Place, place... eu insa trebuie sa revad Portocala... Mai ales dupa analiza ta facuta muzicii... Eu am vazut filmul asta acum mult timp, a fost primul meu Kubrick si tin minte ca am ramas oripilata de poveste... eram prea mica probabil. A urmat Lolita, care, iar, m-a cam socat. Tot prea mica. ;) Cred ca Odiseea a fost the turning point, apoi Dr. Strangelowe, Full Metal Jacket, si singurul pe care l-am vazut de mai multe ori, Eyes wide shut. Asa ca eu cred ca ar trebui sa mai revad filmele inainte sa vorbesc despre ele. Ca impresie generala: filmele astea au forta, te manipuleaza in sensul bun al cuvantului. N-ai nici o sansa. Sa NU iti placa. Oricum, MinRep, keep up the good work... :)

Asta am inteles... Dar pana acolo? :?


Si mie la fel. Dar e adevarat ca multi folosesc zoom-ul ca sa impresioneze si de multe ori este prea rapid sau prea smucit... Pana si Kubrick exagereaza un pic cu zoom-urile rapide in "Dr. Strangelove", insa le retuseaza pe parcurs in "2001", "A Clockwork Orange", "Barry Lyndon", "Full Metal Jacket" si chiar in EWS.

P.S.: Zoom-ul preferat dintr-un film de Kubrick: in "2001", cand Dave iese din nava si pleaca in cautarea lui Frank. Trupul mort al acestuia se mareste, de la un punct aproape invizibil la un cadavrul "identificabil".


Cu exceptia lui "2001" si "Barry Lyndon", toate Kubrick-urile importante (de la "Lolita" incoace) mi-au cerut o a doua vizionare ca sa ajunga sa-mi placa (la nebunie) si sa le inteleg... :)

1.A fost probabil mai mult un exercitiu de orgoliu pt. Kubrick,cinematograful nu are mijloacele necesere pt. a pune in valoare o carte ca Lolita.Fellini spunea intr-un interviu acordat lui Grazzini-in legatura cu propunerea unor producatori americani de a ecraniza Divina Comedie-ca sunt unele lucrari aristice care sunt perfecte in forma de expresie in care au fost concepute.
2.Un alt semn de intrebare e decizia de a filma AN.


1.Prima problema e de ordin general:cat de moral e sa faci filme despre razboi?A sta intr-un cinemtograf si a gandi "Dumnezeule,ce oroare" miroase a ipocrizie.
2.Un film despre razboi(daca e nevoie de asa ceva) ar trebui sa-si concentreze atentia asupra starii psihologice de razboi,si aici ultima parte din Apocalypse Now,unele parti din Thin Red Line,prima parte din FMJ si mai ales Copilaria lui Ivan(a se vedea secventa cu Durer) exceleaza.

Nu sunt de acord. "Lolita" e un film de exceptie. E drept, ca sa poata fi apreciat la adevarata lui valoare, este nevoie de un pic de detasare fata de romanul lui Nabokov, dar tocmai asta este ideea... Kubrick a realizat o alta varianta a povestii, iar filmul este perfect la toate nivelurile: jocul actorilor, echilibrul constructiei (prologul, elipsele), muzica...

Nu inteleg care este problema cu alb-negrul... Color, filmul ar putea cadea in vulgar. Asa, este seducator intr-un mod cu totul aparte.


True... Dar marii cineasti - cand fac filme de razboi - stiu ce probleme sa puna in discutie astfel incat sa nu para doar un carnagiu.


Fiindca suntem pe topicul pe care pe suntem, imi permit sa adaug "Paths of Glory", un filme despre si anti-razboi, care intr-adevar se concentreaza pe starile psihologice si emotionale ale personajelor si nu pe luptele in sine (nu ca secventa inaintarii si retragerii nu ar fi breathtaking). In special scenele de dupa judecata si inainte de executie sunt de o intensitate apasatoare si - evident - se remarca finalul cu duios cantec nemtesc care schimba starea de spirit a tuturor soldatilor... Brilliant piece of filmmaking!

Aici ne intelegem,daca iei filmul separat de carte,e film bun.Intrebarea e de ce si-a masacrat Nabokov cartea,iar domnul Kubrick daca nu a avut intentia de a face o adaptare,de ce nu a facut alt film?Asa ai doua obiecte distincte cu acelasi nume,acelasi subiect.E clar ca filmul nu aduce nimic in plus cartii,si atunci scopul lui este???
Fa o comparatie cu Barry Lindon!


Strict personala.


Marii Cineasti...doar un carnagiu :lol: ,l-ar putea face sa para Lacul Lebedelor si tot aia ar fi.
Aici am sa dau exemplu Guernica lui Picasso si multimea de carti care a fost scrisa pe tema moralitatii ei.Ce mesaj mai transmite o astfel de opera atat timp cat ea e apreciata estetic.Ce valori spirituale mai poti scoate din cadavre?

