer semantic". Se putea preveni construind altfel topica frazei: "stergerea la timp a aberatiilor unor trolli infecti". De fapt, alea povestite acu' câteva mesaje (si un an) de Lestatika_29 (care ne-a päräsit pentru the other side of the hill, unde iarba va fi albasträ), sunt tot transferuri semantice: aia cu "paturi pentru copii cu picioare de lemn", aia cu "ciorapi de damä cu gaura micä"... Sunt clasice, da' nu stricä sä ni le reamintim. Si mi-au mai amintit de una: prin 1980, într-o cofetärie de pe B-dul 1 Mai (acum Ion Mihalache) din Bucuresti, un anunt pe perete: FEMEI, LEGATI PARUL CU BASMAUA! * * * Iar acum, poanta zilei. Deci, mä duc la piatä sä iau fasole. O lele tipicä (micä, grasä, zglobie, în tinutä sferto-ruralä - adicä bulendre oräsenesti purtate täräneste, cu vestä, sort, näframä groasä, etc.), îmi pune si fasole, si morcovi, si ceapä, mânuind cu dexteritate, cu ambele mâini, marfa, cântarul, greutätile, iute ca o zvârlugä printre toate alea... si-n tot timpul ästa, explicându-i non-stop cuiva cât grâu sä cântäreascä, si alte treburi agricole... LA MOBILUL INFIPT SUB BASMA, PESTE URECHE! Adicä... hands free rustic! |
acuma sa vedem cine ghiceste care-i culmea masturbarii... :D
|
Sä faci laba hands free?
|
;)
|
Degenerare
Acum nouä ani, când Arella era încä pui, obisnuiam s-o plimb prin spatele blocurilor, pe niste maidane cu gunoaie, ca sä se-nvete sä se usureze pe-acolo, nu pe trotuare. Totusi, chiar si spre maidanele alea dädeau niste ferestre, si-ntr-o zi un mos de la parter, înalt si isteric, pe care nevastä-sa îl striga "Cornel", a-nceput sä zbiere sä-mi iau "javra" de sub ferestrele lui. Prima datä l-am läsat în pace. Dar, peste câteva zile, în timp ce treceam iar pe-acolo, o aud pe nevastä-sa, din geam: MADAM CORNEL: - Nu vä supärati, da' chiar la noi sub geam tre' sä v-aduceti câinele sä sä cace, fir-i-ial dreacu' de bärbos sä fii!!! :w00t: (Pe vremea aia, purtam barbä.) Schimbarea asta de registru m-a amuzat într-atât, încât la fiecare turä am început sä le adresez zâmbitor câte un semn de salut, pânä când Cornel s-a repezit afarä, cu o bâtä. I-am smuls-o, am dat cu ea d-a azvârlita, si l-am expediat înapoi în casä c-un sut în cur. * * * Au trecut nouä ani de-atunci, mi-am schimbat traseele de plimbare cu Arella si Diva, dar ieri s-a întâmplat cä am avut iar drum pe-acolo. Si am nimerit exact peste urmätoarea scenä: Sub ferestrele lui Cornel se jucau niste pusti. Cornel, acum complet decrepit, la rândul lui cu o barbä lungä, rarä si scärmänatä, i-a alungat. EVIDENT, copiii s-au dus la doi metri mai încolo si au început sä facä misto de el. Iar Cornel al nostru, maiestuos si solemn în fereastra bucätäriei, cu mâinile rezemate simetric pe pervaz, le räspundea cu calmul monoton si deplin al senilitätii totale: CORNEL: - Du-de-n bizda bä-dii... :huh: Du-de-n bizda bä-dii... :huh: COPIII: - Hihihi, ia uite-l pe Mos Cräciun! :) Mos Cräciune, Mos Cräciun! CORNEL: - Du-de-n bizda bä-dii... :huh: Du-de-n bizda bä-dii... :huh: COPIII: - Mosule, nu vii sä ne prinzi? :P Mos Cräciun, Mos Cräciun! ;) CORNEL: - Du-de-n bizda bä-dii... :huh: Du-de-n bizda bä-dii... :huh: Trist final de partidä... :(( * * * Da-n fond, si Coana Leanta, la Târgoviste... In timp ce-i duceau spre zid, un soldat, zice: - Esti terminatä. Si ea: - Du-te-n pizda mä-tii. Au fost ultimele cuvinte ale "savantei de renume mondial". Dupä câte un asemenea destin, stai si te-ntrebi: la ce bun? |
tocmai ce am descoperit si eu topicu asta foarte dragutz si m-am pus pe citit 10 pagini... si ce m-am gandit ... sa va spun si eu o faza care i s-a intamplat prietenii mele cele mai bune... dar spre deosebire de ultimele nu are nici o doza de ras numa de plans... :(
