probabil ca nu. unul dintre copiii marocani este impuscat de politie si din cite-mi amintesc nu mai misca.

mi-a placut peisajul sterp al muntilor, reflectat parca pe figurile pline de riduri ale pastorilor maghrebieni

apoi imediat ritmul trepidant al unei sofisticate civilizatii high-tech, tokyo by night. misto contrastul, asta e avantajul unei perspective globale.

imi vin in minte cuvintele lui mark knopfler: "we have just one world, but we live in different ones". cred ca se potrivesc aici.

Un film cu arabi buni si occidentali mai putin buni
 

Crash e mai emotional.
In alta ordine de idei,pornind de la ce a zis Pitbull, nu stiu daca e vorba de sens moral in Babel.Poate ideea ca,dincolo de frontierele care nu cad odata cu globalizarea,toti oamenii impartasesc frica,speranta,sau frustrarea. Lupta pentru viata a lui Susan,spaima lui Richard , dragostea ca de mama a Ameliei nu-s lectii de bine sau rau - sunt doar acele lucruri autentice.Ca si gestul,simplu ( dar cu ce incarcatura emotionala!) de a-ti asista sotia grav ranita - o scena care m-a dus cu gandul la "Hable con Ella"- sau scenele in care politistul marocan trage un picior batranului ( pur si simplu decupat din realitate),iar mai apoi deschide focul asupra micilor "campioni" la tir ( Unde era Unicef? :D - scena e super dramatica si super bine filmata,in sine merita un 10).
Fata de Crash,cum spuneam, filmul nu e lacrimogen. Starile prin care trec personajele frica, atasamentul,bucuria sunt viscerale ( daca nu si "umorale" cu atata sange in prim plan). Adrenalina, furia, dorinta de a trai,grija,nu se descarca prin batiste si nu pun constiinta la bataie. "Desertul mi-a secat izvorul lacrimilor", spunea Saint Exupery.
In desertul din Babel,marocan sau mexican, oamenii isi vorbesc fara cuvinte prin starile limita autentice. Care oricat de diferite ar fi culturile,ii apropie pe toti.
Minunata de altfel perspectiva umana asupra arabilor,pusi la zid unanim de la 9/11 incoace, cum niste bieti sateni au mai multa compasiune decat niste occidentali, chiar si pentru niste straini. O imagine sincera, cu straini - arabi,mexicani,asiatici - buni si occidentali - poate la fel de buni

da, insa, vazind reactia fratelui sau (implorindu-i pe politisti sa-l salveze, omorindu-l in schimb pe el), vazind faptul ca a fost ridicat si scos pe targa din zona.. am presupus faptul ca inca era in viata!
:)

...o sora exhibitionistã, un frate incestuos, o dadaca iresponsabilã, o asiatica mutã ºi ne...ortodoxã, un nepot imbecil, o puºcã, o nevastã, un Brad Pitt...niºte nuntaºi mexicani, un mire beat...peisaje siberiene, un vecin cu aliurã de afgan, un cîrd de capre...mult Laplace
peste toate astea (cum ar spune poetul) "muzica dinivã...ca o amfetaminã"
sub Amores Perros ( but... destul de ok)
cu bile albe a la Turcescu pt. secventele colectiv-lente, amestec indiscernabil de abandon, reverie, somnambulism ( nunta "aztecã", dansul cu ciºmelele ( ºi iarãºi poetul: simt în venã...disoluþia perenã)

Plus, evident, diferenta dintre "Babel" si CineMagia.
Acolo, unii bat dealurile si muntii.
Aici, unii bat numai câmpii.

Mie mi-a placut foarte mult. Tocmai l-am vazut si impresia este foarte puternica. Actorii joaca exceptional, si iese in evidenta Rinko Kikuchi (Chieko) si modul in care isi transmitea suferinta doar prin privirea expresiva si gestica - nu la indemana oricarui actor.
Brad Pitt si Cate Blanchett au fost foarte credibili impreuna, iar scena cand el o ajuta sa urineze intr-o cratita si dupa aceea se saruta, plus dialogul, este una dintre cele mai puternice si emotionante scene pe care le-am vazut vreodata.

