Cu scuzele de rigoare... NU CUNOSTI SITUATIA.
A existat o singurä perioadä cât de cât mai avantajoasä: anii '70. Atunci, într-adevär, lucrurile stäteau partial asa cum le descrii tu (d.p.d.v. financiar si ideologic), ca dovadä cä s-au putut face filme ca "Nunta de piaträ, "Duhul aurului", "Mere rosii", "Filip cel bun", "Proba de microfon", etc.
Dar toate astea au luat sfârsit în august 1983, o datä cu funesta Conferintä de la Mangalia. Infuriat de filmul "Faleze de nisip" (care era de aceeasi facturä cu cele de mai sus, si cu tipul de film bun la care se referä întrebarea ta), Ceausescu l-a mutat pe Ion Traian Stefänescu, din postul de viceperesedinte al Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste (ministru adjunct cu cinematografia) în functia de prim secretar al judetului Dolj, si-n locul lui l-a pus pe sinistrul Mihai Dulea, care respecta cu sfintenie (si imaginatie creatoare - în sens räu) indicätiile pretioase trasate de Nicu si, mai ales, Leana (cä ea-si bäga mai mult coada, când era vorba de culturä si artä; avea o urä visceralä împotriva intelectualilor si artistilor, defulatä într-o pläcere perversä de a-i manevra ca pe sclavi).
Asadar, din 1983 pânä-n 1989 a fost aceastä perioadä despre care vorbim acum, perioada cea mai neagrä. O cunosc perfect, exact atunci lucram eu la Buftea, si mi-am fäcut si filmul de debut, "Färä lumini de pozitie" - vezi aici:
http://www.cinemagia.ro/movie.php/Fa...movie_id=11826
Aveam "toate conditiile"? La nivelul normal al pietei, devizul unui film ar fi trebuit sä aibä minimum 5.000.000 lei (era strictul necesar). In 1984, se redusese la 3.000.000 lei, iar în 1988, la 1.800.000 lei. Nu-ti poti imagina ce chin era sä faci film în asemenea conditii. TOTUL era improvizat, haotic, încropit. Echipe de filmare venind seara înapoi la hotel, cu aparatele, cu actorii, cu tot, în bene de camioane oprite pe drum cu "Ia-mä, nene!" (Astia eram noi, de la Säcele la Brasov.). Si e doar UN exemplu.
Si partea ideologicä?
Filmul meu, pe un scenariu de Adrian Dohotaru, s-ar fi vrut un road-movie comedie sentimentalä: ei se iubesc, se pierd într-o garä, si zburdä sä se regäseascä - autostopuri, camioane, trenuri, turisme, trec unul pe lângä altul färä sä se vadä, dealuri, vaci, râuri, flori...
Dulea a scos "love"-ul si a pus în schimb "productie" (zice: "Ca sä aibä mizä!"). Acum alergau pe coclauri ca sä rezolve la timp problema unui combinat chimic!
Si, din nou, nu e decât un exemplu.
NU EXISTAU FILME NON-IDEOLOGICE. Absolut TOATE trebuia sä fie inspirate din "realitatea socialistä". Nu puteai face o comedie ca lumea, fiindcä nu era voie sä aparä personaje negative. Nici prosti, nici inculti, nici naivi, nimic care sä poatä fi exploatat comic. Toti trebuia sä fie frumosi, destepti, cinstiti, angajati în procesul muncii. Orice conflict (asta era REGULA!) nu putea exista decât "între bine si mai bine". Totul era controlat la sânge, pânä la ultima replicä, ultimul detaliu, ultimul capät de cadru... Dulea a vrut sä-mi scoatä din film pânä si pisoiul babei din tren - abia am reusit sä-l pästrez! Cä "sä nu cädem în derizoriu, adicä avem aici doi ingineri responsabili, si noi arätäm babe cu pisici?"
Asa cä imagineazä-ti cine, cum si la ce nivel putea face în acei ani filme cinstite, curate, färä ideologia partidului în ele. Cazuri rarissime (de obicei, ecranizäri de epocä). Pânä si în "Cuibul de viespi", dupä "Gaitele" lui Chiritescu (unde am fost asistent, am si jucat un rolisor), au fost bägate cu forta douä personaje ideologice: "omul näcäjit" (Albulescu la birt), si "redactorul" (Repan în tipografie), care fäceau teoria chibritului apropo de muncitori si burghezi, cu trimitere la personajele principale.

