Scuzele s-au acceptat într-un schimb de mepeuri.

Pit

iti dai seama ca nu am pus niciodata la indoiala capacitatea ta de a analiza filmele.
eu consider cronicile tale cele mai consistente si inteligente din toata critica romaneasca de specialitate.
doar ca ma mai refonfez uneori cand vad ca sustii poate prea mult filme nu tocmai grozave.
stiu ca vrei sa-i incurajezi, ca daca nici ei n-ar fi incurajati, ne-am pierde cam toti entuziasmul si am fi iarasi napaditi de balariile ale caror nume nu le mai pomenesc aici.
si mai este o chestie in legatura cu mine pe care sper sa mi-o retez din radacina: am o anumita invidie si carcoteala vizavi de succesul (natural sau artificial, nu conteaza) al acestor regizori care se agata de "noul val".
stiu ca nu ar trebui sa fie asa, ca sunt dintr-o breasla diferita de cea regizorala si n-ar trebui sa ma intereseze ce fac ei.
sunt convins ca in momentul in care voi fi si eu semnatarul scenariului unui lungmetraj, voi scapa de aceasta fobie.
pana atunci, am sentimentul unei anumite nemultumiri...

Mä gândeam zilele astea, Prolly, dupä schimbul nostru de replici de când väzusesi "Omul problemä," la acelasi lucru (cäci intuiam ceea ce ai recunoscut tu deasupra), si simt nevoia sä-ti spun urmätoarele.
Cum bine stii, lumea asta a filmului e o junglä, în care-i foarte greu sä räzbesti (indiferent dacä esti un insider sau un outsider). In orice caz, existä cam trei cäi de a reusi:
- Atitudine pozitivä, respect sincer pentru valori, luptä cinstitä, din räsputeri.
- Acelasi tip de luptä din räsputeri, dar în perspectivä negativä, cälcând totul în picioare.
- Insinuare slugarnicä, intrigi, pupincurism, trädäri, lugu-lugu.
Iar printre biletele SIGURE ale esecului, la loc de frunte stä:
- Negativismul meschin, slab, bazat pe invidie, cârcotealä, gen "îti pute totu'".
(Asta nu impune, n-are fortä, e eminamente repulsiv si autodestructiv.)
Temä de gândire...!

urat din partea ta ca gandesti asa, frumos din partea ta ca iti marturisesti pacatul in public, si mai fumos ar fi daca ar continua discutia asta acolo unde a izbucnit, adica la Petitia publica.... :)
(si nu aici, ca speriati pestii :D )

Permiteti-mi sa intervin cu o parere neavizata:
Nu cred ca e vorba de invidie. Eu banui ca tu esti frustrat din cauza ca valorile nu ajung acolo unde le e locul, de aici rezulta nemultumire, dezamagire, resemnare combinata cu repulsie (sentiment periculos, contrar progresului), perplexitate provocata de injustitie si concurenta neloiala acerba. Invidiosii nu realizeaza nimic. Tu ai facut ceva.

Yeah! Si in ce domeniu nu e o jungla? In contabilitate? S-o credeti voi, eu nu am reusit sa prind un astfel de post nici cu pile ori nepile in 3 ani jumate desi am terminat ISE-ul. Nici ca m-ar motiva prea mult. Iubesc advertisingul, iar aici nu-i nicidecum tundra ori pampas.

Fobia de jungla? Nu stiu daca e atitudinea de baza...

La mine se poate bifa si debifa:
- atitudine pozitiva (o consider cea mai cea, la modu' ca muschii fara judecata sunt inutili)
- respect sincer pt valori (posibil ca aria mea de valori sa nu coincida identic cu ariile altora despre valori dar in mod clar multimea rezultata din intersectie nu e vida, atunci, de ce ar trebui sa conincida la perfectie? Fiecare om e unic.)
- lupta cinstita (m-am cam saturat de povete de-astea, nu c-as vrea sa-mi vad vreun scenariu cretin pe ecrane dar cum zicea Badea, "cu civica ajungi in groapa")
- lupta, din rasputeri? De multe ori prefer sa-mi menajez energia si sanatatea atunci cand previziunile sunt nepromitatoare, in caz contrar risc sa conduc totul spre un fiasco. Am un stil de lupta ciudat. Dumnezeu mi-a dat si defecte pe langa calitati.
- lupta din rasputeri trecand cu senilele peste cranii. Da, asta de obicei o fac cand nu mai am ce pierde, rar si percutant. Si e al naibii de eficient, din pacate.
- insinuare slugarnica, pupincurism. Doar aparent, ca intro, umoristic, in esenta in niciun caz. Daca nu sunt suficient de convingator vin cu urmatorul argument: ar trebui sa ma cunoasteti in realitate, sunt destul de diferit de personajul "Neuptolem".
- tradari. Niet! l
- lugu-lugu. Nope!
- negativismul meschin? Nu-mi sta in fire.
- invidie? Why? Ajuta la ceva?

