@ floydman

Esti actor?
Daca da, incearca, pe cat posibil, sa eviti compromisurile! Nu toate sunt necesare. Pe compromisuri se poate construi o cariera pana la un punct, dar nici un artist adevarat nu si-a construit o cariera solida facand compromis dupa compromis.
Acuma, depinde de ce vrei da la viata: vrei sa ai sau vrei sa fii?

Floydul nu-i actor, e avocat. Mi-e avocat. ;) Acu' patru ani jumate, mi-a si câstigat un proces.

Credeti ca daca astazi ar mai trai Amza Pellea, George Cozorici, George Constantin, Emanoil Petrut, Gina Patrichi, Leopoldina Balanuta, acesti monstri sacri ar accepta sa joace in telenovele?

Da.

De ce crezi ca ar face asemenea compromisuri? Sunt actori care refuza.

Ar face astfel de compromisuri rusinoase deoarece cum la noi se fac putine filme pe an si la teatru nu se duce mai nimeni tre sa isi castige si ei painea cumva nu?

Nu l-am castigat eu. N-a venit partea adversa. Un fel de abandon.

Fa-mi si mie o lista cu actori care au ajuns/devenit/ramas mari STRICT si EXCLUSIV pentru ca n-au acceptat compromisuri.

Fa-mi si o lista cu actori mari care au acceptat compromisuri si n-au devenit mici, nasoi, lipsiti de valoare din aceasta cauza. Confrunta listele.

Cred ca prima e goala. Iar a doua cuprinde majoritatea actorilor mari.

aici era un mesaj ce trebuia sa fie la alt topic

1. Prima lista: Stefan Iordache (a spus-o textual)
2. A doua lista: Gheorghe Dinica

cred ca n-ai inteles cerintele. nu ai citit atent.

Iordache e mare pt ca a fost talentat si prodigios. Nu pentru ca n-a acceptat compromisuri.


Lista a doua ar trebui sa fie foarte mare. Ideea e ca a face compromisuri artistice nu diminueaza niciodata din valoarea unui actor. Poate doar din cea morala. Sigur ca daca faci compromisuri dupa compromisuri nu mai ai timp de altceva, deci n-ai cum sa ajungi actor mare. :))

UN actor, fie el cat de mare, daca accepta roluri in telenovele de doi lei, incepe sa devina din ce in ce mai mic! Oricat telent ai avea, nu poti sa scoti mare lucru dintr-un rol care e scris prost, intr-un scenariu slab!

Marii nostri actori mor pe rand unul cate unul si actorii tineri nu sunt pe masura inaintasilor lor!

Trebuie mult timp de gandire ca sa emiti asa ceva.

Acum cateva zile am revazut "Tatal risipitor" si m-a apucat un dor de Toma Caragiu... "un dor fara satiu" !

Misto Tatal risipitor, subevaluat si uitat.

Da, a fost debutul lui Pretutingenaru si singurul lui film bun. Celelalte nu erau neapärat slabe, ci mai degrabä... sterse.
Compozitia lui Toma în Oaie - chapeau!
Päcat doar de partea politicä - da' de, aia venea din nuvelä.

Ca sa vezi soarta omului!
In teatrul Bulandra se comenta ca lui Toma Caragiu ii prezisese o tiganca ca va muri intr-o catastrofa publica si cum Caragiu era superstitios nu s-a mai suit de atunci in avion. Cand a fost in turneu in fosta URSS, tot teatrul a plecat cu avionul, Toma Caragiu a plecat cu trenul! Dar, ce ti-e scris in frunte ti-e pus! :(

Mai concret, aici:
http://www.youtube.com/watch?v=qQsbwZiA73U
(Mai aveam o secventä, cu dialog, noi doi si Raluca Zamfirescu, da' n-a pus-o nimeni deocamdatä.)

