Florin, ma bucura orice invigorare a topicului asta si sper sa pui poze si retete curind. A mai trecut un bucatar pe-aici. Din pacate el doar a criticat sau parca a complimentat-o pe rvn :) nu mai tin minte, in orice caz nu a vrut sa puna nici o poza, cel putin eu nu-mi amintesc sa fi pus vreuna.

Pina atunci, prima creatie e a copilului meu, pad thai. Imi place ca a facut o reteta de la zero, exact cu cantitatile si ingredientele din reteta.

A doua e o creatie vegetariana de-a mea. Extraordinar de gustoasa, iar timpul total de pregatire cam 30 minute sau chiar mai putin, cu singura precizare ca am avut sosul ala facut cu o zi inainte. Sosul tine si o saptamina in frigider, are rosii, ceapa si ceva condimente mixate in blender si este demential. Se poate pune peste orez, salate, orice.

Imi cer scuze pentru claritatea pozelor dar sunt destul de vechi pozele si am tinut sa le urc.
Doua deserturi "racoritoare" pot spune, mini platou de fructe si clatite.





RETETA RAPIDA - "CARTOFII CASEI"
Pana am sa revin cu altele mai serioase vreau sa sa va spun o mica reteta, "Cartofii Casei" care nu dureaza foarte mult si este destul de simpla, dar gustoasa. Probabil unii dintre voi a-ti incercat-o sau a-ti vazut-o prin alte parti dar o impartasesc pentru cei care nu au idee.

Taiati rondele o portie de cartofi pentru prajit si aruncatii in tigaie. Intre timp luati o ceapa si taiati-o pestisor, trageti-o la tigaie pana se caleste, adaugatii putin oregano si secretul gustului, mai trageti-o un minut si amestecati-o cu cartofii prajiti taiati rondele.

Astept o parere pentru cei ce incearca reteta asta simpla:P

eu prefer cartofii cu usturoi. mai ales daca-i verde. pare o combinatie mediteraneana ceea ce ai propus tu, dar ma intreb daca-i de-ajuns doar putin oregano pentru a transforma reteta neaosa de cartofi taranesti.eu as schimba oregano cu maghiran. e mai sic.

ah, inca ceva: Florin, daca tu vei reusi sa-mi schimbi parerea execrabila pe care o am despre mancarea care se serveste in restaurante, am de gand sa te premiez.

Nu sunt Florin, dar oh well... http://www.youtube.com/watch?v=jQYgWr-Izjg

T., evident, nu ma refeream la astfel de restaurante, unde noi, "muritorii" de rand, nu avem ocazia sa servim masa niciodata. dar tu, stiai asta!:D

oare chiar nu va mai este foame? :-/
un aperitv din partea:
Attachment 2380
am ceva si la felu' principal, dar am zis sa nu fac exces.

incep sa cred ca nici pozele cu mancare nu mai au efectul de a trezi din adormire. cum spunea un user nou, este "iarna polara". chiar daca voi hibernati, incapatanarea ma determina sa va arat in continuare,ceea ce mai experimentez eu, din punct de vedere culinar. am avut o perioada de viata nefasta, care s-a prelungit prea mult,spre multumirea acelora care nu au alta placere, decat sa se bucure facand rau altora. singura terapie care ma pune pe picioare in astfel de cazuri, este gatitul. asadar, chiar daca nu reusesc niciodata sa trec pragul unor experimente, ma bucur de rezultat si prind curaj ca sa repet si chiar sa imbunatatesc retetele de la care am pornit.
Attachment 2381
Attachment 2382
Attachment 2383
Attachment 2384
desi multi sustin ca pestele si crustaceele se gatesc relativ usor, mie nu mi se pare deloc asa.
necesita multa migala in operatiile premergatoare gatitului. este adevarat, timpul de gatire este extrem de scurt in comparatie cu al altor preparate pe baza de carne, dar trebuie destul de multa pricepere in manuirea ustensilelor din bucatarie si mai ales gasirea combinatiei de condimente cea mai potrivita,pentru imbogatirea gustului si savoarei acestor bunatati oferite de mare.

ma deprim de fiecare data cand intru in topicul asta .
reveneeeee... arata extraordinar!!!

nu de fiecare data, ci numai atunci cand faci greseala de a intra aici cand iti este foame.
Attachment 2386
bonus din partea mea!

