Nu am zis ca ar fi vorba de un "mini-univers imaginar" ci de un "mini-univers al unei situatii-exceptie". ;)


Nu citesti cu atentie ce am zis : nu e vorba de a le judeca dupa reguli diferite ( desi banuiesc ca te referi de fapt la etaloane diferite ) ci de faptul ca logica lor interna si coeziunea e asigurata de reguli diferite datorita ipostazelor si tematicilor cu totul deosebite. :)
"A fost sau nu a fost" isi respecta propriile reguli si canoane ( e drept ca ii e si mai usor sa o faca, libertatea de inovatie fiind marita tocmai datorita temei tratate ) pe cind "Boogie" nu.

La asta se rezuma de fapt deosebirea intre ele.

Cu asta sunt de acord, am scris-o si eu mai sus. Prietenii nu ii reinvie un trecut spectaculos, pe care el sa vrea sa-l retraiasca intr-o noapte, nu are motive sa stea toata noaptea cu ei. Dar poti accepta totusi situatia, nu este chiar neverosimila, il ia valul, vrea sa bea cu ei, sa uite de jobul stresant etc.


Este lumea noastra de zi cu zi. Dar si in AFSNF este, daca tii cont de prima jumatate a filmului, pana la showul tv. E viata de zi cu zi a omului de provincie, fie el profesor, sef de televiziune locala sau Mos Craciun de ocazie. Acolo de ce il paraseste amanta pe Jderescu, seful televiziunii? Pentru ca nu a lamurit-o daca a fost sau n-a fost? Stiu ca e o poveste secundara, nu subiectul filmului, dar daca vorbesti de "propriile reguli si canoane" ar trebui sa fie respectate in cele mai mici detalii, chiar si in povestile secundare, nu?

Daca vrei, si bauta de o noapte din Boogie e o situatie de exceptie, la fel ca showul tv in Afsnf. In rest, Boogie e un afacerist asiduu, un familist cuminte, nu bea, nu merge la curve etc.

Si oricum, eu nu vad alte probleme de logica sau de nerespectare a "regulilor si canoanelor" in film. In afara de cea cu prietenii, mentionata mai sus, care ar mai fi?

Nu, nu o prea pot accepta pentru ca este mult prea slaba si nefinisata ca "motivatie de impuls".
Acuma na - se pot face piruete explicative cum ca de fapt ar fi suficient dar ... :P


Da, dar de-acolo nu mai e. :)


Pentru a sublinia si mai bine cit de "periferic" e locul actiunii - pentru ca urma sa lucreze in Capitala, nu ?
E ceva ce defineste si mai bine cadrul - respectind perfect regulile proprii.


De curiozitate : daca esti un familist care a fost "cuminte" pina atunci si e de banuit ca si in tinerete ai facut cuceriri si escapade ocazionale, dar nu sex platit - te-ai baga asa de usor si fara absolut nici o stringere de inima, discutie ceva acolo ( si si fara sa fii cine stie cit de beat ! ) la "o posta" cu o curvistina platita ? :shock:

Boogie e omul ala, familist etc dar nu reiese de nicaieri ca nu se baga la poste in tinerete. Banuiala mea e ca mai degraba se baga, de aia o si face acum, ca sa fie "ca pe vremuri", si o face cu destul sictir, mecanic, fara entuziasm, cam cum a intrat si in apa la inceputul filmului: doar pentru ca "asa trebuie", nu se poate sa vii la mare de 1 mai si sa nu faci o baie, asa facea el pe vremuri.

PS Despre amanta lui Jderescu - ma refeream la o motivatie a personajului, nu a autorului, ca asa arata cat de periferic e locul. Si o motivatie mai putin pragmatica, ceva legat de sentimente etc. Dar nu insist aici pe subiectul asta, AFSN are topicul lui.