Gata, mi l-am tras de pe torrente.
O copie destul de ordinarä, luatä de la televizor, cu päträticä neagrä peste siglä si bulinä verde jos, da-i bunä si asta, deocamdatä...

http://s6.transfer.ro/storage/transf...fe93a5e804.zip
L-am pus pentru o prietenä emigratä în L.A. Stä o saptamânä, asa cä cine-l vrea, sä se gräbeascä!

Dinu Manolache apare pe IMDB ca fiind inca in viata...Ma puteti ajuta sa-i updatez profilul ? Poate stiti data si motivul decesului, as vrea sa le scriu celor de la IMDB.

Multumesc, Victore, nu mai e nevoie, am fäcut-o eu (sunt obisnuit cu updatärile la IMDb - si oricum i-o datoram moral lui Mache, am fost prieteni). O s-aparä în câteva zile, când se aprobä.
Deocamdatä, iatä:
http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/...a_17223.h tml

CNC - ul restaureaza filmele vechi la Kodak Cinelabs Romania, o initiativa laudabila, am revazut Saltimbancii al Elisabetei Bostan, incredibila calitatea, parca a fost filmat ieri. Asa iti poti da seama cat de mult conteaza chestiile astea, filmul asta a fost difuzat mereu in niste copii oribile, intunecat, zgariat si cu niste umbre cetoase. Chiar mi-a placut filmul.
Interesant comentariul de la Un Saltimbanc la Polul Nord (continuarea de la Saltimbancii), initial am crezut ca numai un roman putea sa-si piarda timpul scriind despre asa ceva pe imdb

http://www.imdb.com/title/tt0170540/

Ca sä fim drepti, mult mai bun era "Saltimbancii" - avea o poveste (prost construitä, dar care mäcar punea spectatorul în afinitate cu personajele), era foarte complex ca desfäsurare, si crestea spre un climax cu adevärat unic (secventa finalä - primul spectacol cu Fram; mie-mi amintea de finalul din «French CanCan,» cu Françoise Arnoul si Jean Gabin). Din päcate, sechela "Un saltimbanc la Polul Nord" e complet ratatä: porneste de la nivelul ridicat unde ne läsase finalul "Saltimbancilor", si de-acolo coboarä constant pânä-n fundul pivnitei: scenariu zero, regie împiedicatä, si doar o repetitivitate exasperantä a piesei muzicale care ne cucerise atât de profund initial. Un film inutil si trenant, dar foarte bine realizat tehnic.

Ai dreptate, cred ca se incurcasera borcanele, dupa ce s-a citit comentariul "americanului" de pe imdb mi-am dat seama ca e "viceversa". In orice caz pe timpul lui Ceausecu prima televiziune din viata mea, m-a chinuit rau cu filmele astea, pt. ca le dadea cu pipeta, le fragmentasera incredibil, idiotii incurcau si episoadele, dar vazut asa cap-coada mi-a creat o impresie placuta. Initial am crezut ce a al lui Serj, ar fi fost culmea...Interesant este ca tipul de pe imdb are doua comentarii, al doilea fiind la Moartea lui Joe Indianul (1968)

Ce fac televiziunile cand se apropie de faliment ? Sufera de sindromul tele7abc si difuzeaza cu nemiluita filme romanesti de pe vremea lu' Pazvante luate la kil' de prin arhive prafuite (cred ca nu se plateste nimic pt. ele), iar cand le epuizeaza si p-astea, incep reluarile. B1 e campion, pro cinema sufera in weekend (ca si pro tv-ul), tvt international le da mereu (ca deh, diaspora e doritoare) ... etc
Azi am revazut Patima cu Draga Olteanu Matei, cred ca cel mai bun rol al ei, un film f. bine facut, in ciuda "moralei proletare" pe care ma scutesc de a o mai comenta aici. Cine vede filmul are ocazia sa admire in scurte secvente ce a fost candva statiunea Baile Herculane, acum o ruina mirosind a urina.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Patima_(film)

Asa e, a fost debutul, si singurul film bun, al lui (Va)Ginel Cornea ca regisor.