Hai sa va indulcesc si eu putin cu tortul facut pentru mezina mea la 1 an:

Sa-ti traiasca gagalicea si sa apuci sa manaci si alte torturi . Facute de ea .

Multumesc! Pai, da, chiar sper ca din 3 fete macar una sa ma hraneasca si pe mine cu bunatati!

MariaMona, sa ai numai bucurii din partea fetelor tale. Nu vrei sa pui o poza cu cea mica? Trebuie sa fie tare dulce, mai ales pentru ca are mamica ei grija de asta. :)

Multumesc! Una din ultimele poze ale ei din luna august - in Bretania:

Scumpa foc, MariaMona.

ca sa va calmati ingrozitoarea enervare, m-am gandit sa va gadil privirile pofticioase cu ceva gatit intr-una din zilele trecute: orez cu pui, legume si masline la cuptor.
1.ingredientele principale:
Attachment 2389
2.calirea lor+cescuta de orez inmuiat in prealabil:
Attachment 2392
3.dupa cuptor:
Attachment 2390
Attachment 2391

ieri am avut pofta de frigarui. nu va arat cum au iesit,fiindca nu vreau sa va am pe constiinta. in schimb, va arat ce-am pregatit rapid in seara asta, folosind resturile de pui si legume de la ele: paste cu pui,legume si lamaie, o tentativa de a incerca o reteta in stil oriental, pe care am gasit-o mai demult, intr-o revista. incercati si voi, sunt grozave!

legumele taiate cubulete, le-am amestecat in marinata de la pui, care continea, condimente, ierburi aromatice, 2-3 lingurite de ulei de masline, 2-3 lingurite de sos de soia...
Attachment 2396
le-am dat la foc iute intr-o tigaie cu pereti inalti, dar dupa ce mai intai, am rumenit putin, pieptul de pui, taiat cubulete.
Attachment 2397
Attachment 2399
voila!!
Attachment 2398

absolut delicios. dupa ce-am oprit focul,am ornat cu patrunjel,iar inainte de asta, am stors zdravan o lamaie deasupra. am amestecat usor, ca pastele sa se imbibe cu sosul si aromele legumelor.

asa pui?:x Sa-ti traiasca.
Mi-e foame :D

bea niste apa. iti trece imediat.

Mersi! :-* Si eu cred ca e cea mai frumoasa bebelusa din lume (azi - ca nici cu surorile ei nu mi-e rusine).

Rvn, arata super!

Nici nu mai tin minte de cind n-am mai pus poze aici. rvn, nici ea, nici MariaMona.

Azi va pun un fel de dulciuri, pe care eu le maninc la micul dejun (in general). In castroane e un fel de crema, de multe ori facuta cu chia seeds si cu fructe si cu tot felul de minuni pe deasupra.











Asta e smoothie-ul meu de toata ziua



Si asta e "cafeaua" mea de toata ziua. Un fel de cacao cu minuni la care am incercat sa-i fac o decoratiune draguta si mi-a iesit ce-a iesit :))

am simtit un pic de provocare aici si n-am rezistat sa nu raspund, chiar daca pozele anaemonei parca sunt desprinse dintr-un album cu reclame pentru o cafenea de lux.
toamna asta am capatat gutui. din acelea, mari, galbene si foarte aromate, numai bune de dulcetuit.
le-m spalat bine, le-am curatat de coaja, apoi m-am opintit taindu-le cubulete, care sa sfarseasca in oloiul pe care-l folosesc special cu asemenea ocazii rare. ce-a iesit, a fost o minune. salivez, gandindu-ma la diminetile de iarna reci, cand in casa este cald si in fata am o ceasca de cacao cu lapte si doua feliute de paine unse cu acest gem:
Attachment 2403
Attachment 2404
Attachment 2405
Attachment 2406
Attachment 2407