pitbull
 

dar ce era oare in mintea unuia ca Dulea?
scrupulozitatea cu care-si indeplinea misiunea sufocanta nu avea radacini si intr-o anumita frustrare?
sentimentul puterii cenzuratoare il tampise in asa hal incat probabil simtea o bucurie ascunsa atunci cand strica munca unui regizor.
ceva de genul: nu sunt in stare sa inteleg arta ta, ok, nici tu nu o s-o poti face cum trebuie, asa ca suntem chit in privinta ratarii profesionale.

Mda, cam asa ceva...! SIGUR erau asemenea elemente, asemenea frusträri si complexe... Mihai Dulea era un personaj straniu... Eugen Barbu, într-un roman din care au apärut atunci fragmente într-un almanah, îl încondeia sub numele codificat "Gavril Culea", de pe vremea când, tânär activist, era adjunctul nu stiu cui undeva într-un judet... Subalternul servil, onctuos, adus de umeri, cu zâmbet mieros si ochi încretiti la colturi... Fizionomie vag mongoloidä, slab, osos, ochelari cu lentile groase si rame negre, pär negru des, pieptänat pe spate... Culmea, aräta destul de simpatic... La începutul oricärei discutii era zâmbitor, glumet, te asculta, avea räbdare... dar curând descopereai cä era un zid uman... Iluzia de comunicare se spulbera repede... Ore întregi te chinuiai cu el, si-ntr-un târziu plecai acasä hotärât sä dai drumu' la gaze. Dupä Revolutie a dispärut BRUSC. Cred cä s-a pensionat, cäci nu s-a mai väzut pe nicäieri... Ca si cum n-ar fi fost. A rämas doar în amintire...
...Si-n romanul meu heroic-fantasy "Pretul Reginei Shaana", scris în 1988 si definitivat în 1991, sub chipul lui Uhalai DiEm (anagramä Mihai Dulea), Zeul Intunericului, cel care vine din adâncurile planetei sä cotropeascä lumea.

...
 

da, destul de depresiva starea pe care o descrii...
probabil ca aveai doar doua cai de urmat: ori te retrageai din joc, ori te lasai purtat de valul propagandistic.
Si cred ca regizorii care au facut pactul cu diavolul au resimtit si o anume placere in chestia asta...

Cine stie... Unii, da, posibil - e evident cä alde Virgil Calotescu, Cornel Todea, Elisabeta Bostan, Pantelie Tutuleasa, cei care puneau mult... d-äla de la oamenii normali se numeste "suflet", se implicau si la nivelul unei voluptäti perverse... Dar pentru majoritatea nu era decât un compromis - bägau capu-ntre umeri si-si anesteziau instanta moralä... Unii încercam sä ne refugiem în estetism si stilism (ce-i drept, în micul meu filmulet am introdus multe cadre frumoase, trenul prin väi ruginii, copiii la gârlä cu vaporasul teleghidat, vacile...). Alteori, plänuiam opere subversive, codificate (ca scenariul meu "Al treilea ochi", niciodatä intrat în productie, prin care visam - naiv, acum îmi dau seama - sä urmäresc drama subtilä a unui adolescent de treispe ani care din pionier devine utecist; totul frumos, festivist, pozitivist... si de fapt, complet fals, conotând dezumanizare, strivire, robotizare - un fel de "he loved Big Brother"). Si, evident, îl mai aveam si pe Daneliuc, care îsi crease statutul de "disident" - si, în "Croaziera", reusise chiar o parabolä anticomunistä si anticeausistä explicitä! Culmea - nu s-au prins, în schimb, le-a cäsunat pe un film cuminte si apolitic ca "Glissando".

ei las k 'glissando' nu era kiar asha 'apolitic' - era doar apos & prost! :lol:

Nu mor nici dupä "Glissando", nici dupä autorele-i, si sunt de acord cä filmul era diluat si complet lipsit de inteligentä, da' nu i-as zice chiar "prost", pentru cä în perioada aia la Daneliuc încä mai functiona bine instinctul, compensând în mare parte haosul in mintea lui - sau, mai bine zis, imprimându-i metodä. Iar "apolitic" era ca rezultantä - adicä cicä se declara "antifascist", dar asta nu functiona nici explicit (cä lumea era transfiguratä, zvastika devenea spânzulturul äla), nici implicit (cä povestea n-avea nici un fel de subtext politico-istoric real) - doar declarativ (prin motto). In schimb, nu ERA nici "anticomunist", cam din aceleasi motive; doar câteva strâmbute si fitile, bägate pe ici, pe colo (aplaudarea nebunului de pe scenä, înviorarea din final...) Ete, scârt.

Re: ...
 

S-a vorbit atat de mult despre Padurea Spanzuratilor ca lumea s-a scarbit de acest subiect. Nu era numar Cinema in care sa nu se aminteasca despre ac. film si fantasticul premiu pe care l-a obtinut. De altfel, alaturi de Padurea la Muzeul de Arta Moderna din New York mai figureaza in arhiva : Moara cu Noroc - Iliu si un film de-al Elisabetei Bostan (Mama cred), in rest e tacere. De altfel in toate cartile de specialitate (chiar si cele de dupa Revolutie este pomenit din plin).

Pe langa celebrele cartulii de 3,75 lei de la Editura Meridiane (scoase pe timpul lui Ceasca), in 1996 la aceeasi editura a aparut "Centenarul Cinematografului Romanesc", unul din cele 5 volume ii este dedicat lui Ciulei si este scris de Mircea Alexandrescu.

Alte titluri:
http://new.photos.yahoo.com/galante_...804325314098/0

carmine
 

:)
m-am uitat pe toate fotografiile tale din arhiva
m-a frapat coperta de la Cinema din "schimbarea la fata".
Bobby si Pamela par a fi retusati sa semene cu Nicolae si Elena Ceausescu. :)
cel putin asa am avut impresia.

Re: carmine
 

Pai asta ziceam si eu sub poza la vremea respectiva:
Schimbarea la fata, dupa omagii Bobi si Pamela, mai curati, mai uscati ...

http://new.photos.yahoo.com/galante_...804246543501/5 *

*Culmea e ca oamenii au ramas marcati de retusarea pozelor, daca au retusat 25 de ani la rand nu s-au putut abtine sa nu retuseze si protagonistii Dallasului. lol.

Re: carmine
 

da, dar problema e ca e vorba de un numar din 1994 al "Noului Cinema"...ceea ce e si mai grav..:)

Re: ...
 

Bäi, nu stiu... Precis nu stiu, da' nu prea-mi vine-a crede... :? Filmele lui Zizi Bostan erau nu numai slabe, ci si foarte simpliste, puerile - n-aveau nici mäcar spoiala aia de snobism mimat care-ar fi putut, eventual, sä-i päcäleascä pe eclecticii de-acolo...
In schimb, SIGUR au luat "Nunta de piaträ" si "Duhul Aurului", de tandemul Pita/Veroiu.

apropo de filme bune romanesti
 

Poate nu la valorea celor mentionate de voi, dar un film excelent mi s-a parut si Secvente, de Alexandru Tatos.

@Pitbull
O sa caut sursa exacta si o s-o citez. Stiu ca am citit faza asta de multe ori si mi-a ramas in cap.

In top 10 la mine, fara sa pot sa precizez locul exact pe scara de la 1 la 10.

De acord.
Collins tocmai l-a väzut, zilele astea, si i-a dat un OK special.

Re: ...
 

d 'duhu...' nu stiu, dar 'nunta...' SIGUR e acolo!

sonorul filmelor romanesti
 

Mai nou, am o pasiune ciudata.
Deschid televizorul, il fixez pe "ora" zilnica de film romanesc de pe B1Tv si ascult doar sonorul, din alta camera.
Cred ca, pe de o parte, e o pofta de a auzi vorbindu-se romaneste intr-un film, dar, pe de alta parte, sonorul filmelor romanesti are ceva specific in el, ceva arhaic, chit ca filmul e facut prin '87...

