Da, subiectul e prea dureros inca pentru a face o comedie bufa despre el.
Ar vrea cineva sa faca o comedioara despre ce s-a intamplat la Auschwitz? Ma indoiesc; si daca s-ar gasi vreun nerod sa faca asta, ar fi blamat definitiv. Si ajung din nou la La vita e bella, comedie in care insa elementul tragic e pastrat intact. Si unde factorul comic e introdus parca anume ca sa putem indura mai usor tragedia. Ca invelisul dulce al antibioticelor amare.

Pai da...se intitulau "revolutionari de profesie" :lol:
Ca mai erau cizmari,ceferisti,strungari,gunoieri,cersetori,hot i,etc. nu se pune.Erau doar pasiuni. :lol:

Parca am citit sau vazut un interviu dat de Malaele in care spunea ca desi a zis ca nu o sa mai faca film dupa NUNTA MUTA acum se vede nevoit sa se contrazica pentru ca a intrat in sevraj. Mi-a placut expresia "am intrat in sevraj".

Pai daca-i dependent de filme proaste avem o problema.

De ce nu-l ia cineva de mina ca sa-l plimbe un pic pe la cinemateca, pe la UNATC/MEDIA/etc si prin alte locuri frecventate de cei ce vor sa faca film?
Cu blindete sa-i sopteasca in ureche comentarii la imaginile de pe ecran sau la cele auzite in salile de curs si abia apoi sa-i dea drumul in lume ca sa faca alte filme ca NUNTA MUTA.

pai daca va face alte filme ca nunta muta, mai bine ii spunem de pe-acum sa vada de alte treburi.

da sevrajul asta nu se poate vindeca si altfel, cu pastile?

Si ca sa vedeti ca nu sunt carcotas, uite, filmul are pana acum 10.202 de spectatori si ma bucur. Ii urez cat mai multi. Duceti-va oameni sa-l vedeti!

In rest, ramane cum am stabilit. :)

un articol din jurnalul national :)

link

Da' esti prea modest.
"Un articol"? Unul oarecare? :)
O BOMBA!
Domnul Malaele se apara intr-un hal far' de hal. Jenant!
Ce zicea la premiera cum ca " recunosti un lucru bun dupa numarul prostilor care se grabesc sa-l critice" e nimic, e o mangaiere pe crestet.
Urmati linkul si cititi, ca merita.

Päcat, e orgolios.
Sigur, cele trei cronici sunt doar greseli (grave) ale unor profesionisti (excelenti) - dar Horatiu nu trebuia sä se atace. Uite, vezi, ästa e cusurul lui - prea se aprinde! ;)

Iata articolul, sa nu se piarda cumva din arhivele Jurnalului National.
>>
Cinefagii / Horaþiu Mãlãele ºi croncãnicarii
Motto: "În fântâna din care bei apã sã nu dai cu pietre!". (proverb)


(În atenþia lui Andrei Gorzo, Ileana Bârsan ºi Lucian Maier)

INTRODUCERE
Mã numesc Horaþiu Mãlãele ºi, aºa cum scrie în cartea mea de muncã, sunt "prestator de servicii culturale cãtre populaþie".
În urma unui exces programat, am fãcut public unul dintre proiectele mele obsedante, care s-a numit ºi se numeºte "Nunta mutã". Este un film. Este un film ce vorbeºte lumii despre dictaturã ºi consecinþele ei în plan comunitar ºi, respectiv, familial. Este un film ce povesteºte cui va dori despre o perioadã bleste�*matã a acestui pãmânt, când frica, foamea ºi frigul au cãlcat în picioare viaþa pãrinþilor noºtri. Este un film trist cu mult umor. Costa Gavras spunea despre el, dupã o vizionare la Paris: "Râdem, reflectãm, nu plângem, dar de multe ori ne vine".
Stilistica filmului a fost rânduitã pe douã culoare uºor depistabile ºi pentru profan ºi pentru iniþiat. Unul realist, care adunã cele douã coperþi, iar celãlalt realist-fantastic, povestea propriu-zisã, motiv pentru care am recurs la acest comentariu de tip brechtian, acest "verfremdungseffekt", aceastã îngroºare în zona personajelor, textului, costumelor, decorului etc. Criteriile care au fundamentat aceastã opþiune privesc în exclusivitate pe cel ce s-a încumetat sã facã un asemenea demers.
ªi iatã ce-a ieºit!