tramvaiul Era intr-o seara de primavara cam pe la 8.30-9.00 seara cand deja se intunecase si prietena mea tocmai se intorcea acasa cu tramvaiul si fiind o ora mai tarzie jumatatea din spate a tramvaiului era goala... in fata mai fiind vreo 3 babe intarziate pe drumuri... si se aseaza fix in spate acolo ca nu era nimeni si era liniste. Dupa vreo 2 statii urca unu pe la usa din spate un burtos de vreo 45 de ani cu fata gen manelist si se aseaza pe randul opus de scaune cu aproximativ un scaun in spatele prietenei mele . Dupa 5 minute vazand ca ala tot o fixa cu privirea se intoarce si ce observa cu stupoare... :shock: domnu tocmai isi facea laba in tramvai uitandu-se fix la ea.... Se abtine sa nu-i zica nimic... mai ales ca ala era matahala si ea era singura... se ridica si se duce in fata la vatman.. si ii spune : - Nu va suparati este un domn in spate care se simte bine.... se simte foarte bine.... vatmanu:- Cum adik se simte bine...? :huh: -Pai se simte mult prea bine..... pentru ca tocmai se masturbeaza ... dak o sa va uitati in oglinda o sa-l vedeti... se uita vatmanu si dupa aia foarte calm zice: - Pai si eu ce sa-i fac ... - :shock: Pai a-ti putea sa va ridicati putin si sa-l rugati sa coboare din tramvai sau asta vi se pare ceva normal? :shock: vatmanu:- Lasa domnisoara omul in pace ... ce ai chef de scandal? prietena mea nu a mai zis nimik si s-a asezat in fata pe un scaun unde pana cand a coborat a mai trebuit sa suporte si privirile babelor care o fixau de parca ea ar fi fost vinovata cu ceva si imi mai faceau si cruce... mda... ce parere aveti? :( |
Mda...
Ce-i drept, e drept. Are toate elementele unei situatii cinematografice: - Atitudinea manelist-onanistului ("nesimtire" ar fi prea elegant spus; nu existä un cuvânt pentru chestia asta, e pur si simplu prea rudimentarä, exterioarä oricäror norme de viatä socialä). - Nuanta suplimentarä a faptului cä singurul lui excitant vizual era simpla ei prezentä (nici mäcar nu era la mijloc nuditate, îmbäcäminte sexy, altceva provocator; pur si simplu se excita uitându-se la o femeie oarecare; e o chestie de rut biologic, sub nivelul sexualitätii umane). - Reactia vatmanului - foarte reprezentativä pentru nivelul imediat urmätor: cel mai de jos strat al societätii, tangent cu animalitatea individului de mai sus; abia aici se poate vorbi despre "nesimtire", "mârlänie", etc. - Reactia babelor - o treaptä imediat superioarä: rudimente näuce de "decentä". Oricum, pentru a face o secventä de film din scena asta de viatä sunt necesare adaptäri considerabile. E prea frustä, prea brutalä, prea non-esteticä. Stilizatä, re-aranjatä, poate iesi foarte consistentä si expresivä. (Imi amintesc cä, în urmä cu vreo 20-25 de ani, s-a nimerit sä visez o imagine similarä: într-un autobuz, un individ din-ästa patibular, masturbându-se prin buzunar; foarte vizibile miscärile si, în final, expresia facialä necontrolatä din momentul orgasmului; visul mi-a läsat o stare de repulsie extrem de violentä - cam ca si cum as fi visat ceva neverosimil de respingätor; asta, apropo de conditionäri sociale si niveluri de perceptie si acceptabilitate.) |
da pitbull ai dreptate stilizata si re-aranjata ar putea fi o ilustrare a prostiei (care e putin spus) si a gradului de nesimtire ce exista in tara asta... stau cate odata si ma gandesc oare in vreo tara mai civilizata se putea intampla asa ceva.?.. si dupa astfel de momente imi doresc sa fiu in anglia unde au camere de filmat in metrouri, autobuze si pe strazi...
revenind la situatie cateodata ma uimesc cum de au reusit sa se stranga in tramvaiul ala toate tipurile umane cele mai joase... dar toate manelistu- animalu genu de om pe care nu il poti numi om... ba chiar simt ca jignesc regnul animal spunandu-i unui asemenea specimen animal vatmanu -mitocanu alt subspecimen uman care nu face nimic ... poate empatiza cu animalu cine mai stie... si nu in ultimu rand babele care sunt ca cireasa de pe tort... dupa ce ca te simti nasol si super nervoasa se mai uita si ele ca sa te faca sa te simti si mai bine... |
Te sfatuiesc cu prietenie sa incerci sa-ti cumperi o masina. Cu facilitatile de credit din ziua de azi e foarte usor daca esti incadrata in munca undeva. Daca nu, incearca sa faci rost cumva de bani (prieteni/familie) si cumpara un vehicul second-hand, crede-ma, merita efortul.