In afara de toate astea, talentul si munca indarjita fac o carte buna. Uneori suficienta, alteori hotaratoare, asta inseamna noroc. Frustrarea de inechitabilitate, nervii, apar atunci cand cele doua atuuri sunt zadarnice. Ca sa treci de acest zid masonic ai nevoie de entuziasm si o atitudine pozitiva. Fara ele iti poti lua adio de la orice vis cinematografic.

For Miriam.

Si mai e o chestie la negative:
cine naiba isi duce amanta la pescuit, pe malul unei balti puturoase? tot a casnicie statuta miroase si asta.
Ce sa faca amanta cat timp el sta cu ochii tinta pe pluta?
Cat de amarati erau bietii oameni ca nu-si pemiteau macar o Azuga acolo, o Pucioasa macar :)

(pt parerile mele pozitive, vezi mai sus; sa nu creada careva nou intrat aici ca vreau sa desfiintez filmul)

Adrian Sitaru spune cã a fãcut primul lungmetraj cu 4.000 de euro

Tânãrul regizor Adrian Sitaru, al cãrui prim lungmetraj ("Pescuit sportiv") a câºtigat Marele Premiu al secþiunii New Voices/New Visions la Festivalul de Film de la Palm Springs, afirmã, într-un interviu pentru NewsIn, cã producþia l-a costat 4.000 de euro, pe care i-a împrumutat de la prieteni.

Adrian Sitaru face parte din noul val al cinematografiei româneºti. Îl recomandã vârsta (37 de ani), dar mai ales faptul cã a strâns aprecieri la fiecare proiect pe care l-a dus la sfârºit. Primul sãu scurtmetraj, "Valuri", a fost premiat la Festivalul de la Locarno (Elveþia). Debutul în lungmetraj, filmul "Pescuit sportiv", care va avea premiera româneascã vineri, a cules aplauze la festivalurile de la Salonic ºi Locarno, iar jumãtatea lunii ianuarie 2009 i-a adus Marele Premiu al secþiunii New Voices/New Visions, din cadrul celei de-a 20-a ediþii a Festivalului Internaþional de la Palm Springs - SUA. Promiþãtor se anunþã ºi al doilea lungmetraj al lui Sitaru, "Din dragoste cu cele mai bune intenþii", care a câºtigat concursul de proiecte al Centrului Naþional al Cinematografiei, în sesiunea iunie-iulie 2008, obþinând astfel un credit de 545.000 lei.

Reporter: Cum aþi primit vestea cã primul dumneavoastrã lung metraj a câºtigat Marele Premiu al secþiunii "New Voices" la Palm Springs?

Adrian Sitaru: E un film care a plãcut celor din juriu, dar nu bãnuiam cã va avea parte de o asemenea traiectorie. Am fost ºi regizor, ºi producãtor, am asigurat ºi partea de montaj a filmului. Am învãþat programe special pentru aceasta. La ceremonie, însã, nu am participat. A fost, în schimb, acolo actriþa Maria Dinulescu (n.r. - una dintre protagonistele peliculei), care mi-a povestit despre reacþiile favorabile din partea publicului.

R.: "Pescuit sportiv" a fost lansat de curând ºi în Franþa, la Centrul Pompidou. Cum a fost primit acolo?

A. S.: A fost primit mai bine de criticã, decât de public. În sãlile de cinema au fost, în prima searã de proiecþie, circa 200 spectatori. Asta e ºi bine, e ºi rãu. Nu sunt cele mai bune vremuri pentru lansarea filmelor independente, nici mãcar în Franþa. Am primit suport din partea producãtorilor francezi care i-au sprijinit pe Cristi Puiu ºi pe Mungiu.

R.: De ce buget a beneficiat filmul?

A.S.: Filmul a fost fãcut 100% din buget propriu. A costat circa 4.000 de euro, pe care i-am împrumutat de la prieteni. Am cãutat sponsorizare la Centrul Naþional al Cinematografiei, înainte de filmare, dar în 2003 nu aveam energia necesarã sã lupt pentru asta. Am gãsit aceastã soluþie ºi cu ajutorul lui...Lars von Trier (n.r. - regizorul danez care a realizat capodoperele "Breaking the Waves" ºi "Dogville"); de la el am învãþat cum se pot face filme bune cu buget mic. Am filmat timp de 10 zile, în luna octombrie, am fãcut trei sãptãmâni de repetiþii înainte de filmãrile propriu-zise, pentru ca actorii sã fie obiºnuiþi cu tehnica "point of view", aºa-numita filmare subiectivã, folositã de-a lungul întregii pelicule. Toatã povestea din scenariu are loc, în film, într-o singurã zi. Actorii au lucrat fãrã sã primeascã bani. Dacã nu aº mai primi bani pentru urmãtorul proiect, m-aº întoarce la aceastã experienþã. Nu a fost cea mai nefericitã ºi, cu siguranþã, s-a simþit implicarea actorilor ºi dorinþa lor de a face film.