si daca tot a fost saptamana dovleacului, n-am rezistat sa nu cumpar unul mititel si lunguiet, de la taranii care vin in piata. pe cat este de ieftin, pe-atat este de bun. mai ales, copt, in cuptor.
Attachment 2408
Attachment 2409
Attachment 2410
Attachment 2411
Attachment 2412

rvn, daca-mi lipseste ceva in ghetarul asta de tara e mirosul gutuilor. Am cumparat si nu se compara. Tinea mama la copt in casa si mirosea toata casa a gutui si eu mirosul ala il vreau :)) Arata nemaipomenit de bine gemul tau. Data viitoare cind cureti gutuile de coaja pune cojile la fiert cu apa doar cit sa le acopere. Lasa-le pe foc mic pina se inmoaie, dupa care strecoara prin tifon fin. Lasa-le in tifon acoperite peste noapte pina iese toata zeama care e de scurs de acolo. Zeama ramasa o mai dai intr-un foc a doua zi si o pui in borcane fierbinte. Iti iese ceea ce se numeste pectina si daca faci alte gemuri, gen capsuni, pui un borcan din asta si ajuta sa se inchege mai bine gemul respectiv fara sa fierbi fructele prea mult. Se face si din coji si simburi de mere. Cu cit fructul e mai necopt are mai multa pectina coaja. Eu am facut din mere anul asta, 2 portii. Una mi-a iesit frumoasa, limpede, cealalta tulbure. N-am nici o idee ce-am gresit.

Am descoperit si eu dovleacul pentru prima oara in viata :)) Adica am mai mincat cind eram copil, dar numai partea care era caramelizata deasupra. Mama il taia felii si presara zahar iar eu mincam doar coaja putin inegrita de deasupra. Dar anul asta am pus un dovlecel mic de tot la cuptor dupa care l-am facut pure amestecat cu niste curmale, scortisoara si cardamon. Mai ales ce am mincat cald, pot spune ca sint foarte multi ani de cind n-am mai avut un desert atit de delicios, dar nici rece n-a fost rau. Pina la virsta asta nu am suportat gustul dovleacului si in sfirsit l-am descoperit anul asta :))

Tot anul asta am invatat sa fac ciorbe :)), de fapt sint supe pentru ca nu sint acre, dar in afara de supe creme nu credeam sa invat a face supa de zarzavat care sa-mi si placa vreodata :))



Si o rulada cu ciuperci. Coca de la rulada e un fel de clatita mai groasa, facuta pe plita, nu e nimic pus la cuptor, prea complicat.



Si un fel de piine din seminte :)

crede-ma, criza de timp m-a impiedicat sa valorific si coaja, caci, da, pelteaua este ceva rarisim si delicios. insa, gutuile meie, incepusera deja sa dea semne de degradare si-atunci am fost nevoita sa sacrific mare parte din coaja. pe de alta parte, (dar e o chestie care tine strict de preferintele personale), imi place gemul, mai mult decat dulceata. asta presupune ca fructele sa fie fierte mai mult.
si o constatare: fructele din copilaria noastra aproape au disparut complet. singurele care sunt netratate chimic, sunt fructele pe care le gasesti in curtile taranilor (oamenilor), in padure, sau in pomii de pe marginea drumului si astea ajung foarte rar in piete. adevaratele dulceturi se fac din fructe foarte coapte natural.