"Cu ce sã încep?" retorizeazã ºi Gorzoul, adicã unul din vajnicii noºtri cinefagi, dându-ne o lecþie de auto-învestire ºi perspectivã. Cu alte cuvinte, "de oriunde aº începe acest film, pot mesteca ºi înghiþi tot, pentru cã am gura mare, obrazul gros ºi maþu' ung". Nu numai cã zice dar, împreunã cu comesenii Bârsan ºi Maier, se ºi pun pe treabã ºi cu o lãcomie suspectã, în aceastã nãprasnicã insurecþie devoratoare, aruncã-n pântece fiecare ce apucã, amestecând recuzita cu replicile, decorul cu actriþele, forma cu fondul, montajul cu reflectoarele, adicã în�*tregul meu film, ba ºi bucãþi din alte filme, resturile unui chiolhan anterior. O ingurgitare nesãnãtoasã ºi confuzã la limita toxiinfecþiei intelectuale. Cu dinaintea goalã ºi rãsuflarea grea se reped la troaca conceptelor ºi a sintagmelor sforãitoare ºi se pun pe un leorpãit zgomotos de unde rãzbat, aproape onomatopeic, cuvinte precum: teatralitate, filmografie, trecut, viitor compromis, limitele vulgaritãþii, creativitate, artã pentru artã, culturã pentru culturã, blabla pentru blabla. Când totul a fost devorat, cu burþile rotunjite, cu privirea ºireatã ºi moale, se îndreaptã, greoi ºi tãcuþi, în culisele culturii, unde se pun la pândã pentru o viitoare ºi mai grasã victimã.

NU!
Nu, dragi tovaraºi, Gorzo, Maier sau Bârsan, nu cred în aceastã formã autoritarã, tranºant-stalinistã, în a judeca râvna unui om.
Nu cred în aceastã cronicã demolatoare, ce se învârte în jurul verbului "a plãcea". Lucru ãsta poate sã-l facã ºi Costicã Chioru din Buduhala, dar nu niºte ziariºti profesioniºti învestiþi sã se ocupe de culturã. O aceeaºi obsedantã cronicã bãºcãlioasã, în care se schimbã doar numele inculpatului, cuprinzând invariabil raportarea la opere clasice sau la o capodoperã virtualã, îngrãmãdirea fãrã nici o noimã a celebritãþilor, mimarea efortului ºi ascunderea în spatele cuvintelor zornãitoare este un act de fãþãrnicie, de diletantism camuflat.
Cred cã un cronicar cu o culturã serioasã (nu numai cinematograficã, domnule profesor Gorzo!) nu trebuie sã rãmânã în zona aceluiaºi traseu stilistic. Este dãunãtor ºi frustrant. "Orice consecvenþã duce la dracu" decidea Kant - neamþu';. Iar Bãrbulescu - românu' spunea ºi mai pe ºleau cã "sunt oameni atât de proºti, încât nu pot sã traverseze strada. Ei se nasc, trãiesc ºi mor pe acelaºi trotuar".
Nu diferenþa de gust mã neliniºteºte, ci agresivitatea, reprezentaþia de mahala a acestei troici ce a spart bariera ºi a intrat în oraº. Indiferent de idealurile ce ne animã, fie ele ºi culturale, cred cã un asemenea exerciþiu de exhibiþionism în spaþiul comunitar, cu o mânã rãtãcitã de spectatori, este o formã jalnicã de prostituþie intelectualã. Agresivitatea spectacolului trãdeazã cabala, asocierea la un scop ascuns ºi urât mirositor.

Domnule Andrei Gorzo,
Domnule Lucian Maier,
Doamnã Ileana Bârsan,

Dacã în urma acestui articol, veþi avea un spontan atac la conºtiinþã, urmat de o analizã sumarã, primiþi asigurarea respectului meu contemporan.
Dacã nu, vã condamn la iertare, melancolie ºi îngândurare. Am zis!
Horaþiu Mãlãele
<<<

Ce o vrea sa zica prin "Nu diferenþa de gust mã neliniºteºte, ci agresivitatea, reprezentaþia de mahala a acestei troici ce a spart bariera ºi a intrat în oraº. [...] Agresivitatea spectacolului trãdeazã cabala, asocierea la un scop ascuns ºi urât mirositor."