R.: Cum aþi aplicat tehnica "point of view" în timpul filmãrilor?

A.S.: Sunt de pãrere cã aceastã tehnicã reprezintã viitorul cinematografiei. În cazul proiectului "Pescuit sportiv", am luat decizia de a o folosi 100% în decursul filmãrilor, nu doar parþial. Am pornit de la trei poveºti, pe care, apoi, prin aceastã tehnicã, le-am comasat într-una singurã. S-a dovedit a fi o idee bunã.

R.: Despre urmãtorul proiect?

A. S.: Este vorba despre "Din dragoste, cu cele mai bune intenþii". Filmãrile vor începe cel mai târziu în luna septembrie a acestui an. Scenariul va urmãri povestea unui tânãr de 35 de ani, a cãrui mamã suferã un accident cerebral. Încercând sã afle cât mai multe despre boala mamei ºi sã rezolve situaþia, personajul îºi pierde stãpânirea de sine.

ai intuit perfect.
nu pot fi invidios pe Porumboiu sau Mungiu sau Puiu.
sunt oameni foarte inteligenti pe care-i apreciez.
ma macina doar ideea ca printre ei se fofileaza si oameni al caror singur merit e ca prind acest trend favorabil pentru cinematografia romaneasca.
pai in anii 90 au fost filme bune, un exemplu fiind si cel al lui Mihnea.
tin minte ca imi placuse si Lunga calatorie cu trenul al lui Sinisa Dragin.
dar atunci, vorba lui Mihai Stanescu, "nu era momentul".

Bäi, pe bune, parc-ati fi gagicä-mea din liceu, cu judecätile ei stereotipe. Pentru ea, TOTI oamenii functionau dupä formule matematice, ca niste roboti!
Cäutati sä retineti:
- Categoria 1 = Generalitatea. Ceea ce e propriu tuturor (De ex.: amanta se duce la Snagov, nu la baltä.) Banal.
- Categoria 2 = Individualitatea. Ceea ce e propriu doar unuia (De ex.: îsi duce amanta la groapa de gunoi Glina, cä asa e el, nebun!) Neveridic.
- Categoria 3 = Particularitatea. Ceea ce îmbinä generalul cu individualul (De ex.: îsi duce amanta la baltä.) Artistic.

(Am schematizat, desigur, si poate suna hilar; dar ati prins ideea: NU MAI INSCRIETI PERSONAJELE DE FILME IN TIPARE! Asemenea observatia superficialä a lui Mirodoni, cä Titieni "nu aratä a amant" - ete, scârtz!)

Sã nu simplificãm!

stai asa ca nu-i asa.

eu nu porneam de la prejudecati, tipare, locuri comune.
eu ziceam asa: cum sa-ti duci AMANTA la pescuit? Ca e balta, ca e Marea Sargaselor, nu mai conteaza - aici retrag "balta puturoasa". (desi din cate stiu - din filme, desigur - amanta se tine cu bani grei, cu lux, cu garsoniere inchiriate, bijuterii, mofturi etc) Dar hai sa zicem ca astia sunt mai altfel. Ea-l intelege ca e mai amarat, prof de mate, bugetar, cacamaca. Fie. Dar, pescuitul ca distractie in doi? Nici nevasta nu ti-o duci la pescuit - si de ce? Pentru ca (pescarii autentici va rog sa confirmati) la pescuit stai ca boul si te uiti la o pluta ore intregi pana trage ceva. Nu vorbesti - ca sperii pestii. Nu pleci de langa undita - ca pierzi momentul. Practic stai acolo in stand by pana musca si atunci te trezesti si mulinezi, tragi, draci, laci. Asta e pescuitul din cate stiu eu. CE DRAQ SA CAUTE AMANTA AICI, in toata povestea asta? Cu ce o distrezi pe ea, in compensatie cu faptul ca nu-i dai garsoniere, bijuterii, mofturi? Cat de jos e treaba?
(mirodoni nu zice rau, doar formuleaza discutabil :) trebuie ca macar un lucru sa ne convinga de faptul ca cei 2 sunt amanti, asa e. Altfel sunt amanti de stirile de la ora 5, din mahalaua X)
Iar daca era doar picnic, am zis: cei doi nu pareau deloc ca vor sa stea impreuna.