Ceea ce povestesti tu aici nu e o noutate, o cunostiinta apropiata de-a mea de sex feminin imi povestea ca a fost "subiectul" unei astfel de intamplari intr-un maxi-taxi, si am citit in ev. z. ca un cersetor facea chestia astea intr-o biserica, in timpul slujbei de cununie, uitandu-se la mireasa... |
Originally Posted by Carmine Galante:
genial, si libertatea didn't pick up on it? :lol: le ia evenimentul painea d la gura.. |
Originally Posted by Carmine Galante:
Originally Posted by Carmine Galante:
|
Asta nu mai stiu, asa scria in ziarul mai sus amintit. Povesti din astea am tot auzit.
|
da' ia sa vedem si situatia inversa.
o ciudata masturbandu-se in timp ce ne priveste pe scaunul de tramvai. opinii? |
Originally Posted by Carmine Galante:
adica individa in cauza era cea care se masturba in maxi-taxi??? :shock: |
Nu, un labagiu se uita la ea in timp ce ...
|
Dintre variantele:
1) Subiectul ca fiind "cel ce face actiunea" 2) Subiectul ca "obiectiv de interes al actiunii" Supi a optat pentru prima. |
Originally Posted by keepwalking:
|
Am träit azi, poate, cea mai cea situatie de "Fabulä cinematograficä" de când am deschis topicul ästa.
Din consideratie pentru un prieten al nostru care e entuziast si plin de bune intentii, dar încä la început de drum, voi eluda anumite detalii, punctând numai reperele principale. Am fost invitat la proiectia unui film de amatori, unde m-am întâlnit cu devil_doll. In rest, sala era plinä de apropiati ai realizatorilor, plus fostul admin al forumului nostru. Nu voi insista asupra produsului proiectat pe ecran, descriindu-l doar, vag, ca pe un fel de clonä a lui "Rockman" cu Adi Avortzel, dar incomparabil mai lungä, si cu temä gravä: drogurile e rele. Din nefericire, lipsa unui îndrumätor de proiect si a unor profesionisti care sä-i ajute pe sufletistii diletanti a împins totul într-un ridicol atât de atroce, încât de la un moment dat devil_doll si cu mine am fost nevoiti sä recurgem la colacul de salvare al umorului, din motive de legitimä apärare. Astfel s-a creat atmosfera propice "dialogului" dintre realizatori si public, care face si obiectul descrierii de fatä. Au mers sub ecran (echivalentul lui "pe scenä") realizatorul (cel care încercase sä scrie scenariul si sä sugereze un fel de regie), ajutoarea lui, doi liceeni care apäruserä pe post de protagonisti, si un personaj straniu, despre care se spunea cä ar figura pe generic într-o oarecare relatie cu functia de "operator". (Explicatie conexä: imaginea väzutä nu folosise încadraturi, sharff-uri, ecleraj si alte mijloace specifice, dând clar de înteles cä pelicula nu avusese un operator, sau mäcar un cameraman, ci doar o persoanä care pornea si oprea aparatul.) Totusi, exista amintitul titular al acestei functii, care îndeplinea un alt rol: vorbea foarte mult. Cele mai interesante momente erau acelea când punea punct, iar realizatorul îi lua microfonul, pentru a-i mai da cuvântul si altcuiva. Dar personajul deschidea o nouä frazä, si cinci minute vorbea färä microfon. Atunci, realizatorul îi dädea din nou microfonul, iar personajul vorbea urmätoarele cinci minute la microfon - pânä punea din nou punct (dupä care procesul se repeta). Rapelul la finalul "Croazierei" lui Daneliuc era frapant. Microfonul a asimilat jocul, astfel încât, când în sfârsit realizatorul a început sä spunä ceva, sunetul s-a oprit; a pornit iar; din nou s-a oprit; si tot asa, pânä când realizatorul l-a pus jos si a continuat färä microfon. Nu mult, cäci personajul mult vorbitor a intervenit vorbind iar; si la microfon, si nu. In mod läudabil, realizatorul a reusit sä le dea cuvântul colaboratoriolor säi. Protagonistul a spus cä se bucurä foarte mult cä e acolo, si ne multumescte cä am venit. Protagonista a spus la fel. Ajutoarea realizatorului a spus cä ea nu e actritä. Personajul cel logoreic a spus un proverb. Nu l-am retinut, cäci nu avea nici o legäturä ostentativä cu subiectul discutiei, distingându-se mai ales prin valentele sale intrinseci. In continuare, s-a legat o discutie între cele cinci persoane de sub ecran. Au conversat probleme de teorie si