ricutza |
04 Jul 2005 22:48 |
am vazut si eu intr-un final Closer...
ma asteptam la ceva mai mult de la el dar mi-a placut, in primul rand datorita actorilor...toate tacerile si schimburile de priviri, toate ezitarile, toate minciunile, chiar le-am simtit...adica nu era nimic de genul: el intra in casa, schimba 2-3 vorbe cu ea dupa care tranteste un "ma parasesti" iar eu sa ma intreb de und esi pana unde scoate replica asta si sa ma gandesc ca e facatura din scenariu...
e un film al dialogurilor, evident, dar nu cred ca poate fi considerat teatru filmat. sunt cateva replici care au ca scop sa informeze spectatorul despre ce s-a mai intamplat, si ele intr-adevar deranjeaza, dar nu sunt multe....in rest schimbul de cuvinte dintre personaje mi se pare extrem de realist si pe mine cel putin, m-au ajutat sa simt mai bine personajele...
mi-a placut foarte mult faptul ca desi filmul este foarte fragmentat si ca timp si ca spatii, nu am simtit lucrul asta...totul curgea si trecerile de la un cuplu la altul mi s-au parut extrem de firesti...mi-a placut mult si ca regizorul a intererupt cursul normal al timpului, de doar 2 flash backuri care mi se par extrem de bine plasate...
sincera sa fiu, m-a cam bulversat finalul...nu prea am reusit sa-mi dau seama exact cam ce s-a vrut cu el...l-am simtit ca facand parte mai degraba din alta poveste...
|