Numai un moment... Cate ecranizari chiar aduc ceva nou fata de cartile din care sunt inspirate? Iar "Lolita", din punct de vedere cinematografic, e exceptional, si am enumerat actorii, muzica, elipsele, unitatea structurii... Nu poti trece peste chestiile astea asa de usor.

Un film nu trebuie niciodata judecat in comparatie cu cartea din care isi trage seva si voi sustine aceasta afirmatie tot timpul. Mai mult de atat, Kubrick a realizat o varianta a povestii lui Nabokov (fortat un pic de cenzura), nu a maltratat romanul acestuia... Iar in plus fata de carte... pai Quilty este tot timpul prezent in film, apare din cand in cand, in momentele in care povestea isi schimba cursul, in timp ce in carte era mai mult absent, prezenta lui era doar notata sau sugerata. Imi pare rau, aici nu iti dau dreptate.


P.S.: Oricum, decat "experienta Lyne"...

Discutia voasträ atinge aspecte esentiale ale tuturor "ecranizärilor" - si ale altor filme cu surse de inspiratie concrete: biografii, istorice, etc. Oricum, rezumându-ne la ecranizäri, voi reaminti cä aici se impune o anumitä zonä de echilibru: nu trebuie sä fii totalmente fidel unei cärti (evident, asemenea filme sunt sterile) - si nici nu poti, în fond (literatura e una, cinematograful alta) - dar nici nu se cade sä devii atât de "personal", încât s-ajungä lumea sä te-ntrebe: "päi atunci, de ce n-ai fäcut ALT film?" (Hemingway, întrebat cu un prilej la ce mai lucra, a räspuns: "Päi, la un roman pe care mi l-a inspirat un film fäcut dupä o carte a mea.") Cred cä douä bune exemplificäri ale acestor extreme (incluse în "zona de echilibru") ar fi:
- Zeffirelli, "Iisus din Nazareth". O ecranizare fidelä a Evangheliilor, doar cu câteva mici contributii pe ici, pe colo (Zerah, Iuda), ca sä nu fie doar o cärtulie cu poze, ci un FILM (nu mare, dar bun, totusi).
- Tarkovski, "Stalker". S-a îndepärtat de romanul fratilor Strugatki, spre a deveni ACEL Tarkovski mereu unic, pânä la limita extremä admisibilä.
Dar sä revenim la Kubrick. Cu exceptia "Odiseei" (romanul a fost scris în paralel cu realizarea filmului, deci ecuatia se schimbä), cred cä toate ecranizärile lui se înscriu perfect în partea a doua (cea "creatoare") a "zonei de echilibru".
Un caz interesant de discutat, dar pe care simt nevoia sä-l amân putin, este "Paths of Glory". Deocamdatä, pentru cä n-a fost mentionat aici decât în treacät, cred cä a sosit momentul sä ne aplecäm putin asupra uneia dintre cele mai incitante ecranizäri ale lui. Nu mai este Stephen King - e Kubrick. Dar un Kubrick care does justice si siesi, si lui King:
"The Shining".
Gentlemen... purcedeti.

P.S. Asta nu înseamnä, Doamne fereste, cä am pus punct dezbaterii despre "Lolita" si celelalte.

Well, nu am citit "The Shining", dar am vazut odioasa miniserie regizata de King insusi, deci imi pot face o idee... Nu cred ca daca citesc cartea imi voi schimba parerea despre film, acesta este oricum o capodopera. Kubrick se dezlantuie, creeaza ceva mai teribil decat tot ce a facut pana atunci, aducandu-l in prim-plan pe Jack Nicholson intr-un tur de forta si overacting, indiscutabil unul dintre cele mai bune roluri ale sale. Trecerea de la blandete la brutalitate, zambetul devenit ranjet macabru (exploatat apoi la maxim in "Batman"), exagerarile de expresie si limbaj, modul in care cuvintele sunt pronuntate (v. la sfarsit cand urla "Danny!" :shock:)... as putea sa enumar la infinit...

Daca ar fi sa fac un clasament neoficial al celor mai buni actori intr-un film de Kubrick, Jack Nicholson ar fi pe primul loc (ex-aequo cu Malcolm McDowell, evident :D).


P.S.: Tipii astia doi, Stephen King si Stanley Kubrick, au aceleasi initiale... That's f*ckin' weird...

Despre "Shining" as avea atât de multe de spus, încât trebuie s-o iau cu binisorul. Încep cu partea anecdoticä, si pe urmä, desigur, voi mai reveni - ca sä nu fac iar mesaje lungi.

