Suprinzator, ceea ce faci tu acum nu consideri a fi o pierdere de timp. Good for you.

Dostoievski-Amintiri din casa mortilor

CAINELE GALBEN de Georges Simenon.

Monsieur Simenon face pare din categoria celor mai valorosi scriitori de literatura politista alaturi de Agatha Christie, Arthur Conan Doyle si Raymond Chandler. Asijderea comisarul Maigret sta la loc de cinste in domeniu alaturi de Hercule Poirot,Sherlock Holmes si Phillipe Marlowe. Editura Polirom a luat o decizie excelenta atunci cand s-a hotarat sa publice seria integrala a romanelor care il au in centrul atentiei pe taciturnul personaj interpretat impecabil de catre Jean Gabin. Acesta este cel de-al 50-lea volum din serie si toate sunt scrise remarcabil,credeti-ma ca stiu ce spun,le-am citit cu atentie din scoarta in scoarta! In acest volul comisarul Maigret ajunge la Concarneau acolo unde ancheteaza tentativa de asasinat la adresa comerciantului Mostaguen si e aproape de a fi el insusi otravit. Cu calmul binecunoscut si folosind metodele vechi dar foarte eficiente Maigret reuseste sa rezolve problemele.

Windom ete ce are Poliromu' pa teava :-bd :

Filmul mi s-a parut cea mai putin reusita ecranizare dupa McCarthy (e drept, n-o suport pe Penelopa), dar sint curios in legatura cu cartea. Pe care o pun la coada dupa Blood Meridian, ca dupa lectura in original am anumite...neclaritati.:))

PIETR LETONUL de George Simenon.

Este al 51-lea roman din seria "Maigret" . La Paris soseste unul dintre cei mai periculosi escroci est-europeni. Maigret este informat de sosirea banditului si il asteapta la gara. Lucrurile se precipita pentru ca in closetul din trenul cu care sosise Pietr Letonul este descoperit un cadavru. Mai rau de-atat, Maigret isi pierde in acest roman unul dintre cei mai dragi colaboratori. Nu e un caz ca oricare altul pentru comisar, problema devine inclusiv una personala...

Nici eu nu pot s-o sufar pe Penelopa .Toate filmele in care joaca ea pornesc cu un handicap de un punct sau doua . De aia nici la ultimul .''Piratii din '' n-am vrut sa ma duc .Nu ca ar fi fost vorba de un film demn de urmarit.
Nu stiam ca a si fost ecranizata cartea dar am vazut apoi pe imdb ca au cam dat-o in balarii.

Mi-am cam luat teapa cu ''Bestiar '' cartea lui Cortazar .Citisem deja toate povestirile dar disparate in alte volume ale lui .Oricum cele 8 povestiri scurte au meritat o recitire.

Pnin nu e de initiere in Nabokov, adica nu merge citit fara sa fi citit Lolita inainte, are tot felul de mistocareli Nabokoviene care risca sa ramana nedetectate daca nu esti obisnuit cu cliseele de care ii place lui sa se ia. E iarasi vechea poveste cu inadaptabilitatea rusului si nepotrivirea grandomaniei rusesti in spectrul grandomaniei Americane, viziunea obtuza asupra literaturii atat din partea rusului deformat de clasicii pe care i-a citit, cat si a junilor americani deformati de atata pop culture. Si pe langa asta, Pnin e si un soi de roman-a-clef, personajul fiind inspirat de un rus imigrant, profesor de literatura, oarecum prieten cu Vladimir Vladimirovici, si care a vrut sa scrie o introducere la Lolita spre disperarea lui V.V. Si a tot institat ca pana la urma s-a ales cu aceasta caricatura, care se continua intr-un mod tulburator de grotesc si in Pale Fire. Pale Fire e dumnezeiesc, cel mai mare mindfuck din cate am citit vreodata, dar am impresia ca e oarecum intraductibil. De Ada nu m-am apucat inca, dar cum pana acum n-am citit nici un Nabokov care sa nu ma dea pe spate, banuiesc ca ne vom impaca bine.

@Federico - btw, am mai purtat noi o discutie despre Nabokov vs. Dostoevski. Mi-am adus aminte de cursul lui in care povestea de unul din romanele de tinerete ale lui Dosto, "Dulblul" (Dvoinik), singurul pe care il considera V.V. notabil din opera lui Dosto. Mie aia mi se pare cartea care il urmareste cel mai clar pe Nabokov, aproape in tot ce a scris. E radacina obsesiei lui doppelganger-urile care apare in forme extrem de variate si complexe pe tot parcursul operei lui. Intr-o zi, daca nu o sa fiu o putoare absoluta, voi scrie o lucrare despr asta. :P
Altfel, "Dublul" pe mine m-a plictisit ingrozitor ca lectura, o fi fost si traducerea de vina, dar stilul parea un fel de imitatie de Gogol care nu-i iesea si nu iesea. Continutul merita insa.