(pt parerile mele pozitive, vezi mai sus; sa nu creada careva nou intrat aici ca vreau sa desfiintez filmul)

Tot acolo suntem.
Continui cu schematismele.
Am väzut, la viata mea, incomparabil mai multe cazuri de adulter asa-zis "atipic", decât stereotip (cu bani, lux, Snagoave si nonpescuituri). Nici nu mai stiu de câte ori mä întrebam, siderat: "Ce-a gäsit, Doamne, la ea/el?" Am cunoscut cupluri de amanti cu burtä si gusä, cu tâte läsate si vorbit cu precipitatii, cu spälat chiloti si sosete, sau petrecut weekendul la "distractie" în casä, cu ochii-n televizor, bere si râgâieli... Nope, amantlâcul NU E ca-n filme - e ca-n viatä, si nu depinde, în esenta lui, nici de bani, nici de lux, nici de distractii... Alea sunt cazurile rare - dar vizibile, spectaculoase, de scandal. Amantlâcul majoritar, banal, general, e motivat exclusiv de chimie, de atractia fizicä (adesea inexplicabilä, mai ales între butoiase si maimute), de fel de fel de interese märunte fatä de care noi, oamenii "normali", ne-am cruci...

eu nu înþeleg de ce tot faci precizarea asta. :)
de parcã ar fi un sacrilegiu sã desfiinþezi pescuitul sportiv.

N-ar fi nici un sacrilegiu, ar fi doar o gafä.
("Pescuit sportiv" nu e un altar, e doar un film foarte bun.)

exact asa e.
ramane un film foarte bun si in ochii mei chiar daca il critic pe ici pe colo, in puncte NEESENTIALE.

deci avem discutia despre amantlâcuri: ce ziceam, stirile de la ora 5 - incerci sa ma convingi ca exista si cazuri de astea, nu e nevoie, stiu, m-am crucit si eu cand am vazut pe "viu" asemenea cazuri. Dar astea se exclud, sper. Mahalagioaice cu tate pana la genunchi amantele unor basinosi stirbi si gangavi cred ca nu intra in domeniul nostru.

Avem aici un prof de mate si o amanta buna rau, nu-i asa? (respectele mele ioanei flora, vorbesc despre personaj acum) Un bobocel de fata. Cum s-o duci pe malul cioro-gârlei? Zãu!

(pt parerile mele pozitive, vezi mai sus; sa nu creada careva nou intrat aici ca vreau sa desfiintez filmul)

Am dat doar exemplele extreme, ca sä fiu mai convingätor.
Ce-i mahalagioaicä cu curu' nespälat în Ferentari, poate fi pescuit pe malu' gârlii pentru tipologia Flora/Titieni, profesori în Dristor.

imi pare rau, nu.

or fi profesorii saraci, dar nu-s si tampiti (ca sa te citez)

nu fac ei de astea. Cum-necum, prin minune reusesc sa-si pastreze statutul chiar daca banii nu le-o permit.

(pt parerile mele pozitive, vezi pagina anterioara; sa nu creada careva nou intrat aici ca vreau sa desfiintez filmul)

Bine, cum zici tu. :sleep:

pai nu ma onorezi dandu-mi asemenea raspuns.

E asa sau nu e, asta mi-ar conveni mai mult. Sunt 2 variante:
- sunt amanti de mahala, deci ioana flora a fost distribuita gresit, ca nu-i de acolo.
- sunt amanti profesori de felul lor dar de fapt niste tipi valorosi, cu care ai ce vorbi, si atunci a fost "distribuit" gresit pescuitul.

n-ai pierdut nici o noapte fascinat de povestirile acestor asa-zis profesorasi - de fapt niste oameni impresionanti?

(pt parerile mele pozitive, vezi pagina anterioara; sa nu creada careva nou intrat aici ca vreau sa desfiintez filmul)

Eu zic asa:

Sunt n variante:
- sunt ...
- sunt ...
- sunt amanti de mahala, deci ioana flora a fost distribuita gresit, ca nu-i de acolo.
- sunt ...
- sunt ...
- sunt ...
- sunt ...
- sunt ca-n film
- sunt ...
- sunt ...
- sunt amanti profesori de felul lor dar de fapt niste tipi valorosi, cu care ai ce vorbi, si atunci a fost "distribuit" gresit pescuitul.
- sunt ...
- sunt ...
- sunt ...

(pt parerile tale pozitive, vad pagina anterioara; sa nu creada careva nou intrat aici ca vrei sa desfiintezi filmul)