Foarte fain ati bucatarit in ultimul timp. Nu sunt mare fan gutui sau dovleac - asta placintar il fac doar supa crema - pe care o ador si eu si fetele. N-am mai scris ca: 1. mi s-a stricat aparatul foto si nu stiu inca daca-l primesc reparat sau trebuie sa imi iau altul. si 2. mi-au disparut de la subscription toate threadurile, mai putin true blood - mister total! Sunt curioasa daca dupa postul asta regasesc subiectul in lista.

Azi am avut 10 ani de casnicie si am facut un munte de mini pizza din foietaj (6 tavi, 1700g de foietaj) si am inceput sa fac un tort Banoffee Pie care mi s-a varsat pe jos.:( Asa ca am dat fuga la cofetarie sa iau niste prajituri gretoase pentru musafiri. Prajitura asta Banoffee Pie se face in mod normal cu un caramel facut din lapte si zahar sau din lapte condensat numit dolce de leche. Din cauza asta nu am facut pana acum desi de mult timp imi atrasese atentia. Na, iaca, pot sa va spun ca merge cu orice fel de caramel, esti gata in maximum 40 de minute si e super gustos.

MariaMona, asa se intimpla cind avem prea mult timp, prea putine de facut :) ne ies lucrurile pe jumate. Sint sigura ca nu s-a plins nimeni de prajituri si totul a fost bine. Ti-as ura casa de piatra, dar nu stiu daca asta se zice cind implinesti 10 ani de casnicie.

rvn, nu vorbeam de peltea, ziceam de pectina. Imi placeau si mie pelteaua si serbetul intr-o alta viata, acum si mierea mi se pare prea dulce. Oare trebuie sa mai spun si ca maninc urzici, papadie, brusture, patlagina si-mi si plac X_X Anul asta am cules o multime de mere netratate, din parc. Evident, singurii oameni care treceau pe linga mine, cei cu ciini, se uitau de parca eram extraterestru, ba isi tineau si ciinii departe, nu cumva sa am o boala care se transmite la animale :)) A fost o faza draguta intr-un parc foarte frumos, un fost conac transformat intr-un colegiu. Eram cu o prietena. Tocmai culesesem niste mere si admiram peisajul, un lacusor dragut cind au aparut niste studenti. Le-am zis sa culeaga si ei mere pentru ca sint foarte bune. Erau vreo 2-3 meri acolo si le-am aratat care mi-a placut mie mai mult. In fine, era greu, au trebuit sa se abata de la carare, sa treaca de niste stufaris, ca sa ajunga la mere. Ajunsi acolo merele erau prea sus :)) Le-am zis sa culeaga de pe jos, abia cazute, pentru ca nu-i problema sa le manince. La faza asta au intins-o rapid si nici macar n-au mai incercat sa ajunga la urmatorul mar :)) Cind ma gindesc cit la suta din copilarie am petrecut catarata in copaci si copiii astia nici nu intind mina sa culeaga un mar, zic ca omenirea isi merita soarta.

da, mi-am dat seama, dar oricum, daca as fi avut intentia sa pastrez si coaja, n-as fi facut altceva din ea. mi se par complicate toate operatiunile acelea cu tifonul si fiertul siropului. dar, cu siguranta merita facut, daca preferi, asa cum ai spus tu, o dulceata aspectuoasa, fara sa formezi siropul cu gelatina.
asta-i si motivul principal,dealtfel, pentru care prefer gemul, nu-mi place jeleul sintetic si apoi, cum am spus, prefer fructele mai bine fierte.

rvn, si mie imi place rucola, papadia, dar am impresia ca este foarte foarte important de unde o cumperi. La restaurant mi s-a parut excelenta, aia din super market nu am putut-o manca. Iar la chestia cu merele, ce sa zic, toata toamna am facut intr-o veselia placinte si prajituri cu mere ca am primit de la sat de la 2 prieteni - chiar si culese de pe jos - si au fost un deliciu. Din pacate unii nu au cultura gustarii roadelor. Chiar ieri ma uitam la niste poze din vacanta - la una scrisesem ca mancam roadele marii fiind langa ocean, iar la alta o prietena m-a intrebat daca pe fiica-mea o durea burta de la scoici. Raspunsul meu a fost ca ai mei copii au mancat doar roadele super-marketului. Cam asa ceva banuiesc ca e cultura asta noua a tinerilor... Noroc ca noi acasa ne-am invatat copiii sa aprecieze cel putin fructele proaspete, daca nu fructele de mare.