Oh, oh.
Inimioare.
Chiar azi am citit din "Birthday Letters" a lui Ted Hughes, sotu-so, poezia asta:


si mi-am adus aminte de asta a ei:

Ok, inca un post, am impresia ca trec printr-o perioada in care descopar cum sta treaba cu poezia si cat e ea de frumoasa de fapt.
Una scurta si destul de celebra.

Vezi ca avem topic pentru poezie :P

And don’t have any kids yourself. :-bd

Mi-era lene sa caut. :P

Miercuri te-ai intors cu Larkin la pachet . Am citit in ''Nimicul de temut'' ,cartea lui Julian Barnes o poezie scrisa de Larkin.Nu-mi mai amintesc din ea decit ceva de felul asta :''nu te cobori calm in mormint ,tipa ,striga ....bla bla .blalbla ''.Stie cineva poezia pentru ca am cautat peste o suta de poezii ale lui nea Larkin asta dar n-am dat de poezia cu revolta in fata mortii.

Hmm, nu stiu exact, dar google ar indica sa fie asta.
http://www.poemhunter.com/best-poems...larkin/aubade/
Asta ar fi cumva? Nu stiu cat de diferita ar fi fost si traducerea.

@miercuri

Intrebandu-ma daca s-o fi facut vreun film despre Sylvia, am dat peste acest poem scris de fiica ei, pictorita Frieda Hughes. L-am citit de mai multe ori, si de fiecare data parca ma faceam tot mai mic.

My Mother

They are killing her again,
She said she did it
One Year in every ten,
But they do it annually, or weekly,
Some do it daily,
Carrying her death around in their heads,
And practising it. She saves them
The trouble of their own;
They can die through her
Without ever making
The decision. My buried mother
Is up-dug for repeat performances.

Now they want to make a film
For anyone lacking the ability
To imagine the body, head in oven,
Orphaning children. Then
It can be rewound
So they can watch her die
Right from the beginning again.

The peanut-eaters, entertained
At my mother's death, will go home,
Each carrying their memory of her,
Lifeless - a souvenir.
Maybe they'll buy the video.
Watching someone on TV
Means all they have to do
Is press pause
If they want to boil a kettle,
While my mother holds her breath on screen
To finish dying after tea.

The filmmakers have collected
The body parts.
They want me to see.
But they requiere dressings to cover the joins
And disguise the prosthetics
In their remake of my mother.
They want to use her poetry
As stichting and sutures
To give it credibility.
They think I should love it-
Having her back again, they think
I should give them my mother`s words
to fill the mouth of their monster,
Their Sylvia Suicide Doll.
Who will walk and talk
And die at will,
And die, and die
And forever be dying.

wyrm - Orson Scott Card 8/10

Un S.F. care curge repede dar care nu omite insa detalii si reuseste sa expuna o lume placuta dar totusi bizara. Odata inceput un capitol, cu greu lasi cartea din mana pana la sfr. acestuia iar cand se termina te face sa stai cu gandul la urmatorul.

INCA DE PE ATUNCI VULPEA ERA VANATORUL de Herta Muller.

N-a mers de la prima incercare,n-am reusit sa trec de pagina 50. Vazusem de doua sau de trei ori filmul si stiam la ce sa ma astept din punct de vedere al actiunii. Herta Muller scrie pretios, complicat, e abundenta in materie de metafore, unele dintre ele folosite fortat. Am incercat si a doua oara,am dus-o la capat. E o carte despre zilele de dinaintea evenimentelor din 1989. E vorba despre teribila frustrare a unei femei terorizate psihic de Securitate din motive care,cel putin in roman, nu sunt foarte clare. De obicei cartea e mai reusita decat filmul,de asta data "Vulpe vanator" in regia lui Stere Gulea mi s-a parut mai percutant,mai bine facut.

Recunosc n-am citit nimic de madam Muller desi stiam de ea de vreo 6 ani.
Ma duc pe la biblioteca mea de cartier si batrina bibliotecara se grabetesa-mi recomnde o noutate .Ma uit eu si iata ce-mi recomanda tanti :-O

:




In alta ordine de idei au bagat astia carti noi dar nu sunt inca intrate in baza lor de date asa ca am pus mina pe o carte msito ''Aurora '' de Michel Leiris si m-am indragostit de baiatul dupa 20 de pagini citite. Suprarealism si depresie la greu intro carticica de 160 de pagini .

Ultimele săptamâni:
Luni de fiere by Pascal Bruckner 8/10
Platforma by Michel Houellebecq 7/10
şi mai am puţin din Cititorul by Bernhard Schlink 9/10

puterea prezentului de eckhart tolle...dar nu am citit-o toata

Picnic la marginea drumului - a&b strugatki 9/10


dupa primul "contact" (neprogramat) cu cei doi frati am ramas impresionat de modul in care construiesc o poveste si personajele acesteia - directe, puternice si fara prea multe procese de constiinta. fiind amator de S.F. povestea m-a prins dupa primele 2 pagini si cu greu am lasat-o din mana. o prietena m-a imbiat cu o alta lucrare semnata strugatki insa mai are de asteptat .
am incercat sa vad si filmul insa dupa jumatate de ora dezamagirea a invins si l-am trecut la capitolul "de terminat cand voi avea chef".

