Edward Scissorhands e sublim. 'Iti inspira' compasiune pentru o fiinta prinsa fara voia sa intr-o lume stereotipica, in care oamenii sunt de fapt ciudatii si nu el. Prin prisma acestui fapt, filmul are si o tenta ironica, pentru ca un individ 'nefinisat', cu foarfece in loc de maini, se comporta mai uman decat toti cei care il inconjurau. Nu avea maini, dar inima sa era la locul ei, in mare parte si datorita creatorului sau, care s-a ocupat sa ii scoata la suprafata acele trasaturi pozitive, acele valori umane pe care toti le avem, dar de care uitam. Oamenii din acel cartier il accepta pe Edward printre ei, doar pentru ca aveau cum sa se foloseasca de el. Degeaba spun toti: "Stiu un doctor care ar putea sa te ajute" - doar vorba era de ei, cum de altfel se intampla si in zilele noastre. Edward Scissorhands e funny, e trist, e feeric. Johnny Depp straluceste, reusind sa faca un portret comparabil cu cele facute de Boris Karloff sau de Lon Chaney, acei actori care transmiteau multe prin vorbe putine, care se foloseau de expresivitatea lor pentru a emotiona, pentru a induiosa. Privirea lui Edward era mai de efect decat 100 de cuvinte (culmea, in film nu spune mai mult de 170); era de ajuns sa ii vezi chipul, ca sa il poti citi, fara sa iti spuna exact ce simte.
Aceasta transformare subtila a lui Johnny o regasesc si in Sweeney Todd si cum prefer subtilul > overacting, le am la inima pe cele doua filme + Ed Wood.
De remarcat in Edward Scissorhands si contrastul de culori - castelul sau intunecat, izolat de lume si cartierul in care fiecare casa avea o alta culoare.


It's called imagination....

lasa , buticut, este prea mult...
iaurtelul nu intelege, este prea "micut"....
si apropos de ce-a zis windom, trebuie sa-l vezi de cel putin doua ori ca sa-ti dai seama de asta.

Cumea, ca dupa spusele lui, daca filmele lui Burton sunt pentru prunci de 5 ani, teoretic ar trebui sa ii placa.

pai., nu-i plac,fiindca atunci cand esti mic, vrei sa fii luat in seama de adulti, imitandu-i!

Invidia, razbunarea, alinierea la un grup, violenta sunt trasaturi care ne fac ceea ce suntem. El le avea pe toate acestea suprimate. Nu era om tocmai din cauza asta. Omul nu e o fiinta perfecta si fara cusur, lucru care nu reprezinta o noutate.
Individul nostu e prost, naiv, lipsit de discernamant. Singura lui izbucnire violenta a fost atunci cand l-a omorat pe pustiul ala ca mai apoi pe fata lui sa apara candoarea. Asta e prostie.

Filmul isi pierde seriozitatea cand iti arata un individ care (ma repet a mia oara) avea foarfece in loc de maini.
Izolarea si ostracizarea individul excentric (sa aibe si acelasi numar de cuvinte) de catre societate putea fi aratata printr-un pictor sau compozitor excentric, poate chiar si un fizician sau matematician, cineva cu profunde inclinatii logice sau artistice. I se puteau adauga si handicapuri, deformari ale fetei, sau conditii injositoare medicale, care sunt foarte multe.

De ce sa arate toate astea printr-un individ imposibil existential, luat parca dintr-o revista de benzi desenate?


Povestea de dragoste este un cliseu. E oribila, siropoasa, nerealista.

Puteti sa ma inghititi ...desigur, la iaurt ma refer. Ironii si mistouri, ne intrecem?

Pentru o expresivitate mai puternica. Chestia asta se numeste metafora.

Feder, explicä-i lui Menstruatiu si cä "existential" se referä la un curent filosofic, NU are sensul de "din punct de vedere al existentei fizice". E cam la fel cu "scolastic / scoläresc", "familiar / familial", "fortuit / fortat", "lucrativ = de lucru", "mass-media = masa de nivel mediu", si alti false-friends similari, într-ale cäror capcane cade troglodimea românä.

Mie nu mi se pare decat ca te dai de gol ca fiind un individ fara imaginatie, genul caruia trebuie sa i se explice bancuri.

Eu te-as trimite pe tine sa mai citesti niste basme, si dupa ce termini cu basmele ti-as recomanda niste carti de Roald Dahl. Poate vei avea niste revelatii.

No shit, Sherlock?

Nu m-a atras ... in general nu rezonez cu filme de genul asta , oricat as incerca . Nu imi inspira nimic , goes way beyond my comprehension.

Alice nu mai locuieste aici...

chiar asa :)

Povestea nu impresioneaza fiind deja cunoscuta si nu intervin mari schimbari insa modul in care ne este prezentata face toti banii. Decorul este realizat in cel mai mic detaliu si iti incanta privirea, efectele 3D desi nu sunt prea multe sunt reusite si bine facute iar personajele sunt create si conturate foarte bine cu un plus pentru pisica Ches sau omida albastra, cele mai reusite ca textura 3D. Actingul este bun spre foarte bun, Johnny Depp iese cel mai mult in evidenta cu o prestatie excelenta, iar Mia Wasikowska isi intra foarte bine in rol si pe mine m-a convins ca merita urmarita pe viitor. Alte doua puncte forte alte filmului care m-au surprins placut si pentru care merita felicitari ar fi machiajul si costumele. Nu este chiar un film genial sau de nota 10 dar este reusit, bine facut, amuzant, captivant, moralist si pe mine chiar nu m-a dezamagit deloc.

Povestea o fi cunoscuta, dar cu siguranta nu de tine. Scenariul e o varza cliseistica care cu exceptia personajelor nu are nimic de a face cu originalul lui Carrol. Da, arata bine, ca un mar aratos umflat cu chimicale, care e pierdut orice urma de gust.