Martin Scorsese trebuia sa ia un Oscar si il merita cu varf si indesat de prea mult timp, dar Babel a fost peste The Departed, din punctul meu de vedere.

subscriu cu ambele miini!

n-am nimic cu The Departed al lui Scorsese, dar Babel desi favorit la partea critica, nu avea cum sa castige Oscarul. pe ce imi bazez ipoteza. Pe faptul ca Oscarurile au devenit de ceva vreme un show unde poti intui in cateva clipe cine pune mana pe statueta. Martin Scorsese trebuia sa castige demult un Oscar, cam de pe la casino incoace , dar se nimerea ca in fiecare an sa fie un criteriu de decernare a premiului care ii sufla maetrului poleita-i statueta. Cum anul trecut "Crash", castiga premiul, in defavoarea multi-controversatului si premiatului pe alte plaiuri "Brokeback Mountain", "Babel" dadea un iz de deja vu, prin prisma impletiturii de povesti.
Partea absoluta amuzanta a fost momentul celor trei prieteni veniti sa-i dea inmarmuritului Scorsese Oscarul, iar Jack Nicholson venit sa decerneze "the best movie", n=ar mai fi dat de gandit la nimei asupra castigatorului.

Macar bine ca i-au si lui Scorsese un Oscar, nu de alta dar nu vroiam sa-l vad ca pe Peter O'Toole, nominalizat dar cu un Oscar per intreaga ;) cariera. ;) ;)

Am vãzut ºi eu filmul - plãcut. Citit ºi comentariile - plãcut ºi ele.
Am doar un comentariu aºa ... în treacãt ...


Cred cã era necesarã ºi dimensiunea japonezã dintr-un motiv simplu ( mie cel puþin aºa mi se pare, deºi poate gândesc cam schematic ) - sã enunþe complet, din toate punctele posibile de vedere ( sau cel puþin aºa pare, aºa a gândit autorul ) posibilitatea unei civilizaþii/societãþi la actualul moment :
- civilizaþia dezvoltatã "expansivã" - americanii;
- civilizaþia sub/ne-dezvoltatã ºi neatinsã/neinfluenþatã decât de pãrþile negative ale "dezvoltãrii" - arabii, în rândul cãrora se consumã ºi drama finalã;
- civilizaþia sub/ne-dezvoltatã dar aflatã sub influenþa alteia net superioare - mexicanii;
- civilizaþia dezvoltatã "prãbuºitã în ea însãºi" - japonezii, unde se aflã ºi personajul care suferã de o cvasi-imposibilitate de comunicare inclusiv la nivel fizic.

Cam de-asta cred cã era nevoie - logic vorbind - de patru poveºti diferite ( deºi ºi mie cea japonezã mi s-a pãrut cã nu prea e legatã decât vag de restul, dar asta probabil se ºi voia sau aºa era normal sã fie ... :? ).

Pãrerea mea proprie ºi personalã fireºte. :)

Umor negru :o ? Maama, ce furtuna - elicopter, tel. la ambasada, razii ale politiei! Cata risipa de forte angajate in prinderea teroristilor, in salvarea unei necunoscute, dar americane muieri! Si oamenii mor de foame, si femeile sunt batute de jandarmi, si copiii sunt ucisi... dar despre toate astea s-a mai spus si in alte filme.
Hmm, insiruirea asta_bautori de apa imbuteliata, gaini sacrificate, nuntasi beti, sate imbacsite de mizerie, de babe atotstiutoare, dar lipsite de medic_imi evoca mai degraba spatiul autohton. Or fi altii impresionati de diferentele culturale. Eu nu, traiesc in Romania. ;)
Drama din Tokio, probabil o idee mai veche (sau mai noua) a scenaristului, atasata, conectata ca doar se integra bine in titlu si in tema. Placut la mine ideea. Am ramas dupa vizionare cu ceva imagini cand cu sunet, cand fara. Interesant ar fi si un film zgomotos cand cu imagine, cand fara.
Poate iau eu drept sarcasm romantismul pur?

vezi ca ie piratii din caraibe la cinema, acolo nu se da nici cu romanitism, nici cu diferente culturale, nici nu se lasa cu risipa!
si, mai ales, acolo chiar nu iti va fi solicitat 'creieru' pentru a intelege cum un punct de vedere mut introduce spectatorul in universul ciuntit al unei fete...

si cu tine si fara tine, babel-ul tot un film deosebit este!

Pt. gionloc: probabil m-ai inteles gresit. Nu il vad deosebit, dar nici nu am spus ceva de rau. Din contra... in propozitia la care te referi, chiar ii aduceam un elogiu regizorului. Sa-mi cer scuze ca percep mai putin latura romantica a acestui film decat pe cea sarcastica? De ce? E punctul meu de vedere. Ah, te deranjeaza limbajul eliptic? Macar pun apostrof, deci este corect, chiar daca nu se ridica la nivelul pretentiilor tale. Te rog sa-mi vb. frumos sau sa nu o faci deloc. Nu suntem in gara. Cel putin asta speram in momentul inregistrarii mele pe forum.