Parcä as zice cä, pentru mine, "2001", "Dr. Strangelove" si "A Clockwork Orange", formeazä triunghiul kubrickian care mä bulverseazä cel mai tare. (Sigur, sunt departe de a fi singurul care simte astfel.) Dar "The Shining", cred, mi-e cel mai drag Kubrick, din motive personale.
În 1987, galopam pe cai mari prin fandomul SF (prilej care m-a apropiat si de Nea Dumi de la "Preoteasa", Dumnezeu sä-l odihneascä), si începeam sä descopär literatura horror, sub obläduirea lui Läzärescu (da, chiar ACEL Cristian Läzärescu de care vä leagä oarece amintiri bizare pe-aici). Era perioada samizdaturilor si a cärtilor trase la xerox, si mi-a vândut, pe 150 lei (o sumä, la vremea aia!), copia xerox dupä "Shining", legatä în scoarte de pânzä (a urmat "The Talisman", în aceleasi conditii, cu 250 lei!).
Nu trece mult, si väd în programul Bibliotecii Americane cä pe data de 3 ale lunii iunie vine "Shining". Mä reped la raft, înhat cartea si m-arunc pe ea. (În aceeasi dupä-amiazä, mä si înfätosez la coadä la belete; evident, primul la rând, Läzärescu, întâmpinându-mä cu un rânjet diabolico-sprintar.) Am cetit cartea pe neräsuflate, în cele douä zile disponibile, terminând-o pe stradä, de-a mersulea, în drum spre film. Asa cä o aveam încä incandescentä-n cap când l-am väzut.

Ca atare, în primul moment, filmul lui Kubrick mi-a produs o dezamägire - strict subiectivä. Treptat, însä, impresiile au început sä se decanteze. Am mai recitit cartea, am reväzut si filmul, si am ajuns sä înteleg cu cât e mai bogatä, mai profundä si mai incisivä viziunea propusä de Kubrick - bref, ca rapel si la ce spuneam în mesajul anterior, în ce fel se înscrie filmul lui în categoria acelor ecranizäri cu adevärat CREATOARE.
Despre toate astea, în viitoarele mesaje, când mä voi înfige mai adânc în substanta filmului. Povestioara mea se încheie cu un epilog: cinci ani mai târziu, NEMIRA mi-a dat sä traduc "Carrie", "IT" si "The Talisman". Sunt printre traducerile cele mai apropiate sufletului meu - dar am rämas cu regretul cä "The Shining" fusese datä la tradus înainte de a deveni eu colaboratorul lor.

dupa mine, peter sellers, de departe. si pt lolita si pt dr S.
for f***'s sake, omu' joaca 3 roluri in al doilea (si in some extent si in primul). am amici, (ametiti ce-i drept) care nici nu si-au dat seama ca e acelasi actor in dr strangelove.

Marile spirite se întâlnesc întotdeauna! :)

1.Filmul Lolita nu este o adaptare a cartii Lolita,Nabokov a scris cu mana lui scenariu pt. film-poate fi considerat o variatiune pe aceeasi tema.
2.Filmul Lolita este un film bun(dar care in sistemul meu de coordonate vine dupa Portocala,Dr.strangelove,2001,Barry Lindon,The Shinning)

Funny, si eu la fel... E reu sa-ti dai seama daca nu esti prevenit de dinainte. Totusi, McDowell si Nicholson au o forta aparte, duc rolurile pe niste culmi nemaintalnite...


@Serghei:
--- In topul meu neoficial, "Lolita" e cam pe 3, dupa "2001" si "Portocala", cot la cot cu "Shining"...
--- Nu inteleg punctul 1... :?

Culmile socialismului multilateral dezvoltat ?

Nu, aia se numeste 'harababura'... Culmi ale identificarii actorului cu personajul jucat (McDowell chiar a atit-o, devenind cunoscut mai mult ca Alex, decat ca McDowell, actorul... La fel si Perkins e Norman Bates :D )

[quote="MinRep"] Eu stiam ca "harababura" se numea revista gen Urzica, scoasa prin partile dosnice de Geo Saizescu al batran.

Nu, alea se numeau "cele mai înalte culmi...", nu "nemaiîntâlnite".

Buna precizarea ta, numai ca replica lui MinRep m-a dus cu gandul la filmulete in care muncitorii lucrau fericiti cu caschetele pe cap si in vesnicile uniforme impecabile (numai in film).

Mai era si emisiunea aia de dinaintea Jurnalului, care se chema Asa da, asa nu !. Acolo oamenii muncii erau instruiti cum sa tina sapa in mana iar unitatile economice in care isi desfasurau activitatea erau date drept exemplu pozitiv. Daca colhozurile aveau geamuri si erau varuite aparea din negura unei mese de montaj sovietice replica asa da !. Daca colhozul nu avea geamuri, muncitorii nu aveau protectie (nu mai vorbim de var), aparea ASA NU !!! :x
La sfarsit de an emisiunea ASA DA, ASA NU !!! dadea unitatilor economice (gen Cooperativa), care se incadrau cel mai mult de-a lungul anului in categoria ''Asa da !'' premii. Ele se materializau in o Skoda 1100 s si bilete la mare sau la bai (in functie de preferinte), pentru tovarasii fruntasi.

Asa da, asa nu !!! era mult mai amuzanta fata de ce aberati voi p-aci !

O rezolvam intr-o zi la o bere. ;)

n-am vazut (inca) lolita, dar si stephen king a scris o noua adaptare a lui 'shining', nemultumit de treaba lui kubrick... sa fie si aia o variatiune pe aceeasi tema ?