Nu ti se pare ca parca sunt cam prea multe locuri, in momentele sa le zicem cheie, in care regizorul/scenaristul are nevoie de astfel de "banuieli favorabile" din partea spectatorului pentru ca filmul sa aiba sens ? ;)

Si oricum - banuiala mea ( si ceea ce speram sa se intimple de fapt ) merge mai degraba ca in tinerete facea cuceriri precum cea cu fata care distribuia produse in bar, nu platea dame de companie ... :)

Filmul are sens si fara banuielile astea, acuma zau!. Am ajuns sa despicam firul in paispe si vrem sa gasim logica de cristal in spatele tuturor actiunilor. Ok, poate ca agata tipe ca aia cu samplingul in bar, poate mergea si la curve, nu se exclud, si a vrut sa le faca pe toate in seara aia, care stia ca nu o sa se repete prea curand. N-ai sa reusesti sa faci sa nu-mi mai placa filmul, asa cum nici eu n-o sa te pot face sa-ti placa - odata ce nu ti-a placut ai sa-i gasesti tot timpul nod in papura.

Un "De ce mi-a placut Boogie" cam intarziat si cam autodidact

- Prima secventa: Bogdan si sotia pe plaja cu copilasul. Deodata acesta decide sa faca o baie desi sunt in plin mai iar apa e inca foarte rece. Sotia sare grijulie si il roaga insistent sa nu faca baie acum pentru ca ar putea raci si ar pune vacanta familiei in pericol. Bogdan de nezdruncinat se tine de baia lui si in final ajunge s-o faca.
Flashback: Eu cu mama si taica la mare in Venus, '94. Taicamiu subit decide sa inoate in apa de 14 grade pana la baliza si inapoi in ciuda faptului ca avea reumatism. Mama il roaga fierbinte sa n-o faca si dupa o cearta de aproximativ jumatate de ora tata abandoneaza si se arunca inconstient in apa. In urmatoarele trei secunde face carcel...
- A doua secventa: Bogdan, ametit de bautura, dupa o dupa-masa petrecuta cu vechii sa amici in restaurant, decide sa-si expedieze sotia si copilul la hotel, sa-si continue si restul serii impreuna cu Iordache si Penescu, de dragul vremurilor bune din tinerete.
Flashback: Bucuresti, cred ca '98. Imi rup mana undeva prin fata blocului, ajung acasa si astept ca in mod normal sa merg cu ai mei la spital. Evidentul se transforma insa subit in implauzibil de vreme ce taicamiu cuprins de o febra de a merge la fratele sau sa isi intalneasca vechi prieteni de facultate, anuleaza radical transportul meu pana la spital. Eu ajungand sa merg, deci, singur cu mana rupta pe jos pana la Alexandrescu.

