asta numesti tu critica? cateva imagini cu prostestatanti, imaginea de la sfarsit, plus faptul ca tipul care a denuntat compania ce polua a fost eliminat?
cand 90 la suta din film e despre niste personaje care arata cat e de important pentru ei un job la acest nivel, cat de educat, inteligent, descurcaret trebuie sa fii ca sa ajungi la o asemenea companie,
ce avantaje ai, bla bla bla...

Eu nu cred ca prea multi se uita la film si isi zic: wow vreau sa fiu si eu ca persoana care a castigat jobul! Sau se gandesc ce fain e sa lucrezi pentru compania aia care iti da spaghete stricate, iti baga camere de supraveghere la WC si iti distruge relatiile personale pana cand ajungi complet singur. :-?

Si nu inteleg, ce fel de oameni ai fi vrut sa arate? Normai ca persoanele selectate la interviul final pentru o pozitie de management de nivel inalt au o inteligenta si o cultura mult peste media populatiei. Nea Gogu portarul si croitoreasa Tantica nu ajung la un astfel de interviu. Avem exemple nesfarsite de filme in care problemele se rezolva cu pumnul, drujba sau bomba nucleara. Pentru mine personal e interesant faptul ca niste oameni inteligenti duc o lupta de idei si personalitati si din pacate nu vad asta prea des in cinema.

Interesant. Eu am cam picat undeva între extreme. Nici nu mi-a plăcut foarte mult - cum le-a plăcut lui Twinsen și lui rvn, dar nici nu pot spune că e un film atât de slab pe cât crede Mercutio. Mă mulțumesc cu calea de mijloc în cazul ăsta. Comparația cu 12 Angry Men chiar nu-și are rostul din punctul meu de vedere. Filmul ăla e o capodoperă.

Uite, aici e principala problemă pe care o am eu vis-a-vis de acest film. Personajele își pierd într-un mod extrem de "convenabil" inteligența despre care vorbești mai sus, pentru a duce la capăt un scenariu pe alocuri rudimentar. Există momente în care ele lasă tactul deoparte și se comportă cam ca Nea Gogu portarul și croitoreasa Tantica.

singura asemanare cu filmul lui Lumet, de care, am vrut si eu sa pomenesc, dar, mi s-a parut exagerata, este reunirea grupului de oameni intr-o incapere pentru a a fi confruntati cu o situatie limita. nu se pot compara personajele, nici timpul cand se petrece si nici miza. insa, "Metoda", nu este nici pe departe un film atat de slab incat sa spui ca este o copie nereusita a unei capodopere.
filmul sufera la capitolul viata. personajele sunt reci, nu stim nimic despre ele si nici despre trecutul lor, doar cei care-i selectioneaza si-au facut temele, fiindca ei vor sa angajeze pe cei care au cele mai putine puncte slabe.
eu nu stiu cum sta treaba cu corporatistii, fiindca lucrez pentru stat. ideea este ca, mi-am pus pe primul plan cariera si stiu ce inseamna sa conduci. filmul asta nu si-a propus sa ne arunce praf in ochi ca sa ne faca putina teorie despre cum se obtine un post si cat de mare e concurenta pentru el. filmul, ne propune confruntarea unor caractere si chiar daca el se desfasoara intr-un spatiu ingust si stii ca rand pe rand, candidatii vor fi eliminati, exista acea imprevizibilitate datorata faptului ca nu cunoastem deloc personajele, cum spuneam, doar putem intui cumva cine va rezista jocului, dupa modul cum gesticuleaza si sustin dialogul. totusi, am apreciat si dramul de sentimentalism care a fost putin mai condensat pe final, in scena aceea destul de ambigua, din lift. morala ar fi ca, de cele mai multe ori, dupa o astfel de viata inchinata carierei, ne trezim catre apusul ei, singuri, intrebandu-ne daca a meritat.

Well, parca si presedintele Americii a fost prins cu un mic sex oral in Biroul Oval, nu? Oameni suntem toti si poti sa-ti pierzi capul in anumite situatii.

asta-i arma secreta a femeilor. si-o folosesc fara scrupule si mi se pare aici a fi un simplu test.

rvn, pana la urma tot a fost mai interesant ca la coafor, eh? :))

la coafor e ca la serviciu. deci, poti sa spui ca dintre doua lucruri imbecile, am ales un film bun.

Excepții vor exista mereu, depinde dacă alegi te încrezi în ele sau dorești ca un film să fie realist și să încerce să ofere o reprezentare cât mai verosimilă a vieții reale. Cred că 99 de persoane din 100 nu ar fi avut cutezanța (sau tupeul mai bine spus) să facă sex într-o baie la un interviu - fie și pentru că exista o mică șansă ca cineva să privească din spatele unui monitor și să se ducă dracului postul (mai ales că interviul este unul neobișnuit).

