Pe mine cel putin nu ma transpun in nici o hipnoza. Am vazut Mullholand drive si Blue Velvet. Mie filmele astea mi se par copilaresti. Maybe I should give it a second chance, ca nu inteleg de ce se vorbeste atat de Lynch ca de un mare regizor.

Re: David Lynch
 

In primul rand, nu te apuci sa "arunci cu pietre" intr-un regizor din carui filmografie nu ai vizionat cel putin 75%. In al doilea rand nu e apuci sa faci asta, fara sa ai un temei serios. In al reilea rand, daca tot o faci macar putinele argumente pe care le aduci sa nu fie si ele clisee. Tot ce ai expus tu in asa-zisa ta jusificare e pe cat de fumat, pe atat de fals.
Vii si spui ca "Los Highway" ese sub orce critica, dar bag mana in foc ca nici nu ai stat sa il "rumegi" maar putin, fiindca, deh, e mult mai usor sa spui ca e ceva incomprehensibil si sa il consideri pe lynch un regizor supra-evaluat care face filme gratuite, nu-i asa? La urma urmei, e orgoliul pus in joc. Vai, cum sa nu ineleg eu filmul asta, eu, CHIAR EU? Adica daca era orie al manelist prostovan, mai intelegeam, dar CHIAR EU? Acum nu vreau sa crezi ca iau totul prea personal, dar eu am vazu filmele lui shi LE-AM INTELES, fara prea mare dificultate. Nu am reusit la prima vizionare, la a doua sigur am avut succes. dar penru asta a fost nevoie sa imi agat orgoliul in cui si sa admit faptul ca nu am urmarit totul cu sufcienta atentie.

Pe de alta parte, tu ai scris: "daca vreau iluzionism, ma duc la circ, nu la cinema". Atunc,i nu e mai du tata la cinema, CACI FILMUL ESTE(in procent de 80%) ILUZIE. Nu poti sa zici ca lururile pe are le vezi intr-un film sunt reale. Tot jocul actorilor, muzica, regia, fac pare dinr-un proces de a crea o iluzie cat mai credibila. Asa ca...(aici ar trebui sa tragi tu niste concluzii plauzibile)

Daca vrei, mai putem continua discutia asta(inr-un mod civilizat, evident), dar acum ma voi opri ca nu vreau sa scriu romane pe aici.

P.S: Cate filme de Lynch ai vazut tu ,mai ecact?

AULEU !!!!!!!!!!!!!!!!!!
DE UNDE AI SOS BAZACONIA ASA, MAI ANDREI, MAI?
CARE DEALER MAMA, CA ALA ERA ASASN PLAIT TOATA ZIULICA! EA IL ANGAJEAZA SA O OMOARE PE CAMLLA RHODES, IAR ACESTA II DA O CHEIE SPUNANDU-I CA DUPA E O VA OMORA(PE AMLLA, EVDENT) EL VA LASA CHEIA INTR-UN LOC STABLIT DE EI.
S CEEA E A VAZUT TU IN ULTMA PARE NU ERA VIS, ALEA ERAU FLASH-BACK-URI!
PRACTIC VORBIM DE O CONSHTIINTA CARE SE INOARCE IMPOTRIVA-I.
INCEARCA SA REVEZI FILMUL DIN PERSPECTIVA ASA SI S-AR PUTEA SA MAI GASESTI SI MAI MULTE LUCRURI INERESANTE

Oare chiar ar putea? Ma indoiesc. Ai scris vreodata un scenariu? Cap coada. Ai facut vreodata un scurt-metraj macar? Pentru ca imi dai impresia ca tu te iei doar ca sa vada lumea ce "destept" esti.

"Singurele lucruri care merita sanctionate pozitiv sint sunetul (si sunetele pe care le scot personajele) si insertia desenelor animate (?)" De ce? Jusifica de ce ar trebui sanctionate pozitiv sunetele pe care le scot personajele si insertia desenelor animate?

Eu te cred ca-ti place Lynch , dar cam mananci litere.

Re: David Lynch
 

Si nu numai filmul este o iluzie, ci universu' cu totu'. Si documentarele sint tot iluzii -optice, cred - iar in 'Death in Gaza', regizorul nu moare pe bune in film, ci isi revine si striga 'that's a wrap', apoi merg cu toti on set sa se inalte la cer.

Mai ecact, am vazut un film si jumatate, dar de doua ori, ceea ce se pune, cred, de trei filme vazute.

Adi, iarta-ma, dar ce sa fac, am vazut filmul de 2 ori, nu de vreo 30 ca altii. Am citit pe imdb chestia asta si mi s-a parut ca are sens. Acum ca am gresit cu unele detalii ma rog asa o fi, eu vroiam sa ilustrez doar faptul ca filmul ARE o logica, nu cum sustin unii de-aici cum c-ar fi joc.

are cineva idee cum si in ce context a ajuns sa faca ecranizare dupa Dune?
am vazut recent si Director's Cut-ul, si am ramas la fel de rece. de ce s-a riscat sa faca un proiect atat de ambitios si atat de diferit de stilul pe care si l-a impus, nu stiu. ma poate lamuri cineva?