Ca este o conspiratie impotriva lui? :D :shock: :o :lol:
(Pacat ca nu exista emoticonul de tavalit pe jos de râs)

Nu-mi place ca-l considera pe Gorzo cinefag. Ar putea vedea don Malaele (de ex de pe liternet) ca are si cronici elogioase la filme care chiar merita. Daca ingroapa flatulatii de gen Dincolo de America asta nu inseamna ca e calaul tuturor filmelor. La fel si despre ceilalti.

Parabola aia cu "chiolhanul" la care cei trei s-au dedat, desfiintandu-i filmul, e penibila si puerila. "Daca nu va place filmul meu atunci sunteti niste capcauni devoratori de printese."

Nici un semn ca ar fi inteles macar ce i se reproseaza.

Iar cu verfremdungseffekt, mai usor. Ce a facut el, a pune doua coperti de realitate, nu inseamna distantare critica fata a privitorului fata de povestea din interior. In nici un caz. Coperta e un episod din realitate care trezeste niste amintiri din trecut, povestea propriu-zisa, iar aceasta nu va fi in mod automat interpretata ca nefiind realitate, sau ca fiind o parabola. Deloc. Trebuie s-o construiesti asa.
E o confuzie mascata sub un termen pretentios.

I-am räspuns si eu, acolo - astfel:

NU TREBUIA SA SCRII ACEST TEXT, PRIETENE!
Lucrurile sunt cât se poate de simple. Andrei Gorzo si Lucian Maier (despre Ileana Bârsan nu mä pronunt, n-am citit destule texte de-ale ei) sunt doi critici excelenti, care aici au gresit scuzabil - iatä cum:
Filmul täu e foarte bun, în sine, asa cum am si demonstrat, în analiza mea (pe care ai citit-o, cum bine stiu, pe Liternet si Cinemagia). Observatiile lor sunt juste, dar secundare. Pânä la inadvertentele istorice si calendaristice, si nesiguranta modului de a cita din marii înaintasi, "Nuntä mutä" e totusi coerent, consistent, semnificativ si stilat. Eroarea celor doi buni prieteni si colegi ai mei constä în faptul cä au exacerbat acele neîmpliniri, când calitätile filmului sunt, obiectiv vorbind, incomparabil mai importante.
Dar, Horatiu - datoria ta de creator e sä le dai dreptul sä greseascä. Si, mai mult decât atât, NU AI VOIE SA-I ATACI PRIN VORBE! Tu ai vorbit prin filmul täu - si, slavä Domnului, ai vorbit admirabil! Sper cä m-ai înteles - si cä, acum. îmi dai dreptate.
Al täu, acelasi,
Mihnea aka Pitbull

e dificil sa scrii un mesaj in care sa pastrezi o cale de mijloc intr-o situatie de acest gen. adica sa si ridici in slavi un film si pe Autorul sau, sa si pastrezi un anumit respect si bunavointa fata de cei care i-au criticat 'opera'.

oricit de elegant ne imbraci in mesajul tau (citindu-l nu m-am simtit prea bine in laude si prietenie ;) ), nu faci decit sa iti afirmi superioritatea (ne dai dreptate, dar ne pui la colt - probleme secundare exacerbate - si pornind de aici iti construiesti si afirmi obiectivitatea = superioritatea) si, prin ea, sa luminezi statuia lui horatiu malaele - filmul lui e in fapt foarte bun, dupa cum bine ai demonstrat in scrierea ta, evident, cea mai obiectiva. apoi el oricum e Autorul - trebuie sa tolereze deviatiile unor critici. cu alte cuvinte, chiar daca are dreptate in ceea ce spune, problema e ca o spune. nu trebuia sa o faca, deoarece e atit de clar ca noi am gresit in aprecierile noastre incit nu trebuia sa isi bata capul...

ceea ce faci, pina la urma, nu e sa ii atragi atentia lui horatiu malaele ca poate atitudinea sa e deplasata, ci sa ii potolesti minia aratindu-i ca de fapt are dreptate sa fie suparat, avind in vedere valoarea pe care tu o acorzi filmului sau, dar ca in numele superioritatii sale auctoriale trebuie sa ne permita sa gresim! sa ne acorde apriori clementa, caci sintem doar oameni (El e Autor).