si cei de la restaurant de unde crezi c-au cumparat-o, nu tot din supermarket? doar nu cultivau rucola, special pentru clienti.
indiferent de unde cumparam, nu avem garantia calitatii, sau a ingredientelor inscrise pe eticheta, desi ar trebui! iar produsele pe care unii ne conving (prostesc), sa le cumparam fiindca ar fi "eco" sau "bio", sunt o tentativa de a mai stoarce ceva din portofelul snobilor, care cred ca mananca in felul acesta, sanatos.

Cu 3-4 cinemagiciene( alese pe spranceana) poti sa te scoti cu masa la o nunta sau la un botez . Nu stiu daca si la un parastas >:)

n-am facut coliva niciodata. dar nu cred ca-i mare scofala. in rest, da, cred c-as gati cu mare placere pentru un parastas.

Mai, coliva n-am facut nici eu, dar cred ca m-as baga - Doamne feri sa fie nevoie! Pot inlocui insa cu ceva in ton - adica prajitura mormant de Halloween, merge?



Sau un craniu descarnat?

ooo...spectaculos! imi place cand oamenii dedica timp, petrecerilor speciale. arta distrusa intre maxilarele pradatorilor! ce poate fi mai dezolant pentru bucatarul,care-si vede opera ruinata intr-un mod atat de hapsan?

Cu asemenea atitudine parca nici sa mori nu mai e asa de rau .Te duci tu , dar altii se indoapa .Coliva bio ,ornata cu bomboane eco.Unde-s cipurile de altadata ? Azi cred ca o coliva de fite se orneaza cu bomboane m&m's.
Cipuri =bombonelele alea micute la cutiuta de plastic.

roz, vernil, albe si galbene. se gasesc si acum niste chestii asemanatoare, sub forma de betisor, dar n-au nici pe departe gustul acelor bilute miniscule.

nu stiu daca voi, cand mergeti la cumparaturi, tintiti in special, rafturile cu asa-zise produse eco.
eu nu m-am imbulzit niciodata sa caut asa ceva, nici macar n-am fost atat de curioasa incat sa studiez in profunzime, care sunt diferentele dintre aceste produse (ma refer la cele din magazine) si acelea care nu poarta semne de eco pe eticheta. week-endul asta, insa, am avut o surpriza placuta. intr-un megamarket, din intamplare, la raionul de refrigerate, unde carnurile stau frumos ambalate si apetisante,am gasit doua membre inferioare de pui, care, mi-au atras atentia prin aspect. n-am luat teapa cand am hotarat sa le cumpar, fiindca am redescoperit gustul puiului crescut ca la tara. nu am idee cum reusesc producatorii sa faca asta, dar, n-as prea crede sa detina reteta secreta, prin care sa creasca pui in stil traditional si in acelasi timp sa fie profitabili, fiindca pretul n-a fost deloc mai mare decat al altora.
desigur, nu va pot convinge cu pozele, in ceea ce priveste gustul, dar sunt convinsa ca putin...asa..o sa va fie pofta. eu, sincer, n-am mai mancat de foarte mult timp un sos atat de bun. asociati in gand, langa o portie d-asta si un guguloi de mamaliga fierbinte si nu va ramane decat sa salivati:
Attachment 2413
Attachment 2414
Attachment 2415
Attachment 2416

De cateva luni citesc si recitesc – ‘’Arta simplitatii” ,o bijuterie de carte despre cum sa aruncam peste bord tot balastul care ne ingreuneaza si ne intoxica existenta cotidiana,scrisa de o frantuzoaica convertita la budism/Dominique Loreau,Ed. BaroqueBook&Arts.
Lectura incepe sa dea roade pentru ca in bucatarie am dat-o pe niste salate de-o austeritate zen,usoare si mai ales usor de preparat.



