Pă... cele două paragrafe nu se exclud reciproc, pentru că filmul este, de fapt, un drum de la premisa inițială - aceea că un film despre sărăcie trebuie să fie social, realist -, până la concluzia la care ajunge personajul după scenele din cinematograf.

Tocmai asta e șmecheria filmului, faptul că încearcă (și reușește) să-ți prezinte ambele opțiuni înainte ca Sullivan să tragă concluzia pe care a tras-o - una cu care, personal, sunt de acord.