pina la mesajul tau povestea era distractiva :)

p.s. - eu nu acuzam nici inadecvarea istorica si nici nesiguranta citarii (ar fi fost o critica a unor detalii aparent secundare! constructia unei cronici in acest fel ar fi facut sa para secundare detaliile acelea) - ci aratam ca tot filmul e ba o colectie de imagini copiate fara noima dupa clasici, ba ca e un realism rasuflat, ba o magie de bilci. vorbeam despre un ansablu stilistic haotic, nefunctional... anyway - mirarea mea e legata de usurinta cu care ti-ai elogiat scrierea pe seama felului in care privesti cronica mea sau pe a lui andrei gorzo.

pai da, e greu sa fii impaciuitor.

de la la "doi critici excelenti... cu observatii juste dar secundare" e distanta lunga. Pozitiile sunt greu de impacat.
Dar nu trebuie, cred, decat sa consideram intentiile bune ale lui Pitbull, dublate si de convingerea ca filmul e mai mult bun decat prost.
Oricum, asta nu trebuie sa devina un mar al discordiei, atata timp cat se poate dialoga.
Pe cand tonul vehement-vestejitor al lui Malaele nu prea da sperante la un dialog. Ce cere el in final din partea criticilor e capitulare neconditionata.

(E bine totusi ca pune si farfuridianul "Am zis!" :). O fi tot verfremdungseffekt? Mein Gott!)

1) Nu, sub nici o formä n-am fost condescendent fatä de Gorzo si Gionloc. M-am referit NUMAI la acest caz, nu am generalizat. Desigur, existä si cazuri în care ei au dreptate, iar eu gresesc. Si unele, si altele, sunt minoritare. In majoritatea cazurilor, opiniile noastre coincid.
2) Nu, nu m-am referit la analiza mea ca la un "exemplu de asa da" - ci doar ca trimitere utilitarä, ca sä nu repet cele scrise acolo.
3) Nu, în nici un caz n-am sugerat vreo "superioritate auctorialä" a lui Horatiu, în numele cäreia sä nu räspundä criticilor (de-asta am si folosit severul imperativ: "Nu ai voie!"), ci i-am interzis-o la modul general. Nici un artist, oricât de bun sau de räu, nu are cäderea sä-si contraatace criticii, atâta vreme cât e vorba de analiza (oricât de virulentä) a operei lui. O poate face numai când se depäseste zona profesionalä, ajungându-se la atacuri la persoanä, calomnii, etc. (ceea ce, desigur, nu e cazul aici).
4) Nu, n-am fost împäciuitor, ci doar obiectiv (si nu mi-a fost greu deloc).

E foarte interesant de ce a raspuns Malaele asa tarziu.

- a asteptat sa se adune marfa?
- nu i-a pasat pana acum?
- si-a elaborat greu raspunsul?
- ziua de 22 decembrie l-a facut revolutionar si s-a intreabat: 21-22 ia sa vedem cine a tras in noi?

L.E.
Hopa, vad ca a raspuns acolo pe site-ul jurnalului. Zice ca ii e ciuda ca l-a atacat Gorzo, dar e gata sa-si ceara iertare. Hm...

Cel mai probabil.

Oricum, a evoluat interesant discutia de-acolo.

Pitbull, cum ziceam, intr-o interventie de acel gen era greu sa impaci doua puncte de vedere diferite.
dincolo de asta: eu nu as fi calificat nicicum cronica ta, daca as fi intrat astfel intr-o discutie in care sa fi fost tu implicat. chiar daca nu as fi fost de acord cu ceea ce spuneai, nu as fi bagatelizat argumentele aduse de tine in scriere!

Nici eu nu le-am bagatelizat pe ale tale - dimpotrivä, le-am recunoscut tuturor validitatea ca atare, dar mi-am exprimat scepticismul cu privire la ponderea pe care le-o acorzi la nivelul concluziilor.
Zäu cä mä surprinzi... Stiai sä primesti elegant o criticä, sä ripostezi rezonabil si, eventual, sä "agree to disagree", în unele cazuri. De data asta, parcä n-ai mai fi tu. De ce e miza cronicii tale la "Nuntä mutä" mult mai mare decât în alte cazuri când ne-am contrazis?

pai e ok,
s-ar putea sa fi inteles io aiurea mesajul tau, oricum, vazind cele doua raspunsuri ale tale de aci e ok, am inteles mai bine afirmatiile tale...
nu stiu cum sa zic ca nu am nicio treaba, ca sa fie clar ca nu am.
nu din suparare, iritare & co am spus ce am spus, era doar o constatare dupa ce am citit ceea ce ai scris (si voiam sa arat ca nu consider ca ai facut o critica a criticii - pe care o astept si accept intotdeauna cu placere, cu atit mai mult daca demoleaza argumentele mele!). intre timp ai raspuns, lucrurile s-au lamurit, le-a mai lamurit o data si horatiu malaele!