Preparare : salata verde+morcov ras fin,amestecate cu ulei presat la rece si lamaie.
Peste acestea : cubulete de cartof si conopida fierte,din nou peste ele ulei de calitate,lamaie,sare,piper,ierburi aromate,putina ceapa rosie si feliute subtiri de ardei kapia,marar verde.Cartoful poate fi si copt in cuptor,varianta mai gustoasa dar si putin mai calorica.Merg adaugate si niste ciuperci care imbogatesc considerabil gustul salatei.Eu am optat insa pentru varianta mai sobra.
Dominique Loreau spune ca ne putem transforma pofta compulsiva de bunatati calorice in dorinta irezistibila de a avea un corp tanar si zvelt.:)

Foarte frumos sigalia :) Eu aseara mi-am facut salata de varza cruda cu avocado taiat cubulete si presarata cu ultimele flori de broccoli din gradina. Poze n-am facut, pentru ca a fost putin cam lipsita de culoare, dar la gust a fost excelenta.

deci, se poate! credeam ca, eu, anaemona si mona suntem singurele supravietuitoare de pe forum care mai si gatim. bravo, sigalia! combinatia de legume din salata ta chiar imi lasa gura apa. mereu am fost o sustinatoare infocata a lor, tot din aceleasi motive ca si tine, dar coana Dominique incearca sa ne convinga ca o simpla autosugestie ne poate infrana pofta de mancare. desigur, nu pot fi impotriva educarii si autoeducarii despre cum sa ne hranim, dar, sunt convinsa ca, zveltetea corpului,se mentine doar mancand foarte putin (din absolut tot ce poftim). metabolismul nostru are grija de modul cum aratam pe dinafara. daca el ar functiona normal toata viata (lucru ideal, deatfel), atunci, toata industria produselor pentru slabit n-ar mai avea de ce sa existe. cel mai important este sa ducem o viata cat se poate de ordonata, fiindca orice dezechilibru, poate influenta negativ metabolismul,intr-un sens, sau altul. totul depinde de psihic si de mostenirea genetica a fiecarui indivit in parte, dar cred ca stiai (stiati).

Intr-adevar, foarte faina salata, sigalia! Daca n-as fi satula si n-as fi facut si eu azi o salata buna (poate nu chiar asa sanatoasa, totusi), mi-ar fi lasat gura apa!

Azi am facut salata Caesar (chiar nu-mi vine sa-i zic Cezar...). De mult vroiam sa fac, de cand am mancat la Casa Bunicii, un restaurant fain din TM, dar acolo nu mi-a placut ca avea ansoa - cu care nu prea ma impac, poate nu l-am prins eu in combinatia potrivita pentru mine. Salata Caesar, varianta mea: un piept de fazan si inca niste bucati de pe pulpe - fierte (a iesit o super supa!) pe care le-am taiat si le-am prajit putin in foarte putin ulei de masline, niste sunca de casa prajita crocant in acelasi ulei si apoi taiata fasii subtiri, crutoane, o salata verde si dressing - maioneza facuta cu 1 catel de usturoi, mustar si o lingurita de otet. Facultativ eu am pus si 3 oua fierte taiate in 6 si cateva rosii cherry. A iesit foarte buna!