Väd cä si äia de pe Wiki îi confundä pe Ovidiu Iuliu Moldovan si Ovidiu Moldovan. Am corectat.

Se incadreaza la actualitate dar domnul Opritescu tine de subiectul asta (amintiri).

http://stirileprotv.ro/stiri/evenime...0-de-euro.html

Filmografie (care poate completa sa bage):

Sezonul pescarusilor (1985)
Vis de ianuarie (1978)
Manipularea (2000)

Sezonul pescarusilor cica a fost banat de Ceausescu ca facea misto de regim, Vis de ianurie l-am vazut si mi-a placut foarte mult (il avea fetis pe Iures), iar documentarul "Sindromul Timisoara" l-am vazut dar nu-l mai tin bine minte.

Nicky Opritescu era un personaj contradictoriu... Un regisor foarte slab, dar un profesor excelent, si un om de caracter. In 1979, am väzut "Vis de ianuarie" - Iures încä nu era "fetis", rolul de-acolo (Liszt) a fost debutul lui absolut pe ecran, aläturi de Gabriela Cuc si Gelu Nitu. Filmul era atât de prost, încât în analizä am scris: "Lui Nicolae Opritescu nu trebuie sä i se mai dea voie sä facä film!" Peste vreo lunä, întâmplätor, ne-am cunoscut. Am fäcut cu el câteva sedinte de pregätire pentru admitere. N-a vrut sä-mi ia nici un ban, motivând cä Lucian Bratu, preparatorul meu principal, mä pregätise perfect - el, Opritescu, doar ajustând anumite detalii ca sä mä prezint conform cerintelor pesonale (su subiective) ale examinatorlor, prilej cu care am constatat cä avea un talent pedagogic mai mare decât al întregii catedre de regie la un loc. La un moment dat, spunându-i cä nu väzusem nu stiu ce film important, s-a supärat: "Mai bine nu te duceai la «Vis de ianuarie», si-l vedeai pe ästa!" Recunostea franc esecul filmului - lucru pe care altii nu l-ar face nici bätuti!

Gata:
http://www.imdb.com/name/nm0543554/

Asearã, B1 TV a difuzat AM FOST 16, cu Sebastian Papaiani si Iurie Darie.

Vis de ianurie era laudat la maxim de catre Viorica Bucur cand avea regretata emisiune de cinema pe tvr (se simte lipsa unui astfel de program). Pe langa emisiunea Vioricai Bucur mai exista si cea a batranului Caranfil, amandoua in stransa concurenta cu cea a Adei Roseti care dupa parerea mea nu are nimic in comun cu filmul. Viorica Bucur chiar prezenta Filme.

http://www.antena3.ro/stiri/antena3r...lui_60992.html

Vis de ianuarie m-i s-a parut bun la vremea respectiva.

Vio rulz! :love: Haleste cinema pe pâine, si e si o persoanä super-misto, ne vedem säptämânal la vizionäri (când lipseste, eu îi pun deoparte mapele de presä.)
De cele mai multe ori, ni se potrivesc pärerile, desi nu întotdeauna. De pildä, ei i-a pläcut si "300"...
Si nea Tudoricä vine des, si cu el stäm la o tacla, o bârfä, un ceva - mai ales la alea ale lui Daneliuc; când alde Silvia Kerim si Gabriela Hurezan încep sä batä câmpii cu dizgratie, gen: "Vreau sä-i multumesc lui Mircea Daneliuc pentru acest film!" :w00t: sau "Admir unitatea impecabilä a filmului!" :(( eu încep: "OfMyFuckingGaaawd!" :shock: si Tudoricä, alarmat, mä plesneste pe picior: "Potoleste-te!" :o :x

Stiu.Asupra mea a avut o mare influenta, ma uitam cu religiozitate la emisiunile domniei sale, notam toate filmele aflate in discutie, dupa care le cautam pe la prieteni (pe vhs) sau la Cinemateca. Asa l-am descoperit pe Malle de ex. si multi altii.