:)

sa avem parte de zile calde, cu totii!

Ainsi soi-t-il!
Aferim!
Amin!
Aum!
Om!
Merry Christmas, ho-ho-hooo!!!

Mi se pare mie sau H.M. s-a cam temut de "Ciudata aceasta noua forma de dialog .Un pas in plus spre insingurate,insularizare si risipire", adica de faptul ca se pot posta comentarii la articolul aparut pe internet, si de aia a dat inapoi?
Ca putea sa-i raspunda oricine orice, si devenea periculos? :)

Parca e prea mare diferenta de atitudine si saltul de la virulenta articolului la pacifismul raspunsului cu punct albastru. Si cam repede a venit cu scuzele crestinesti dupa ce a facut critica albie de porci. :oops:

Poate se astepta doar la un eventual raspuns prin cine stie ce ziar.

Nu, e ceva mult mai prozaic: reactioneazä la specificul dialogului pe net, cu toate caracteristicile lui aparte. Eu am suferit fenomenul acum opt ani, în perioada de glorie a chat-room-urilor.
Starea de însingurare (cu tuse de-a dreptul autiste!), e cea care mä face sä nu agreez blogurile.

si atunci cum de agreezi forumurile? :)

P.S. Ciudat, mie mi se pare invers, dez-insingurare prin net.
Si pe H.M. acest dialog specific de net il face deodata sa-si schimbe atitudinea? Nu mai e in turnul de fildes de unde arunca mana cereasca multimii, e chiar in multime si e putin stanjenit?

Se pare cä, cel putin pânä acum, forumurile mi se potrivesc cel mai bine. Sunt mai deschise, mai versatile, mai interactive decât blogurile - dar totodatä si mai comode decât chat-ul, a cärui defäsurare în timp real creeazä probleme.

E cu dus-întors: comunicare si deschidere pe de o parte, însingurare si autoclaustrare pe de alta... Fiecare dintre noi le percepe conform propriilor sale apetente si sensibilitäti.

(Gata, plec la cursuri; vorbim disearä.)

Maestrului Malaele ii prieste mai tare un bicarbonat decit un feedback onest de la critica. Spun bicarbonat nu pentru ca-l banuiesc a fi constipat dupa piftia de Craciun ci pentru ca este doar plin de fisuri ca regizor.

Pacat de actorul, caricaturistul si regizorul de teatru Malaele. Cu totii au palit acum si regizorul de film Malaele nu-si da seama.

Discutabil. Regisorul e bun, dar marcat de o parte din nesigurantele proprii debuturilor, plus bagajul unei experiente teatrale atât de ample, încât riscä sä devinä balast - în "Nunta mutä" a fost la limitä (între cele douä treimi pline a paharului, si cea goalä - aia, singura pe care o vedeti voi.)

Ce-i drept, ne ajuta si Malaele sa vedem partea goala a paharului cind da lectii criticilor.
:)
La multi ani!

Mare gafä, textul äla.
Noroc cä partea goalä era privitä cu insistentä osârdie încä dinainte.

Hai sä träim!

N-am inteles la care "voi" m-ai incadrat.
Daca te referi la noi cei care reactionam atunci cind cineva fura startul la CNC este ok si reactia noastra este fireasca. Cind Malaele cistiga la CNC si NOI ne exprimam nedumerirea am auzit des replica "dar este un actor mare si macar asta stie sa lucreze cu actorii". Si am vazut NUNTA MUTA.

Daca dau din coate ca sa cistige banii CNCului pentru lung metraje inainte de a face scurt metraje doar nu te astepti ca NOI sa-i menajam! Eventual din spirit de colegialitate si din bun simt? Pai cind s-au bagat in fata unde le era bunul simt?

Nu vrei sa facem un pariu si pe filmele semnate de Darie si Purcarete? Ca au luat finantare tot in anul 2006 cind a luat Malaele.

Eu vorbeam strict despre film.