Va multumesc din suflet pentru primirea asta calduroasa si incurajatoare.Voi aici postati adevarate opere de arta.
Da,ideal ar fi sa ne intoarcem la simplitate si la gatitul traditional.Pregatirea mancarii incarca hrana de spiritualitate,e parte esentiala din procesul de hranire.Putem vorbi mult,e stimulativ sa vezi ce incearca si altcineva.Mai ales la raw,unde inca avem atatea complexe si retineri.

eu sunt convinsa ca nici o gospodina sau maestru bucatar, nu-si doreste asta. ma refer la gatitul traditional, care nu-i tocmai simplu si rapid. ca sa gatesti cu adevarat asa cum o faceau stramosii, iti trebuiein primul rand ingrediente, ustensile si vase de gatit fabricate din materiale identice cu cele de acum sute de ani. nimeni nu mai gateste mancarea la pirostrii si nu se mai afuma facand focul cu vreascuri din padure sau cu coceni de porumb.sigur nu cei care locuiesc la bloc, in orasele aglomerate si muncesc 10 sau 12 ore pe zi. ahhh, da, ne place uneori sa ne inchipuim intorcerea la natura ca o chestie sic si foarte, foarte...ecologista, dar eu n-as paria pe faptul ca cineva ar renunta definitiv la o bucatarie moderna, utilata cu aparatura si vase de gatit care sa economiseasca timp si sa scuteasca efortul, doar pentru a experimenta un asa zis gatit traditional.

O clatita verde :-& umpluta cu pasta de avocado cu patrunjel si usturoi si alte chestii pentru culoare alaturi de un suc de rodie.



Si un suc pe alese :)

rvn, eu cred ca sigalia se refera mai degraba la pregatirea mincarii de la zero, nu la gatitul la lampa. La folosidea de ingrediente neprelucrate. Si daca am putea reveni si la conservele pentru iarna pe care le faceau bunicile si mamele noastre ar fi si asta bine. Daca gatesti in oale de lut, in oale de fonta, la foc mic pe aragazele moderne e perfect. Cine are timp si posibilitate sa-si usuce fructe si rosii la soare atunci cind sezonul lor e la maxim iarasi ar fi bine. Si alte lucruri interesante.

sigalia, eu am invatat the hard way ca primul lucru pe care trebuie sa ti-l cumperi in bucatarie e un cutit bun. Eu mai intii mi-am luat o mandolina, care nu e instrument de cintat in cazul asta :)) foloseste la taiatul diverselor legume si am folosit-o fix de 2 ori dupa care am pus-o la pastrare, pentru o bucatarie mai mare. Intre timp, copilul meu a plecat de-acasa si printre cumparaturi a fost si un cutit adevarat, care la mine in bucatarie lipsea. Cind l-am cumparat vinzatorul l-a intrebat daca se duce la scoala de bucatari :) Nu chiar, a zis el. La citeva zile l-am si testat, cutitul lui, adica el a vrut sa-l testeze, noroc ca era inca acasa. A tinut neaparat sa curete coaja de la nu stiu ce in mina, cu un chef's knife. Daca-i spuneam ca nu se curata cu el nu m-as fi inteles. S-a taiat destul de tare si cum e destul de ipohondru a trebuit sa mergem impreuna la farmacie sa cautam ceva sa opreasca singerarea, sa desinfectam. I-am oferit apa oxigenata si a avut timp sa citeasca nu stiu ce studii ca favorizeaza bacteriile :)) deja mi-am luat mina de pe el si i-am facut pe plac sa vedem ce au in farmacii. In farmacii, surpriza, taieturile se lipesc cu super glue. Nu e gluma, cica si in spitale se foloseste tot asta. E pus intr-o sticluta si il aplici cu o pensula micuta. Pentru curatat rana nu mai stiu ce aveau, ceva ce nu ustura. Ideea e ca au trecut vreo 4 luni pina mi-a trecut spaima ca am lasat copilul singur cu un obiect de tortura pe mina, l-am pus sa jure ca n-o sa-l dea nimanui altcuiva sa-l foloseasca si in final, saptamina trecuta mi-am cumparat si eu unul identic. Pot spune ca e safe atita timp cit il tii in sertar si il folosesti cu responsabilitate cind il iei de-acolo, dar in rest e absolut minunat si musai sa-l ai.

