Asta v-o mai amintiti?
http://www.youtube.com/watch?v=YTv7Pq4WITc

http://www.youtube.com/watch?v=u1AvT...eature=related
Prima oara l-am vazut la video, ai mei facusera rost de tv color, iar un prieten al familiei venea cu video si facea rost de casete.

^ Obisnuiam sa il vad in fiecare an. Cel mai bun film despre Iisus facut vreodata si cea mai buna interpretare.Robert Powell,hands down!


In cazul meu, a fost asta:
http://www.youtube.com/watch?v=q0cb9bmQczs

Full length:
http://www.youtube.com/watch?v=8UY-oY3azB0


Bine,au fost mai multe la care m-am uitat cu placere,pana prin 2005, cand am renuntat sa mai urmaresc vreuna cap-coada, insa aceasta a fost THE telenovela,in my book. Aveam un huge crush on Eduardo Palomo,bine,inca mai am,dar nu il mai pot numi asa...vestea mortii sale in 2003, la doar 41 de ani m-a socat si m-a intristat atat de mult, incat timp de un an fusesem intr-o stare predominant depresiva si plangeam de fiecare data cand ii auzeam numele. Intre timp am devenit mai tough si ma descurc mai bine la a-mi tine emotiile in frau,dar nu se stie niciodata...cu atatia oameni tineri care mor,mi-e frica mereu sa nu se intample asta cuiva drag mie,ca nu sunt sigura exact ce impact ar putea avea asta asupra mea.A fost un om deosebit,familist convins,talentat si curajos in alegerea rolurilor: a fost un travestit, un mafiot,un psihopat, un navigator...sort of :)... a atacat multe roluri dificile.Ironic ca rolul sau cel mai cunoscut a fost Juan del Diablo din Inima Salbatica si tocmai inima i-a cedat, la fel si faptul ca ultimul sau film se numeste O zi fara Mexicani si ca in el interpreteaza o melodie care are un refren de genul: "Ne-ai abandonat fara sa spui adio". A murit precum a trait toata viata: razand - radea la o gluma, cand inima i s-a oprit. Cum e si viata asta...:(.

In alta ordine de idei,desenele astea imi placeau la nebunie:
http://www.youtube.com/watch?v=3XFbLVcFXUo

Si eu cred ca e cel mai bun. Distributia extraordinara, muzica la fel. L-am revazut de nenumarate ori in anii '90. Dar prima oara a fost la video inainte de Revolutie. Altfel nu se putea atunci.

my God, chiar e adevarat, vbiti despre telenovele?
am intrat din intamplare sa vad ce se discuta pe topicul asta de Oldies Goldies (nu mi-a placut niciodata porcaria asta e epitet sau e rahat e oldies goldies) si cand colo dau de manele....pardon, telenovele....mai bine-mi urmam intuitia si nu intram :p

mult succes la disecat lacrimi din iubire

Eu nu vorbeam de telenovele, vorbeam de "Jesus of Nazareth" al lui Zefirelli.

da, filmul a avut o distributie de exceptie.

Don't judge a topic by one post. Cea de care am mentionat eu, Corazon Salvaje (1993), e un fel de Godfather al telenovelelor - pana la ea si dupa ea nu s-a facut nimic asemanator,desi s-a incercat din greu. O chimie extraordinara intre actori, decorurile si coloana sonora impecabile,replici scrise cu mare atentie si rostite convingator si intens. Povestea are un aer de Pride and Prejudice, in sensul ca dragostea apare acolo unde te asteptai mai putin,dar cam aici se opresc asemanarile. Are actiune,drama,violenta,momente amuzante pe alocuri si desigur...romance!! Insa meritul ei e ca e departe de a depasi limita dupa care ti-e sick de atata dulceata, ci dimpotriva,chiar ti-e foame de mai mult :P. Sigur,toate telenovelele devin in cele din urma previzibile,dar aceasta are destule rasturnari de situatie cat sa nu te plictisesti. Cele din ziua de astazi chiar imi provoaca repulsie..bleah bleah same shit over and over again,just with different characters. Au avut si telenovelele anii lor de glorie, inainte de intoxicarea cu fete mataite,gemeni despartiti la nastere, tineri revoltati care cred ca detin adevarul suprem sau barbati curvari.