Dar de ce crezi ca toti remarcam mai ales calitatile filmului Elevator in timp ce in cazul filmului Nunta Muta sintem grabiti sa-i bifam doar defectele? Ce sa fie oare? Aici am fost diplomat, am lasat sa se inteleaga ca Nunta Muta are si calitati(imaginea lui V.D.Vasile).
:)
Ar trebui sa vizionezi filmul inconjurat de regizori. O sa vezi ca-s mult mai duri decit criticii pe care-i face cu ou si otet Malaele pe motiv ca nu-i inteleg opera. Sau eventual inconjurat de studenti de la regie.

Paraponul vostru pe Mäläele. Cu Dorobantu n-aveati nimic. ;)
(Misto ridicare la fileu, mersi!)
Nope, ai fost... (cum se zice la unul care omite: "omitiv", "omitent", "omitätor" sau "omisionar"? Bäi ce-mi place sä inventez cuvinte!): ai läsat sä se întelegä cä singurele calitäti ale "Nuntii mute" ar fi ale lui Vivi. Eronat. Cele ale lui Mäläele sunt cel putin la fel de importante - si mult mai on-topic.

Ar fi o posibilitate - nu o trebuintä. Crezi cumva cä m-ar influenta cu ceva? Mon cher, n-ai înteles cä EU LAUD SI CRITIC FILMUL, NU ANTURAJUL REGISORAL? Cél�* c'est un autre plat de poisson! L-as putea aborda într-un articol separat, despre solidaritatea de breaslä din cinematografia româneascä.
Nici nu mä mir. Au toate motivele:
1) Vocatia de creator si cea de critic sunt diferite. Cazurile de simultaneitate fericitä sunt individuale, nu majoritare.
2) Intervine si factorul personal, profund subiectiv.
Te rog, nu te compromite. Ce legäturä existä între acele biete creierase spälate de alde Damian, Bostan, Sopterean si Nichituta, si competenta unei judecäti cinematografice de valoare? Cele câteva accidente pozitive (Nae Tänase, Paul Negoescu, Alex Cäpätoiu si alti câtiva) sunt prea putine numeric ca sä mä înconjoare într-o salä de proiectie - deci, nu le-ar rämâne decât sä stäm aläturi.

Tot Nunta Muta tocaniti? :)
Muta-muta dar naste vorbe multe...

M-am uitat pe pagina aia cu raspunsul lui Malaele si ce comentariu vad ca a aparut? Luati si va distrati:


O fi facatura, in genul Tudor Musatescu? :huh: O ironie fina?
O fi real?
Dar poate fi asa ceva real?

Sau e la misteaux, sau e unul din monumentele alea de genialitate a prostiei cum nu-ntâlnesti mai mult de trei-patru în viatä.

Asta-i tare!
"NUNTA MUTA NASTE VORBE MULTE"
:)

Well, filmu' nu e prost da' nici grozav. Un film slab poate fi salvat de un final bun, cu toate ca m-a talalait o ora si ceva ca sa vad un scheci ce-mi aduce aminte de revelioane teveriste in alb si negru de dinainte de '89.
Filmul incepe ca un penis flasc, cu tipii din duba albastra (PARAFILM) pe care ii vedem in reclame la salamul cristim, cosmote si alte c acaturi (ca si figuratia de la nunta - mesenii). Avem o curva gretoasa cu ochelari sparti, vaduve cu lumanari intre degete, o mireasa fantomatica, piticul (toate astea se vor lega la final), curva tanara care se tavaleste prin miriste cu al lui Vrabie si il avem si pe ilustrul intrat intr-un con de umbra Alexandru Bindea si tot felul de reciclaturi scoase de la naftalina vremii. Cu toate acestea Malaele nu e Kusturica, cu toate ca se vrea.
"O sa electrificati o P ula!"
"Cuscre, fiule, tataaaa, betivule!!!!" Filmul se mai indulceste cu secventa din carciuma unde toata lumea se impaca cu toata lumea. Avem si futai in granar, clipe de romantism proletar cu mana pe p ula si "ratonul" cu mana la veverita .... sus fustele, jos pantalonii !!! "Stimata adunatura eu va bag in .... curte !"
"Steagul natiunii va fi coborat in berna !
In ce ?
In bezna!"

8/10 pentru secventa din carciuma si nunta.

Cred ca e la misteaux ca parca prea inalt e monumentul. :)

Acum... se zice ca gusturile nu se discuta, iar don HM se prevaleaza de asta:


In lumina acestei explicatii, am putea sa-i gasim o scuza autorului cum ca: asa a vrut, asa a facut?