gatitul mancarii de la zero nu inseamna traditional. poti gati de la zero in stil foarte modern, adica in friteuza, in cuptorul cu microunde sau in orice aparat electric de gatit.

in ceea ce priveste neprelucrarea asta, nu stiu cat inseamna temere sau altceva, dar organismul uman deja s-a adaptat la tipul de hrana care este cel mai usor de procurat. ca este nociva, iar este un subiect foarte controversat si pe marginea caruia se poate discuta la nesfarsit, la fel ca si in cazul celuilalt fel de hrana. argumente sunt si de-o parte si de cealalta. dar eu incerc sa fiu obiectiva. oricat de multi oameni sunt dispusi sa renunte la alimentele rafinate sau prelucrate, tot raman destui care, din diverse motive, vor continua sa se hraneasca asa cum au fost obisnuiti de mici.
cum spuneai si tu...daca este TIMP. poate este acest timp, dar oamenii aleg sa si-l petreaca intr-un milion de alte feluri, atata vreme cat hrana se poate procura cu minim de efort, chiar si cu un simplu click. din pacate, foarte putine persoane de varsta tinara gandesc ca sigalia si din pacate, foarte putine fete sunt interesate sa invete de la mamele lor,sau din alte surse,cele mai simple si usoare notiuni despre gatit.

rvn, pentru ca ai amintit de friteuza, eu in viata mea n-am folosit asa ceva, trebuie sa fie foarte moderna :))

De fapt vroiam sa pun niste link-uri, pentru cine are rabdare si placere. Jamie Oliver e un bucatar englez care-mi place mie. S-a dus in US in orasul cu cea mai mare rata de obezi din toata America, sa incerce sa revolutioneze mincarea americanului.

http://www.youtube.com/watch?v=VaIbvmcpSEk

http://www.youtube.com/watch?v=p5lfiuqUUDU

Asta e partea cu friteuza

http://www.youtube.com/watch?v=p1uvZ-ySMz0

Mai departe le cautati voi daca vreti.

rvn, legat de tineri sau altii care gatesc asa cum am fost crescuti, nu cu mincare din raionul de congelatoare, e adevarat ca mai degraba gatesc asa oamenii care au venituri mici, care nu-si permit sa mearga la restaurant, sa cumpere scumpeturi de carnuri, brinzeturi , sosuri si cine stie ce alte chestii. Oamenii care nu au venituri fantastice sint nevoiti sa-si petreaca mai mult timp in bucatarie. Altii o fac pentru placerea lor si au si destui bani sa cumpere exotisme cu care sa distreze. Altii nu au bani de exotisme, dar tot le face placere sa-si faca mincarea singuri, cu ingrediente cit mai sanatoase si gatite intr-un fel cit mai sanatos. Fiecare e cu placerea sau cu nevoia lui. Cei carora le face placere sa-si cumpere zilnic mincare din oras si au si bani pentru asta, e foarte bine pentru ei, adica, eu personal, nu incerc sa conving pe nimeni ca exista o cale mai buna. Pe de alta parte, medicii si spitalele trebuie sa traiasca si ei, pentru ca oricit ai spera tu ca e corpul uman adaptat, de fapt sint probabil mii de studii care arata ca bolile cele mai raspindite au la baza lipsa de nutrienti, care deriva din lipsa alimentarii sanatoase. Unei specii ii trebuiesc zeci de mii de ani sa evolueze si sa se adapteze la ceva nou. Schimbarile din ultimul timp, din aer, din apa, din mincare sint prea rapide ca organismele noastre sa faca fata. O chimicala interzisa acum 40 de ani se gaseste in celule fiecarui nou nascut. Asta nu stiu daca e adaptare, deja organismul ala e mai slabit decit organismele copiilor nascuti acum 100 de ani, inainte ca respectiva chimicala sa fi fost inventata.