Sigur, oricine își poate pierde capul, dar femeia aia chiar nu era oricine, cum foarte bine ai subliniat. Din contra, era până în acel punct al filmului vocea rațiunii și a calmului. Să-mi iei un personaj care părea a avea niște principii bine trasate și să mi-l transformi într-un fel de semiprostituată de ocazie, care nu are autocontrolul de a se stăpâni de la un casual sex cu o persoană față de care se arată dezgustată cu doar câteva minute este un non-sens. Genul de scenă care omoară și cea mai mică fărâmă de realism pe care ar fi putut-o avea filmul.

El Metodo este un film distractiv doar în limitele jocului dintre personaje, orice extrapolare sau referire la viața reală nu-și are locul pentru simplul fapt că personajele par a acționa fortuit. E părerea mea, desigur.

ups! eu cred ca tipa stia foarte bine ca sunt supravegheati cu o retea de camere de luat vederi.
scena de la baie a fost doar o dovada de ce este in stare sa faca o femeie care ajunge in postura ei. s-a folosit de arma seductiei din dotare intr-un mod scandalos de bun pentru ea. la urmatoarea miscare, si-a facut adversarul knock-out, fara sa tradeze in nici un fel, faptul ca, ceea ce facuse cu el in baie, o marcase emotional. intre personaje s-a purtat un joc al demascarii, dar nu unul din acela in care arati cu degetul,ci, ei, prin acel joc al mintii, din care au iesit invinsi, s-au exclus singuri.nu stiu daca ati observat, au fost tandemuri. fiecare dintre ei a fost provocat de un alt contracandidat, intrand fara sa vrea, in polemica,devenind astfel, vulnerabil.

Robert, te asigur ca exista lucruri mult mai neverosimile decat asta. si autentice. te crucesti daca le auzi.

Tocmai am vazut 12 Angry Men de curiozitate. Din punctul meu de vedere e ceva mai slab decat El Metodo. In 12 Angry Men toata lumea urla, emotia e la vedere, dar din pacate in spate nu e prea multa logica sau realism. Motivatiile sunt cusute cu ata alba, remarcabila fiind scena cruciala cand sadicul rupe fotografia fiului sau la final, intr-o asociatie mai mult decat simplista cu acuzatul. Sa respingi o marturie cruciala sub juramant doar pentru ca martorul avea niste urme de ochelari pe nas? Are you kidding me? El Metodo e ultra-realist pe langa asa ceva. Nu ma intelegeti gresit, 12 Angry Men e un film bun, de entertainment. El metodo la fel. Sunt doar stiluri diferite.

eu unul te-am inteles perfect. n-ai inteles nimic. problema ta e ca nici nu vrei sa afli.

Mai putina incrancenare, tovarasi! fiti mai zen :P

Apropo de "12", nici eu nu fac parte din cercul celor care-l ridica-n slavi. Desi sun un fan (temperat) al filmului.
Ce nu mi-a placut mie la el (cand l-am vazut prima si singura oara acum vreo 4 ani, cand eram mai pedant si rigid in ce priveste exigentele realistice, ca sa fiu cinstit) era impresia de hollywoodizare. Conceptul povestii, nu stiu sigur, dar imi imaginez c-a fost riscant si original pentru vremea aia, dar totusi Lumet nu e consecvent pana la capat, isi tese o plasa de siguranta in subsidiar. Si ma refer la micile tertipuri ce intenteaza sa dinamizeze actiunea. In principal, cat de des se ridica de pe scaun indivizii, si alte gesturi de-astea inrudite. La inceput de ex dureaza o eternitate pana se stabileste fiecare la locul lui. Care se zgaieste pe fereastra, care are ceva de-mpartit cu hainele de pe el, si alte gesturi de-astea pe care nu le mai retin exact, dar retin ca au existat. Secventa-pauza, in care oamenii trec pe la toaleta e un monument vulgar de oportunism in sensul mai sus precizat.
Ceva asemanator se-ntampla si-n 127 Hours. Conceptul epic hiper-minimalist -> supra(so)licitare in plan stilistic (camera, montaj, flashback-uri).

Problema ta e ca faci un atac la persoana absolut gratuit. Si la adresa unei persoane care a facut efortul sa ia un film recomandat de tine, sa-i acorde atentie si sa scrie un mesaj cu argumente despre el.