Cum am mai spus, partial: e bine cä asa a vrut, dar s-a înhämat la ceva greu chiar si pentru regisorii profesionisti stricto sensu si cu un car de experientä, drept pentru care a reusit doar în anumite privinte (alea care-mi plac mie), iar în altele (alea pe care le absolutizati voi) a ratat.

Pai nu, ca Gorzo de exemplu "absolutizeaza" alegerea acestui gen/acestei stilistici.
Iar HM probabil crede ca i-a reusit tot ce a vrut - si n-a ratat nimic.
De unde stim exact ce a vrut si unde a dat-o in bara de fapt?

Nu e nevoie sä mergem pânä-n pânzele albe.
Un posibil model al acestei configuratii l-am propus în analizä (o amintesc doar ca esantion structural, nu ca exemplu de continut).
Se mai pot adopta si alte variante - totu-i sä fie obiective si echilibrate; nici super-elogioase, nici musai-denigratoare.

@Pitbull
Mda, eu sunt curios cum ramane cu teoria aia a "faptului divers" .....

Adica sa fie primarul beat cel care evoca povestea, la asta te referi?
Ca altfel nu inteleg nimic. :oops:

Nu cred ca cineva a vrut sa fie musai-denigrator --- e ceea ce insinueaza si HM cand pomeneste de o troika pornita sa-l faca praf, din cauza ca sunt tovarasi porniti sa-l reeduce. :D

Da, äla e un element important, dar nu singurul.
Atitudinea musai-denigratoare poate fi si inocentä - în sensul de a nu porni de la vreo ostilitate fatä de autor sau alte motivatii personale, ci pur si simplu de la o receptare exagerat de negativistä, desi onestä, a filmului în ansamblul lui.

pai ce te faci daca singura atitudine este de a nega - cum sa faci sa nu para negativista?

Iti exersezi aparatul critic, pentru a-l deprinde cu formarea unei atitudini echilibrate între negativism si pozitivism, adecvatä subiectului.

cine cere echilibru, daca balanta se inclina doar intr-o directie?
impartialitatea bine temperata?

De-asta am si precizat "adecvatä subiectului".
Atitudinea sä fie potential echilibratä, iar acel echilibru sä se ajusteze în functie de proportia dintre calitäti si defecte ale fiecärui subiect în parte - ca atunci când echilibrezi o balantä cu brate inegale, punând pe ea greutäti invers proportional inegale (sau viceversa: îi muti într-o parte sau alta tija, pânä restabilesti echilibrul greutätile inegale deja existente pe tasuri - la alegere).

In felul asta si dincolo de america si-ar avea echilibrul lui? Intreb doar.

Teoretic, da. Practic, nu.
Guess what? Chiar mai adineaori meditam exact la aceastä întrebare; neavând absolut nici un motiv injust de a-l ataca (doar pe cele legate strict de datele profesional-artistice), am purces la exercitiul intelectual de a-i cäuta, cu toatä märinimia si îngäduinta, unele calitäti, cât de mici... Din päcate, mi-e imposibil. Am prieteni printre realizatori: Mihnea Täutu, un scenograf bun - si-a bätut joc; Marian Stanciu, un operator excelent - s-a fäcut de râs; Laura Georgescu, o monteuzä admirabilä - Barna i-a distrus montajul. Atunci m-am gândit, cu maximä tolerantä, mäcar la intentii: se spune cä romanul lui Serbänescu n-ar fi tocmai räu; o fi, n-o fi - pe ecran nu se mai vede nici un gräunte de calitate dramaturgicä, oricât de discutabil, la orice nivel... Am încercat sä mä traspun în pielea lui Barna, sä-mi imaginez o oarecare "conceptie regisoralä", cât de cât verosimilä, dar apoi pierdutä din mânä, ratatä, distrusä... Ei bine, nu - vid absolut... gaurä neagrä... zero grade Kelvin.
Dacä oricine se simte în mäsurä sä propunä orice asemenea particule de calitate ale peliculei lui Barna, îl invit s-o facä (dar la modul cinstit, vä rog - nu teribilist, fortat sau prin reducere la absurd) - evident, în topicul respectiv, nu aici. Dacä mä conving, le voi accepta; dacä nu, le voi respinge cu argumente cât mai rezonabile.