practicä a realizärii filmelor, de constiintä socialä si de necesitate a prevenirii consumului de droguri, timp de vreo zece minute. In salä nu se auzea, asa cä spectatorii se uitau la ei cu multä räbdare. Citatul din "A fost sau n-a fost" de Porumboiu era evident. Apoi, personajul cuvântätor a cuvântat sälii alte zece minute, inclusiv despre faptul cä pentru a face filme e nevoie de bani. Un spectator licean a intervenit, spunând cä e nevoie si de pile. In urmätoarele opt minute si jumätate, cei doi interlocutori au controversat amiabil despre ce anume e mai important: banii sau pilele? (Devil_doll si cu mine nu ne mai puteam stäpâni - de mult - îndreptându-ne spre un infarct bilateral dezvoltat.) Dupä ce n-au ajuns la nici o concluzie, personajul discursiv a discursat sälii încä cinci minute, pânä când realizatorul, cu mult curaj, l-a oprit, anuntând cä timpul de închiriere a sälii expirase. Evenimentul s-a încheiat cu aplauze si felicitäri. Participantii au solicitat un sequel. Erau sinceri, ceea ce plaseazä totul într-o luminä si mai interesantä. In timp ce ieseam din salä, am primit un S.M.S. de la I.M.M. care fusese invitatä si ea si-mi spunea cä încä nu plecase de-acasä, întrebându-mä cum sä ajungä. Nu i-am spus. |
e vorba cumva de prietenul films4all?
din cate am citit pe aici, am convingerea ca este el...da' intreb asa... |
nu mai intreba..e retoric..si retorica pura ;)
|
@pitbull
LOL. |
Originally Posted by Carmine Galante:
multa rabdare ai pitbull zau dak nu... :lol: |
Originally Posted by lady_mystyque:
buna, acesta este topicul cu fabule despre care mi-ai spus? n-am reusit sa-ti raspund atunci, imi pare rau. |
Originally Posted by musetell:
da asta e topicu uitate mai sus si ai sa vezi... tramvaiul... |
Originally Posted by lady_mystyque:
ha, ha,,,un tramvai numit dorinta... :hmm: |
Originally Posted by keepwalking:
|
Am si eu una auzita recent. D. un bun prieten din copilarie, se indragostise de o tipa pe nume Diana dar in acelasi timp mentinea o legatura mai mult sau mai putin amoroasa cu o alta Diana dintr-un alt oras. 2-1. Diana (2) stia de prima fiindca D. o rugase sa nu il deranjeze in momentele in care era cu Diana, iubita. De fiecare data cand D. se intalnea cu Diana, Diana era anuntata de intalnirea celor astfel incat toata lumea sa fie impacata, mai ales falusul lui D. Intamplarea n-avea sa decurga perfect pentru totdeauna asa ca odata cand cei doi indragostiti erau impreuna la o cafea, telefonul lui D. suna. D. manevreaza telefonul direct din buzunar dar in acelasi timp disimuland intr-o discutie seaca demna de un actor slab. Opreste apelul. Pe urma inchide telefonul. Fara sa se uite la telefon nici macar o clipa. Manufactura 100 %. Dupa o vreme parca instinctul feminin al Dianei banuia ceva asa ca il intreba pe D. cat e ora. Din nou discutii menite sa distraga atentia, pif-paf degetele se miscau in buzunar, telefonul se aprinde. Il scoate mandru si zice ora. Telefonul reactioneaza violent si anunta primirea unui mesaj. Ghici de la cine? Pe fata lui D. se citeste tensiunea. Inca odata instinctul feminin imbibat cu curiozitate actioneaza si Diana il intreaba pe D. cine trimise mesaju. Intre timp D. citea mesajul care avea un iz de dorinta ceva de genu:''Dorinta nr.1 bla bla bla... Dorinta nr.2 trilu-lilu si tot asa. Inca odata nesimtirea lui D. actioneaza acesta acuzand serviciile telefonice pentru mesajul Non Stop pe care il primise, in timp ce citea mesaju. Diana ii smulge fulgerator telefonul din mana si vede mesajul. Nervii se acumuleaza si se sparg in valuri de isterie. D. este parasit. Scuzele nu-si au rostu. D. iese si el afara nervos. Trafic. Ia telefonul cu miscari spasmotice. Suna. La capat de linie se aude un alo frant. Replica lui D. : "Api bagami-as poola in dorintele tale"- cu voce maximala. Lumea isi intoarce privirea spre el, unii amuzati altii dand note penibile situatiei. Ulterior cei doi s-au impacat iar amanta a fost uitata. Sau poate ascunsa mai bine.
|
| All times are GMT +2. The time now is 18:11. |
Powered by vBulletin - Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.