..
 

Dar "Prin cenusa imperiului"..a placut cuiva de aici?

Mie. A fost unul dintre cele douä scurte momente de partialä sclipire ale lui Blaier ("Ilustrate cu flori de câmp" si "Prin cenusa imperiului"), între o tinerete creatore amorfä si tulbure, si o sclerozare tragicä si iremediabilä.
Dacä vrei date complete despre Gabriel Oseciuc, vezi c-am fäcut un topic - e aici, la românesti, pe paginile mai din colo; poti gäsi si c-un search.

Prin cenusa e ok, mai ales datorita lui Dinica. Pustiul blond e destul de anost. Ilustrate e prea comunist pentru gustul meu si f. prafuit. As adauga Crucea de Piatra. Intre timp blaier s-a pierdut printre cuvinte.
Da....

Cum spuneam, avem topic despre "pustiul blond" (Gabriel Oseciuc); a fost bun în fix trei filme: "Zidul", "Prin cenusa imperiului" si "Trei zile si trei nopti". A urmat dezastrul. (Cititi acel topic Gabriel Oseciuc, cä meritä, povestea individului a fost spectaculoasä si savuroasä.)
"Ilustrate"... era într-adevär de un tezism hiper-comunist (criminala vânätoare de vräjitoare apropo de avorturi), dar bine lucrat: personaje superbe (Eliza Peträchescu, Draga Olteanu, Dinicä, Carmen Galin la debut, Paul Ioachim), realism frust construit solid (lumea de mahala a oräselului de provincie), fir narativ bun si antrenant.
Din "Crucea de piaträ" mi-a pläcut numai bordelul propriu-zis: era într-adevär "o lume", labirinticä si sordidä, cu depravärile si candorile ei, si cu galeria splendidä de personaje (Coca Bloss fäcea toti banii!). Din päcate, secventele sexuale rämân vulgare (cinematografic), nu reusesc sä vorbeascä "estetic, despre vulgaritate", iar partea politicä tine de acel tezism contrar propriu anilor '90: acum comunistii erau äia räii, so pe ei!

Gresisem topicul, am cam amestecat discutiile pe cin. ro.

klein a scris:
da mi-a placut asta cu rapeanu.
diferenta cea mai importanta dintre mine si el e ca eu sunt istoric, el nu prea.

Te contrazic, Rapeanu e istoric, istoric de film, printre cei mai buni, adevarat soarece de arhiva (si arata asa bietul om).

On topic, ALMANAHE, nu ale lui Vanghelie :

1) 1978, o noua ancheta. "Florinel" pe coperta
http://new.photos.yahoo.com/galante_...804334344500/4

2) serj si o tipa bine (Diana Lupescu), 1983
http://new.photos.yahoo.com/galante_...804334314545/2

3) 1981
http://new.photos.yahoo.com/galante_...804334314588/0

4) Ancheta despre "scoala de film romanesc (foto si din Prin cenusa imperiului)
http://new.photos.yahoo.com/galante_...804334344624/3

5)1989 , tanara generatie + ultima aparitie a tovarasului mult iubit in Cinema
http://new.photos.yahoo.com/galante_...804334324693/1
http://new.photos.yahoo.com/galante_...804334328297/0


"Avem nevoie de filme, de piese de teatru mai bune, cu spirit combativ, REVOLUTIONAR"
semneaza N. Ceausecu (ciudat citat nu, de spirit revolutionar a avut parte din plin).

si mie mi-a placut Ilustrate cu flori de cimp. e frust, dintr-o bucata. plus nunta aia din scoala de cartier, printre planse de anatomie si animale impaiate, care face toti banii. nu mai tin minte exact, ca au trecut fo 10 ani de la ultima vizionare, da parca periplul ala printre nuntasi, din laboratoarele scolii, erea filmat dintr-o bucata. izbutit exercitiu stilistic. dinica si draga olteanu foarte mesto alesi. si lesinata de galin e de acolo.

si zau ca ma doare sufletul pentru toate rateurile lui post-decembriste, ca erea baiat de comitet. avea un soi de noblesse rar intilnit printre bizonii autohtoni.