Cand Lynch s-a apucat sa scrie "Dune", nu s-a gandit ca cei de la productie ii vor impune restrictii si ,mai mult decat atat, nu s-a gandit ca ii vor taia din scenariu. Practic, filmul "Dune" nu a fost semnat David Lynch, cat Dino de Laurentis. Cam asta a fost kstia.

P.S: Ai the Director's Cut-ul?
Hmm, de unde il pot gasi si eu?

Nu Serghei, nu trebuie sa fii un Sherlock Holmes. Lasa indiciile alea, ca nu te ajuta mult. Eu nu am avut nevoie de ele ca sa inteleg filmul. De ce atatea bazaconii, cand vreo cateva intrebari simple au acelasi efect.
Prima: Observi ca in prima parte a filmului semerge cu doua personaje principale, pentru ca in a doua parte ele sa isi schimbe identitatile. Intrebare: ce inseamna asta? Un om nu poate avea doua identitati deodata. Deci e clar ca o pereche de identitati e iluzorie. acum problema e caredintre ele e iluzorie. Pai e iluzorie aia unde se intampla cele mai multe lucruri "suspecte". De aici rezulta ca prima pereche de identitati e luzorie. De ce? Pai, hai sa fim seriosi, ala a fost un accident din care nu prea putea sascape nimeni cu viata. Pe de alta parte, modul cum ajunge "Rita" in apartamentul matusii lui Betty este shi el practic imposibil de realizat: s-a strecurat fara sa fie vazutade nimeni. Trei la mana, cand afli ca ai un strain in apartament, nu te comporti cum s-a comportat Betty, nu crezi. Shi astea sunt numai cateva din kstiile suspecte din prima parte. In a doua parte, singurul lucru derutant sunt flash-back-urile, pe care le poti observa, insa, daca esti atent la detalii. Si mai e derutant pentru unii si finalul. Dar eu zic ca acolo iluziile au un alt caracter, unul sententios, care tin de o relitate inspaimantatoare de care nu mai putea fugi.

P.S: "Blue Velvet"-ul nu mi s-a parut extraordinar. D.p.d.v stilistic, ce-i drept, este excelent. Dar Lynch nu reuseste sa contureze suficient de bine asupra dramei lui Dorothy Vallens, iar prin asta filmul este inconstant, in sensul ca el contine secvente de putere emotionala zdrobitoare carora nu li se acorda suficienta atentie. (My rating: 8/10)
"The Elephant Man" este un film bun, nu am ce spune, dar parca totusi nu atat de complex ca MD.

sunt extrem de curioasa, ce ti-a putut place la Eraserhead? eu m-am torturat uitandu-ma la acest film, in speranta ca poate, poate, in final se va intampla ceva remarcabil...din nefericire pentru mine nu s-a intamplat! mi s-a parut mult mult prea metaforic si mult prea grotesc, ca sa mai poti intelege ceva din el...si faptul ca este alb-negru chir nu ajuta deloc...erau cadre intregi in care de-abia desluseam siluetele...sunt de acord ca Lynch e ciudat, dar cred ca uneori se pierde in atatea subtilitati incat nici el nu mai stie ce vroia sa transmita...

m-am apucat sa ma uit la Twin Peacks si deocamdata imi place foarte mult (asa ca nu pot decat sa ma bucur ca a evoluat de la stadiul de Eraserhead :P )...imi place ideea ca personajele feminine seamana intre ele, si ca de obicei sunt foe blonde fie brunete...exploateaza foarte bine tema contrariilor si a dualitatii anumitor personaje.