Cum am mai spus,am renuntat de multi ani sa mai urmaresc vreuna cap-coada...oricum daca prinzi reclamele alea pe Acasa,e ca si cum le-ai viziona. De aceea nu vreau sa ma confundati cu un fan al telenovelelor,pentru ca sunt doar fanul ACESTEIA in mod special! Mi-au mai placut vreo 3-4,dar prima pozitie trebuie sa fie ocupata :). There, I said it! Haha e destul de curajos sa te declari fanul unei telenovele pe Cinemagia...dar pana sa apuc sa urmaresc lumea filmelor indeaproape,am trecut si prin etapa asta. Ah fuck,I have a thing for pirates :)!



Schimband subiectul...anyone remember these guys? :D
http://www.youtube.com/watch?v=-8zT5T5_v2M

va rog frumos cineva sa intervina si sa le explice ca nu putem merge chiar atat de razna incat sa vbim despre telenovele aici

dati-o incolo de treaba, in topicurile serioase de film nu calcati, in schimb umpleti paginile astea cu prostii

Stefaaaaaaaaaan , fa ceva!

avand in vedere ca lui buticut i-a placut o singura telenovela si asta atunci cand era mica, eu zic s-o iertam si sa vorbim de strumfi :)

Nu!
*evil laugh: MWHAHAHAHAHAHA!

Don't be too hard on me (Kudos to Stefan,btw :D). Prima oara cand o vazusem aveam 6-7 ani si am mai revazut-o de 3 ori,fiindca o redifuzau la tele si nu pierdeam ocazia...practic am crescut cu ea...e ca un fel de first love,nu se uita. Si daca inca reuseste sa imi provoace "awww moments" (si reuseste!),inseamna ca se descurca foarte bine in batalia impotriva timpului :). Oh well...si fetele tough sunt softies si melancolice cateodata.
Cel mai bine imi amintesc desenele si filmele copilariei,nu prea eram cu serialele. Ma uitam la Dallas, la Columbo,mai era parca unul Manhattan si inca cateva ale caror titluri nu-mi le amintesc. Oh and last,but not least...imi placeau serialele cu Zorro si Hulk la nebunie. Stiu ca dupa fiecare episod din Zorro imi puneam o masca si purtam o capa improvizata, provocand lumea "la duel",cu sabia mea de lemn...cred ca si acum le mai am,aveam 3 aduse de tata de la fabrica de mobila. Pierdusem o batalie si am incasat o lovitura care imi facuse degetul complet mov...arta cere sacrificii :). Partea tare era ca imi demonstram "talentele" pe melodia lui Bryan Adams, "Have you ever really loved a woman"...nu realizasem la vremea respectiva ca tipul cu masca din videoclip era chiar Johnny Depp,melodia fiind pe soundtrackul filmului "Don Juan de Marco". Imi mai speriam si parintii din cand in cand cu Hulk rage-ul meu... Imitam tot ce vedeam pe la tele,with a personal touch,of course. Daca m-ar fi filmat cineva la vremea respectiva, as fi avut acum tratament pentru zile shitty, m-ar fi amuzat scenele de mama focului :).N-are rost sa mai mentionez cate filme Disney vizionam...multe dintre ele le-am vazut chiar la cinema. Salile erau mereu pline ochi cu copii care se sincronizau perfect in "Oooh-uri" si "aaah...nuu-uri".O atmosfera grozava...ma bucur ca am prins acele vremuri cand tehnologia si televiziunea nu serveau inca pe post de brainwashing.

Da, dar eu ii preferam pe astia:
http://www.youtube.com/watch?v=Eh3JY...eature=related

Imi aduc aminte de perioada copilariei, pe vremea vechiului regim, cat de apreciate, memorate si fredonate erau genericele unor filme si seriale tv, ba chiar al unor emisiuni bune, in general.