Adevär gräit-ai. Eu mä aveam foarte bine cu el.
Apropo, tre' sä-ti multumesc, cäci väzându-ti nickul, mi-am amintit de Cat Ballou si mi-am downloadat cântecelul cu Nat King Cole si-l ascult. :)

oare mai traieste? e bine? n-am mai stat cu el la o sueta de prin 2000 -2001... nu mai stiu.

imi pare rau ca, desi am ani buni de cind citesc cinemagia, ce-i drept, pe sarite si fara sa ma afecteze mental prea tare, n-am vazut topicul asta. prima pagina e de senzatie: Racolarea - filmul asta cred ca l-am vazut de fo 7 ori intr-o saptamina, in primul an de liceu, cind chiuleam de la prima ora si nu ereau inca deschise crismele. mergeam cu clasa si intram cu sarumina. adormeam si semnalul de trezire venea in momentul in care Rodica Muresanu pica in cur, linga roata unei masini, cu pistolul in mina. si ce tristete de muzica scosese Enescu, si cum le zicea Aurica Urziceanu:
"ce destin ciudat
cind unul dintre noi
e cu celalalt
si totusi nu fac doi,
cind el si ea
o clipa uita
ca dragostea
i-o dubla steaaaaaaaaa."

o, da, adinc. eream copii da chiar si in ciuda virstei realizam penibilul sitoatiei.

despre Prea cald pentru luna mai am o cu totul alta parere. cred ca e singurul film din perioada optzecista care prezenta realiatea din curtea invatamintului romanesc si facea un portret cit de cit acurat al junelui imberb roman. e singurul film fara panglicute pe cap si matricola pe antebrat, diriginte voioase si muzicale, pupaturi timide la adapostul uniformei si revolte adolescentine cu plecat pe santier, care vorbeste de alcoolemie si chefuri, de probleme reale si escamotari pe care toata lumea le stia. accidente din astea se petreceau in mai toate colturile patriei. nu stiu, poate acum nu mai prinde, da nu cred sa nu-l fi rumegat pustanii anilor '80.

Ei, da, "Prea cald pentru luna mai" mi-e foarte limpede, jucau în el toti colegii de facultate: Adrian Päduraru, Masha Procopie, Magda Catone, Stelicä Nistor, Maia Morgenstern (ästia doi nu veneau la mine la filmäri sau la post-sincron, cä erau ocupati dincolo!) Intr-adevär, filmul avea o anumitä dozä de sinceritate pentru perioada aia; päcat cä madam Callas-Dinescu era o persoanä atât de abulicä, încât a fäcut varzä din el. Si pe urmä, a venit Conferinta de la Mangalia, si pa sinceritate!

conferinta aia in care ceausescu s-a luat de FALEZE DE NISIP?

Exact aia. August (3, dacä tin bine minte), 1983. Momentul când a început cosmarul 1983-1989 în culturä, si când Bujor Nedelcovici a fost pus la index.
O lunä mai târziu, am început anul IV de facultate. Tin minte si acum cum, din prima zi, Madam Bostan ne-a prelucrat cu mult simt de räspundere indicätiile pretioase de la Mangalia, în vederea filmului de diplomä.

Tot cam atunci, caricaturä de Mihai Stänescu:
Doi tipi la fereastra unui tren care merge pe câmp. In jur, porumb doborât de vânt. Pe tren scrie: Mangalia-Bucuresti. Si unu' zice:
- Toatä cultura e la pämânt... :((

Am vazut imaginile intr-un documentar despre filmul romanesc, pur si simplu era posedat. Atat de tare l-a enervat filmul (care e de altfel excelent si prezinta ceea ce epoca de aur nu concepea - un om acuzat pe nedrept.) La Mangalia ceasca devenise un fel de hitler rusificat si analfabet. Imagini de genul asta iti aduc aminte de ce a meritat impuscat. "Mangalia" e si pe odc.

:lol: bun.

Am vazut acum un film pe B1 Tv..cu Dinu Manolache...
Mie mi-a placut intotdeauna de actorul acesta...tin minte ca il vedeam pe la tv tot mai slabit...ca sa aflu la un moment dat ca a murit, destul de tanar..43..