marile filme Fedie, am spus-o de altfel si pe threadul cu topul S&S, nu pot fi apreciate din prima. trebuie sa inveti sa le apreciezi. cu alte cuvinte nu poti efectiv sa percepi tot ce se intampla intr-un asemenea film dintr-o singura vizionare si de unul singur. e ridicol sa ai pretentia ca poti intelege oricare film, indiferent de complexitatea lui si nivelul lui artistic. s-au scris si se scriu sute de carti, se publica sute de reviste despre cinema, colectia criterion scoate aproape pentru fiecare film (chiar si in cazul filmului 12 Angry men) un al doilea disc cu comentarii, interviuri, analize.
de ce? e simplu. ca in orice domeniu pentru a aprofunda e nevoie de un ghid, de o indrumare, de niste explicatii. nuantele subtile care creeaza ambianta, stilul, tonul, definirea caracterului personajului prin interpretare, pornind de la fiecare gest marunt, haine, limbaj, detaliile de mizanscena, apoi imaginea, eclerajul, toate astea tin de arta la un film de arta. la un film de duzina tin de meserie, travail. intre auteur si meteur en scene e o diferenta mare. numai despre camera work exista o intreaga discutie la 12 Angry men, n-ai decat sa urmaresti extrasul C riterion, despre cum foloseste Lumet focalele, distanta si inaltimea de filmare. spre sfarsit, de exemplu, creeaza o atmosfera din ce in ce mai sufocanta prin filmare de aproape si de la inaltime cu o focala lunga, care da impresia de ingramadire, creind o tensiune gata sa explodeze, rezolvata printr-un plan exterioar larg la final.
comparatia cu filmuletul spaniol, care nici n-ar fi exista fara 12 Angry men, e mai mult decat ridicola. nici nu discut.

nu te-am atacat. daca n-ai avea pretentia de cinefil nu ti-as fi zis nimic. dar pentru mine e ca o blafemie sa spui ca e mai bun filmul spaniol.
uita-te la afis, ca la el ma refeream, nu am recomandat eu filmul:
http://www.imdb.com/media/rm95720192/tt0427582
e modul prin care se incearca sa se faca cunoscut un film comercial, de duzina. isi face reclama pe seama celebritatii filmului 12 Angry men, recunoscand de fapt prin asta ca nu este original.
scrie pe afis, insisi creatorii filmului spaniol spun ca au preluat elemente din 12 Angry men.

Nu, ridicol e sa iei un film hollywoodian de entertainment si sa-l descompui in fiecare bucatica. Adica ce vrei sa spui ca atmosfera creata de lentile exista doar daca citesti ce spun criticii despre ele? :-O Evident ca atmosfera ori o simti ori nu, si daca nu o simti poti sa citesti critica pana poimaine si tot aia va fi.

Eu vreau un autoturism care sa ma duca la o destinatie si tu imi spui ca daca nu stiu ca are prima implementare de ABS trifazic atunci nu e cazul sa mai conduc. Pentru tine chiar are sens asta? Cum ar fi sa nu poti cumpara o paine fara sa citesti 50 de carti despre soiuri de grau si 100 despre tehnici de coacere? O gusti si iti place sau nu, pentru Dumnezeu! Cum ar fi sa te duci la gradina botanica si un expert de acolo sa-si puna cu dispret ca esti un ignorant ca iti place trandafirul ala si nu o piticanie schimonosita de cactus care e singura planta adaptata pentru supravietuire in desertul Gobi?

Daca regizorul face un film pentru critici si experti in arta atunci sa le ceara lor sa-i plateasca biletul sau DVD-ul, ok? Nu la ignorantii care nu vor sa citeasca o biblioteca ca sa invete despre lentilele sale X(
Eu ma uit la filme, nu la afise. Si a spune ca El Metodo e o clona a lui 12 Angry Men nu are nici un fundament in realitate. Sper ca e evident ca ma refer la poveste, nu la lentile...

[/quote]


esti de-a dreptul distractiv cu felul tau de a fi. :) daca nu simti tu inseamna ca nu exista.
atmosfera exista de la bun inceput. autorul a creat-o intentionat. doar ca tu nu o percepi. atentia ta e indreptata spre altceva. dar simturile se cizeleaza, mai ales simtul observatiei, gusturile se rafineaza. cand stii care sunt mijloacele de expresie ale cinemaului le poti observa lesne si aprecia cum le foloseste un autor. cand ai la indemana cateva exemple din filme cunoscute, poti compara, urmari si in alte filme. cand stii ca in 12 Angry men autorul foloseste o focala lunga ca sa creeze o senzatie de ingramadeala, pentru sublinia un anume moment din intriga, ei bine lucrul acesta il poti observa dupa aceea si in alte filme.
dar pe tine nu te intereseaza decat povestea, nu cum e spusa ea, jocul unor actori, nu cum sunt filmati ei. te intereseaza doar sa ai niste trairi primare, doar amuzamentul, entertainment-ul.
cu alte cuvinte pentru tine filmul e un produs, nu e arta, iar eu imi racesc gura degeaba.


exact cum spuneam. comparatii nepotrivite, prozaice.
filmul vazut ca un produs. "a aparut un nou tip de aspirator, il arunc pe cel vechi"
notiunea de originalitate iti spune ceva? exista si film de arta. fiecare opera de arta e unica.
tu intre un picasso original si o imitatie viu colorata , vei alege mereu imitatia.
pentru mine 12 Angry men e o opera originala. filmul tau spaniol e o imitatie ieftina.
in calitate de produs industrial, pentru tine, evident, e mai bun filmul spaniol.