Motivul pentru care am izolat si am subliniat aceste mici secvente este pentru a scoate in evidenta insasi coloana vertebrala a filmului: raportul pe care il face inevitabil spectatorul cand vede aceste scene la propriile sale experiente familiale. Secventele in sine si flashbackurile ce le succed nu sunt aparent de-un dramatism covarsitor, cel putin nu pentru mine sau pentru altii la varsta de acum. Insa atunci cand au fost traite marcau permanent memoria comuna a familiei facandu-le de neuitat. "Boogie" astfel sta in picioare datorita unui singur fapt: atunci cand un spectator se uita la film, el poate sa zica sus si tare "parca sunt ai mei!". Si va intrebati, de ce ar vrea cineva sa infatiseze asa ceva, si altcineva sa poata sa recunoasca asa ceva? O viata de familie burgheza, cu probleme casnice tipice uneori chiar dramatice, ce ajunge incet, incet sa-si piarda insasi integritatea morala ce a tinut-o la un loc ani la randul. De ce?! Simplu, datorita numarului imens de fapte ce au avut si inca au loc in realitate, adesea identice cu cel din film, ce duc inevitabil la divort. Este complet laudabila intentia lui Radu Muntean de a face cu degetul audientei prin "Boogie", si la randul ei, de-a dreptul sinistra reactia audientei la degetul lui Muntean ce ajunga sa se identifice, uneori amuzata alteori rusinata, cu personajele din film. Si culmea, spectatorii nu se recunosc in film, ca in urma unei lectii, ieftine si pe alocuri inflorita, de moralitate ce nu are nimic de a face cu realitatea, ci mai degraba ca rezultat al unui ADEVARAT hiper-realism, ce arata o viata de familie asa cum e ea: ambigua, relativa, fara eroi si aniteroi, complet nepartinitoare. In momentul in care Bogdan isi trimite sotia cu copilul la culcare sa ramana mai departe cu prietenii sai, el e inca eroul filmului, atunci cand insa acesta se urca in pat cu tarfa respectiva el devine automat un antierou. Bogdan insa se intoarce la statutul initial de erou dupa ce urca inapoi in patul conjugal a doua zi dimineata. Nimeni nu e bun si nimeni nu e favorizat in "Boogie", relativismul este absolut.
Tehnic, filmul este un compus cinematografic tipic romanesc: cadre extrem de lungi, atmosfera predominant lugubra iar interiorul este principalul mediu al actiunii. Si totusi asta sustine puternic filmul, de vreme ce nu poti infatisa realist un univers fara valori, fara sa imiti statismul imagistic ocular. Cum vede ochiul, asa vede si camera. Nu exista sharfuri inutile, nici macar planuri-contra-planuri! Totul este infatisat intr-o maniera panoramica ce parca zice: Iata, astia sunteti!
Cat despre atitudinile celor doi e inutil sa le cautam nod in papura cat timp absolut toate gesturile lor erau 100% veridice, de la ascultatul muzicii lautaresti in Saabul lui Iordache, pana la agatatul de sampler-girls in sala de bowling si socializatul prietenos cu tarfa ce tocmai te-a "servit". Totul este de o veridicitate sinistra si pragmatica ce imediat te duce cu gandul la aventurile secrete, intunecate si pline de obscuritate a vreunei rude apropiate sau indepartate ce niciodata n-ai stiut-o in stare de asa ceva. Si totusi, inghitind in sec si afland peste ani esti fortat sa admiti ca da, a facut-o.

Destul de bunä cronica. Important e cä ai înteles si analizat corect filmul. De asemenea, obisnuita ta sigurantä si fluentä în exprimarea literarä.

Unele probleme:
- Nu e foarte bine structuratä. Pentru început, e bine ca analizele sä aibä un format cât mai "clasic", organizat, acoperind toate compartimentele filmului, fiecare la locul säu, într-o ordine riguroasä (de la intentie la ralizare); abia dupä ce ajungi sä stäpânesti cu deplinä sigurantä aceastä formulä, poti începe sä jonglezi si, uneori, sä compui cele mai nästrusnice cronici.
- Unele cuvinte sunt gresit alese (de pildä, "sharffuri inutile" - cum adicä?)
Da' o sä putem discuta detaliat, când ne vedem. Trage-o si tu la imprimantä.

Am s-o imprimez :). Apropo signore Pitbull, cand ne mai dam un rendez-vous?

Very curând. Fii pacient.

@ Pitbull

Apropo!
Cam pe cand va fi intalnirea aia dintre forumisti, pe care tot ne-o promiteai?

Si ieri i-am amintit insistent Gloriei. Depinde si de distribuitori, ca ei ne vor da un film în avanpremiera, deci trebuie sä se decidä.

Presupun ca filmul care va fi in avanpremiera, va fi romanesc!

Ce e rau in asta, daca filmul e bun? :P :D

Posibil, dar nu e sigur.

inca un comentariu pertinent la Boogie:

http://comanescu.hotnews.ro/boogie-a...ceptabile.html

Hai nene fii serios, filmu' asta nu decat o muie ca in bancul soferului de autobuz din Asfalt Tango. (Cotimanis).

@coshava
Just.

Asa e. :sleep:

Pai nu am vrut sa spun ca daca e film romanesc e prost!

Nu fac parte din aceea care gandesc ca daca un film e romanesc trebuie sa fie neaparat si prost! Revad cu placere filme romanesti facute pe vremea comunismului si ma gandesc ca unele chiar meritau sa ia premii la festivaluri internationale, dar ce sa-i faci daca acele vremuri nu permiteau... :(

Ohh.. slava Domnului! :happy:
Dar..nimic despre filmul romanesc de dupa '89? :P