Da, am fost la înmormântarea lui. Eram prieteni, iar Mache, Dumnezeu sä-l ierte, era nu numai un excelent actor de teatru (pe film, mai inabil), dar si un om extraordinar, de caracter, cu mult bun-simt, sufletist... Ce film ai väzut, "Fata morgana", sau "Mult mai de pret e iubirea"?

"Mult mai de pret e iubirea", cu Rodica Negrea partenera.

adica cu sotia...

Da, sotia lui din viatä... Drägut film, desi dezlânat (asa era Marcoci, unele secvente îi ieseau bine, dar nu reusea sä articuleze cinematografic o poveste). Cel mai mult mi-a pläcut secventa cu Poldi în rolul sectantei, si finalul cu sampania la cämin.

Mi-a placut secventa cu Rodica Negrea in fata unei cabine telefonice, ezitand sa o sune pe maica-sa, repetand frazele ce urma sa i le spuna si intrand in cate o cabina telefonica. La sfarsit, aparatul ne arata de sus vreo 30 de cabine telefonice adunate laolalta :)

treziti-va copiii fara traume ale comunismului sa vedem frumusetea din penibilitatea filmului romanesc...
sa apreciem prostia cenzura si pupincurismul pe care il reclama ei... sa contemplam falsitatea si frumusetea minciunii comuniste... scotind din toate trecutul si vazindu-le ca pe biuterii fara timp si spatiu ca pe filmele din zimbabue sau vietnam...

noul succes al filmelor de duzina romanesti sta in miinile voastre obisnuite cu tastatura de mobil nu a lor batatorite de sacose gaole tinute in mina zeci de ore la cozi cenusii...

cind o sa va uitati la "a bout de soufle" in contextul politic al frantei... si al opiniilor politice ale lui godard atinci sa judecati astfel si pe ale noastre...

comunismul s-a terminat asa ca hai sa le vedem ca pe niste filme libere...

sa fim manelistii cinefiliei romanesti....

power to the Romanian Pre '89 movies...

Au. :((

inainte de 89 macar filmele aveau sunet bun subiect bun si actori si regizori buni(nu ca filme cu lesbiene)

:lol: simplist spus, pe alocuri eronat...dar mi-a placut emanatia semi-intelectuala..

eshti pe ciclu sau c?

o mentalitate cu adevarat progresista..esti la andropauza sau c? te ia cu buferi? exprima-te civilizat, nu faceam decat sa rad de un comentariu al tau trantit fara nici o logica...nu generaliza sustinand ca e reprezentativ "legaturi bolnavicioase" pentru tot cinema-ul romanesc contemporan, fiindca atunci esti precum musca la arat...pe din-afara adica...si dupa cum mentionezi in alt topic, catalogand "cum mi-am petrecut.." drept jegos, filmele pe care le ridici tu in slavi, acum, nu numai ca tratau despre acelasi subiect precum filmul lui mungiu, dar proveneau de la creatori incasetati in acea mentalitate..iti lipsesti un fir logic in preferintele si acuzele tale..

prin urmare raspunsul este da

Lol. :lol:
Asta-i exact ca aia din bancul cu "ie adievarat cä tavarishu' Ivan Ivanovici a primit o Volgä de Cräciun"? Da, ie adievarat, cu triei priecizäri:
Inainte de '89, filmele românesti aveau un sunet mizerabil, subiecte tâmpite si regisori cretini.
(Apropo, boacäna aia cu lesbienele, din final, e supra-cireasa de pe tort - cum nici chiar bancul cu Radio Erevan n-avea!) :D

Se pare cä puiului i-a pierit piuitu'... :(( Doar autoportretul din semnäturä i-a rämas... :oops: Vai de mine si de mine... Ce ne facem?

am crapat dracului de aviara

Noroc cä tot a mai rämas ceva...

mah.... felicitari

adevarat grait-a maestrul..cand citezi vezi ce citezi, pe sintagma unde dai si unde crapa..de aviara that is.. :lol:

itzi batzi joc cumva de bolnavii de aviara????????????