Rahatii astia de se cred mari critici de film, cu ifose, figuri si blog sunt niste biete umbre.

Been there, done that. I-am si spus - si nu o datä: "Vio, nu cred c-am sä-ti pot multumi vreodatä! Alea ale tale, Gala Desenului Animat - erau de-a dreptul initiatice! Aveam 11-12 ani pe-atunci, si acolo am învätat prima oarä sä väd în animatie si altceva decât distractie cu mutunachi... Retrospectivele Walt Disney, "Fantasia", "The Goofy's Success Story", :love: WOWWW!

In seamä nu stiu, da-n altceva cred c-am sä le bag eu, la proxima vizionare.

Nu existã filme bune sau mai puþin bune în cariera mea (Gheorghe Dinicã)

Actorul Gheorghe Dinicã, distribuit în primul horror din carierã, alãturi de Maia Morgenstern, Ana Szeles ºi Talia Shire, spune cã experienþa americanã legatã de acest film a fost interesantã ºi cã, pentru el, plãcerea de a juca este mai presus de împãrþirea filmelor în "bune sau mai puþin bune".

La 75 de ani, maestrul Gheorghe Dinicã a intrat, la al 97-lea rol de film din carierã, ºi în zona genului horror. ªi nu oricum, ci într-o producþie realizatã de specialiºtii genului, americanii. Înainte de premiera acesteia, marele actor aºteaptã ºi se pregãteºte pentru alta - intrarea în cinematografe a primului film la care a lucrat cu Stere Gulea.

Reporter: Care este subiectul filmului "C.F" ºi cine mai face parte din distribuþie?

Gheorghe Dinicã: Este o producþie americanã, regizatã de Peter Engert, un film altfel decât cele în care am jucat pînã în prezent, un horror care va apãrea pe ecrane în acest an. Este povestea unei jurnaliste bântuitã de coºmaruri în care apar iniþialele C.F.. În încercarea de a gãsi sursa viselor sale, tânãra ajunge în Ungaria, într-o clãdire unde, în urmã cu 50 de ani, au fost uciºi zeci de oameni. Eu joc rolul lui Erno Somos, alãturi de alþi actori români, Maia Morgenstern ºi Ana Szeles. Distribuþia începe însã cu Talia Shire ºi pot spune cã este întotdeauna o onoare sã joci alãturi de o actriþã ca nominalizatã de douã ori la Oscar, pentru rolurile din "Naºul, partea a doua" ºi "Rocky".

R.: Cum vi s-a pãrut experienþa de a juca într-un film horror?

G. D.: A fost interesant sã interpretez un rol într-o astfel de producþie. Mãrturisesc cã, la început, am avut ceva dubii, pentru cã nu mai interpretasem un rol asemãnãtor, dar pe parcursul filmãrilor am realizat cã am de-a face cu superprofesioniºti. S-a muncit mult, însã toatã lumea ºtia exact ce are de fãcut pe platoul de filmare. Mi-a fãcut plãcere sã colaborez cu echipa de la ’’C.F”.

R.: În comparaþie cu filmele în care aþi jucat pânã acum, cum clasificaþi pelicula "C.F."?

G. D.: Pentru mine, nu existã filme bune sau mai puþin bune în cariera mea. Toate rolurile pe care le-am jucat au fost fãcute din pasiune, pentru mine actoria este scopul meu de trãi.

R.: Sunteþi în repetiþii la vreo piesã care se va juca pana la finalul stagiunii actuale sau începând cu urmãtoarea?

G. D.: Deocamdatã nu, dar îmi doresc foarte mult sã revin pe scenã. Aº vrea, totuºi, sã joc într-o piesã de Shakespeare, Moliere sau Caragiale. Mi-aº dori sã gãsesc timp pentru teatru, pentru cã, în ultima perioadã, rolul meu din "Regina" (n.r. - serial difuzat de Acasã TV) m-a solicitat destul de mult; noi avem, în Buftea, un program de filmãri foarte plin.