Trebuie sa recunosc, ca intr-adevar "Eraserhead" este probabil cel mai greu digerabil film al lui Lynch. Cu toate acestea, nu pot spune ca nu e incomprehensibil. Exista doua cuvinte cheie: Mutatie si dezintegrare.
Amele actioneaza pe doua planuri: unul exterior si unul interior. In planul exterior, mutatia survine datorita incercarii omului de a controla totul(cadrul exclusiv industrial), chiar si ceea ce nu se poate controla(avem pui facuti de om(?!!!???????) care cand ai bagat furculita in ei se mai si misca, e de asupra, desi ei tocmai au iesit din cuptor). Pe plan interior, mutatia survine datorita incapacitatii omului de a se adapta la universul artificial creat chiar de el. Oamenii nu mai sunt capabil sa simta, sa comunice, vorbesc telegrafic si mai mult de dragul ambiantei. Ei sunt bantuiti de temeri inimaginabile entru ca tendinta lor de artificilaiza totul i-a facut sa rupa contactul cu ratiunea. In acest punct apare si dezintegrarea. La nivel exterior se manifesta in cadrul relatiilor interumane care sunt lipsite de viata, iar la nivel interior se manifesta rin incapacitatea omului de a se accepta pe sine, prin instrainnarea de tot, inclusiv de el insusi. Prin diluarea firului epic, se vrea sa se sublinieze tot aceasta dezintegrare.
Omul, introdus intr-o lume a standardelor gratuite, este pus sa lupte cu stereotipia(a se observa meseria pe care o are Henry). O lupta pe care, insa, el nu o duce, pentru ca asta i-ar impune NOI responsabilitati sau , mai bine zis, l-ar pune in fata cu noul.
Copilul are si o semnificatie metaforica. El rerezinta practic tot ce s-ar putea crea dintr-o astfel de lume. Cand copilul apare, atunci practic incepe dezintegrarea lui Henry interioara, dar si dezintegrarea cuplului, care nu a fost nici el, nimic mai mult decat o formalitate. De aici incepe si diluarea firului epic, pentru ca, la urma urmei, era povestea lui Henry sau era, mai bine spus iluzia unei povesti. In mod inconstient, Henry relizeaza ceva. Iar prima lui vedenie(sau vis), nu reprezinta nimic altceva decat o prima faza de mutatie a idealului(femeia cu obrajii deformati care calca...(nu imi dau seama exact ce, adik stiu, dar nu pot sa exprim)). Evident ca exista si o viata reala, dar ea nu este prezentata decat in franturi, fiindca nu are nici o importanta, fiindca nimic nu s-a schimbat. In al doilea vis el realizeaza exact ceea ce reprezinta el in raport cu lumea din care face parte. El este o unelata(capul lui cade si este dusla o fabrica de radiere), o unelata facuta pentru a sterge("Eraserhead"). Ce anume? Probabil ultimele urme de istorie, pentru a putea trai intr-un prezent continuu.
Trezit, urmand sa fie parasit de sotia sa, Mary, trecand printr-un esec extraconjugal el se izoleaza. Dar nu reuseste, datorita copilului. Isi vede atunci si neputinta de a isi asuma anumite responsabilitati, dar ii vede si lui hidosenia si incapacitatea lui de a se putea adapta. Asadar il omoara si aici dezintegrarea interioara capata caracter total. Scena din final nu reprezinta moarte, cat, zic eu, paralizie. El e constient ca nu poate schimba nimic, ca nu a fost in stare sa se schimbe nici macar pe el.

In alta ordine de idei, dpdv al constructiei, se apropie destul de mult de romanul absurd. Mai ales de cel beckettian. Putine personaje, fraze telgrafice. Econonomie, etc...

Ar fi mai multe de spus, dar momentan ma rezum numai la atat

draga mea Ricutza...mai :D ... e Twin Peaks nu Twin Peacks :P

Anyway..ce mi-a placut la Eraserhead? Tocmai ca e grotesc, metaforic, greu de digerat, intunecat, obscur, alambicat, subtil, alb-negru :P etc. etc.

Oricum...raman la parerea ca Lynch nu trebuie descifrat sau decodificat.. iei filmul lui asa cum ti-e servit si gata. Il traiesti, nu-l gandesti. But that's just me :)

Daca ar fi sa fac un top, iar iesi cam asa:

1. Mulholland Drive
2. Eraserhead
3. Twin Peaks(TV)
4. The Elephant Man
5. Blue Velvet
6. Straight Story/Lost Highway
7. Industrial Symphony No.1
8. FWWM

Wild at Heart, Dune, Hotel Room si Rabbits nu mi-au placut deloc

Incearca si Darkened room, cu prostituate plinse si machiate, tot marca Lynch.

L-am vaut si pe ala, dar nu l-am trecut pentru ca asa ceva nici nu merita trecut. Un scurt-metraj ca ala puteam sa fac si eu(si cred ca tot iesea mai bine).

@kasper hauser: de unde ai fãcut rost de Industrial Symphony ºi Hotel Room? Le vreau ºi eu.

De unde mania asta cu indicii, vanat detalii, revizionat a 23-a oara o anumita scena pt a "intelege" anumite chestii. OK, toate astea ar putea fi importante intr-o campanie de marketing & promovare, dar strica tot farmecul filmului.
Lynch a intuit reactia unui anumit segment de public si a stiut sa exploateze toate astea. Aici e de admirat. Acum, o gramada de oameni si-au gasit in MD un film "de capatai".
Personal imi este imposibil sa vad un film astfel.

pai hai sa facem un schimb. Trmite un Pm si mai vb noi. Iar daca iti e peste mana, arunca o privire pe bit torrent si ai sa le gasesti acolo, probabil. Eu l-am rugat sa pe cineva sa mi le scoata ca n-am net.

Lost highway

6/10 Nu mi-a placut. "Alabama" (Patricia Arquette) total neinteresanta si ca actrita si ca femeie. Metamorfozele alea m-au pierdut definitiv, n-am inteles cum saxofonistul devine Pete, apoi Pete se transforma iar in saxofonist si tot asa. Tipul fara sprancene si rujat se vrea un soi de constiinta ascunsa a protagonistilor, un soi de alter ego razbunator ?
Finalul era interesant, daca sarea peste faza tipetelor. In rest un Robert Loggia reciclat (imi place uneori, dar nu aici).

O nebunie gratuita.