Nu te grija, Cavaler (sau poate Rege) de Caro, poate cäci bunul nostru Gionloc a perceput oarecum p-aleitär mesajul matale, dar el e totusi unul dintre gentlemanii cinemagicieni, desi oarecum mai intransigent de felu-i. Aibi însä räbdare, si-n curând vei crede cä peronul gärii din Scaietii de Câmpie e Ambasada Frantei, pe lângä CineMagia. ;)

Cinemagia salveaza Romania :w00t: :w00t: :w00t:

Voi fi nevoit sa ma adaptez, deci! Np. Thx pt."innobilarea" pseudonimului meu, dar este un cuvant latinesc pe care mi l-am insusit ca atare si nu are nici o legatura cu jocul de carti.

vai si amar - :oops:
mi-am tot zis io ca e ceva cu mesajul tau... ca nu inclina balanta in vreo directie, asa ca, se pare ca am tras io de ea (de balanta) acolo unde am avut chef - incit sa apara mesajul vizibil mai sus...

:lol: - adevaru-i ca nu prea agreez si rar imi ies mesajele negativ-comice la adresa cuiva (uneori imi ies cele argumentat-critice)...

asa ca io te-as ruga sa mai imi dai voie sa ma asez pe linga posturile tale.
eu ma angajez ca voi fi mai atent!

:)

si ca totul sa fie mai bine incadrat, poate imi/(ne) vei spune si cum ai simtit Babel in comparatie cu filmele aterioare ale regizorului mexican (Amores, 21 Grams).

toate cele bune!

Sorry, John, nu am obiceiul a imparti filmele in bune si proaste, nici a spune ca-mi plac sau nu. M-am gandit ca poate e nevoie si de parerea mea. Daca nu... Amores perros mi-a parut o poveste (sau mai multe) tipic sud-americana. Placut la mine povestea, dramatismul accentuat pe alocuri si multe, multe secvente incarcate de simboluri (existente in film sau doar in mintea mea). M-au impresionat usile deschise, adica trecerile dintr-un plan in altul, dintr-o poveste in alta. Ce sa spun? Ocupa un loc intre filmele mele preferate. 21 Grams insa abunda in astfel de usi, fiecare cu semnificatie proprie. Nu ca m-as fi ratacit, dar unde-i mult si nu mai lasa loc la imaginatie... De altfel, nu ma omor dupa dramele casnice. Si daca Babel o fi tot una dintre ele si nu exista nici un accent pe un musulman banal si binevoitor care nu primeste banii? Ca eu acolo il vad. Oricum, trilogie cred eu ca e mult spus. Poate e doar stil.
Edit: a se vedea referire la naturalismul sud-american, nu a se crede ca m-am apucat sa redesenez harta politica a lumii.

..mie mi-a placut foarte mult BABEL, este unul dintre filmele mele preferate. si muzica filmului a fost foarte buna si in concordanta cu fiecare dintre povesti. mi-a placut foarte mult si interpretarea lui Brad, nu ma asteptam sa poata fi atat de profund. a fost un film din care am avut multe de invatat.
:) :) :)

:shock: Brad? Interpretare?? Ba si profunda, zici???
A jucat mai prost decat in Troy!... :hmm:
De la Spy-Game incoa' n-a mai jucat nimic.
Tu n-ai vazut ca omul s-a straduit sa joace cat mai prost ca o ironie la adresa Academiei ce nu l-a mai nominalizat de la Twelve Monkeys incoace la Oscar??? Mai ales cand Leo a Caprei (pe care odata i-l surclasa!) a avut in ultimii ani nominalizari cu duiumul??? Si cati alti actori inferiori talentului lui Pitt au fost rasplatiti...s-a saturat omul. Acum incearca sa joace cat mai prost.

:lol: imi place rationamentul.e tipic romanesc:daca nu iti iei cascavalul pentru munca ta atunci nu se mai merita si iti bagi direct piciorul. bine ca domnul cetina de brad nu gandeste la fel, iar in legatura cu performanetele lui actoricesti.. :w00t: ala e actor? principalul lui minus e tocmai faptul ca e atat de aratos, asta surclaseaza in ochii tuturor un posibil talent si face spectatorul sa il priveasca doar ca simplu obiect de decor, frumos ce-i drept, dar static si fara nici o farama de substanta..si faptul ca arata ravasit, nedormit si nespalat nu il face profund..il face doar inestetic, potrivit in atmosfera de apocaliptic si dezintegrare.