R.: Revenind la film, pe 20 martie va fi premiera peliculei “Weekend cu mama”. Ce rol interpretaþi în acest film ºi cum aþi putea descrie colaborarea cu regizorul Stere Gulea?

G. D.: Joc rolul unui bunic a cãrui nepoatã se drogheazã. ’’Weekend cu mama” a însemnat pentru mine o întâlnire plãcutã cu o actriþã care promite mult, Adela Popescu, cea care în film îi dã viaþã nepoatei mele, Cris. Nu este un rol uºor, mai ales cã o astfel de situaþie nu este una confortabilã. Sã lucrezi cu Stere Gulea este însã întotdeauna o provocare, pentru cã el ºtie foarte bine cum trebuie sã arate, la final, întreg filmul, este pretenþios ºi atent la fiecare detaliu. Aºtept cu nerãbdare sã vãd "Weekend cu mama" în cinematograf ºi sunt convins cã, datoritã temei pe care o abordeazã, filmul va fi un succes de casã.

În perioda de dinainte de '89 şi înainte de '48 la filmele ce rulau la cinema existau postere/afişe?Sau doar era un anuţ cu filmul si orele la care rulează.

In anii 70-80, majoritatea afiselor deveniserä simple, standard: pe tot afisul, o imagine din film, de obicei alb-negru (preferabil, un personaj cu un pistol în mânä), iar în partea de jos, o bandä de culoare deschisä (galbenä sau bleu) cu datele: titlul, actorii principali, regia, etc.
Teoretic, la unele filme (mai ales românesti) se mai puteau face si afise cu graficä originalä - dar nu se aprobau bani destui ca sä fie plätiti pictorii, deci tot la fotografii din film se recurgea - uneori, colate destul de simplist; parcä tin minte la <b>"Noi, cei din linia întâi",</b> niste benzi orizontale care includeau câteva momente din film, dacä nu mä-nsel...

Dar la cele pre-'48?O noapte furtunoasă ştiu că are şi Independenţa României avea(+ o broşură).

Noi cei din linia intai.
Na ca merge si boldul. :D


Altfel, salutari tuturor! De cativa ani buni va citesc si n-am reusit sa-mi fac curaj sa intru pe oroarea aia dinainte.
Hai la discutii faine impreuna!

Nu stiu cum aratau afisele filmelor din Bucuresti in anii 80 . Cert este ca in provincie , probabil din lipsa de fonduri , se incropeau niste afise text stilizate , parca erau vopsite cu var rosu peste o coala alba . Uneori , cand se inlocuiau filmele , pe aceiasi coala se vopsea cu alb un fond peste care din nou cu rosu text stilizat era trecut filmul nou . Asta era prin 85 ... 87

Si in Bucuresti se intampla de multe ori la fel, stai linistit.

va mai aduceti aminte de celebra sintagma: Film in doua serii? :) , la care se percepea un tarif dublu pentru bilet.
in special, alea indiene erau "in doua serii" :)

Daaaaaa. Fine primo tempo-Secodno tempo. Parca Sandokan era asa.

Singurul film în două serii pe care l-am văzut la cinema a fost Vagabondul. Cu ore înainte de începerea "seriilor" coada dădea ocol cinematografului :)

Nu erau douä serii, ci douä filme: "Cantemir" si "Muschetarul român"

să revenim la filmul românesc de anţărţ

paranteză: "de anţărţ" înseamnă de fapt "de acum doi ani". Vine din "anno tertio", adică nu anu' ăsta, nici ăla dinainte, ci ălălalt :)

Propunere
 

Mie unul îmi plac poll-urile şi topurile,cel mai mult din curiozitate.Aşa că propun să se facă un fel de Cinemagia's Top 10 greatest roumanian 10 genres,cum a făcut AFI.

si cu ce sa umplem 10 topuri? :)
noi nici macar n-avem zece genuri de filme!