FUNDATIA de Isaac Asimov

E cartea de capatai a ceea ce avea sa devina una dintre marile capodopere ale literaturii SF in secolul XX. Suntem la multe mii de ani dupa zilele noastre si savantul Hari Seldon,parintele psihoistoriei,a stiut sa prevada vremurile intunecate care urmeaza dupa prabusirea Impreiului Galactic. Savantul incearca sa scurteze perioada de haos prin prezervarea cunostintelor umanitatii in cadrul unei Fundatii aflate la periferia Imperiului. Hari Seldon moare dar crizele prezise se intampla iar Fundatia trebuie sa lupte pentru a le depasi si reuseste cu ajutorul unor oameni precum primarul Hardin, negutatorul Ponnyets si printul negotului Mallow. Daca sunt intrebuintate inteligent,religia si negotul sunt net superioare violentei...

Asimov e super tare! The father of SF dupa parerea mea!

Mi-am cumparat la reducere o carte cu 2 romane de Erich Maria Remarque. Citisem ceva romane de el in tinerete si am cumparat cartea pentru "Cuibul Visurilor". E un roman atat de fain, atat de romantic in esenta, atat de simplu si plin de viata incat nu l-am putut lasa din mana. Daca mi-au trebuit 2 saptamani sa re-citesc "Nimic nou pe frontul de vest", desi citisem de curand Sven Hassel, am terminat "Cuibul visurilor" intr-o seara. Minunat! 10/10

Tocmai am terminat de recitit Obeliscul negru, normal ca nu-mi mai aminteam nimic din el. Este foarte captivanta, desi subiectul nu-i deloc usurel, din contra. E povestita viata intr-un orasel de provincie in anii '23-'24, perioada de mare criza in Germania, doar ca EMR are harul sa glumeasca, sa filozofeze, sa fie romantic si sa atinga si subiecte politice si sociale in acelasi timp. Nu-mi mai amintesc Nimic nou pe frontul de vest, as fi vrut s-o recitesc inaintea Obeliscului, dar conteaza foarte mult si ce traducere citesti. As putea s-o citesc oricind in engleza dar nu cred ca orice traducere poate cuprinde esenta cartii. Cu Obeliscul am avut noroc sa-l citesc intr-o editie din 1973, colectia Romanul Secolului XX.

Da, citisem si Obeliscul negru si Trei Camarazi - cred ca asta mi-a placut cel mai mult la vremea respectiva - Remarque descrie prietenia foarte frumos. Nimic nou pe frontul de vest e buna - un roman de razboi (primul) - e frumos, doar ca n-am fost eu prea dispusa, plus ca il confundam cu Adio,arme! si asteptam povestea de dragoste care nu a mai aparut..

Eu nu am reuşit să termin cartea asta. Am ajuns la jumătate şi apoi m-am întrerupt nici nu mai ştiu de ce.. şi nu am fost în stare să o reiau sau să o continui de unde o lăsasem.

recomand sa reiei lectura.... merita... dar na, timp sa ai

Probabil singura carte valoroasa citita de mine. Nu pot sa spun ca nu mi-a placut, dar mi-a dat senzatia de o civilizatie si personaje cu mult diferite fata de lumea in care traiesc. Prea mult respect intre personaje, dar probabil asa era atunci, mai ales in acea zona a lumii(nu stiu exact cum sa numesc, probabil URSS a aparut mai tarziu).
In rest, nu m-am atasat de nici un personaj, dar finalul a fost destul de socant pentru mine.
Parerea mea, mai ales ca stau foarte slab la capitolul citit (ma chinui de 3 ani sa citesc "Cel mai iubit dintre pamanteani", nu ca ar fi o carte grea, dar pur si simplu nu imi fac timp pentru ea) este ca nu am inteles esentialul din aceast roman.

Inca o bila alba pentru micuta mea biblioteca de cartier. Am imprumutat de la ei zilele trecute :
''Rabbit e bogat'' de John Updike si ''Lucruri transparente '' de V.Nabokov .

ANIMALUL INIMII de Hertha Muller.

La fel ca in cartea dupa care s-a realizat filmul "Vulpe vanator",Hertha Muller relateaza experiente traumatizante traite in Timisoara de dinainte de 1989. Romanul are puternica tenta autobiografica si este scris "in memoria prietenilor ucisi in epoca ceausista". Atat cea care povesteste cat si prietenii sai Georg,Kurt si Edgar fac cunostinta cu metodele dure ale Securitatii reprezentata in roman prin ticalosul capitan Piele. Stilul e cam acelasi, tristetea si lipsa de speranta sunt atotprezente. Ce s-a intamplat ulterior stim: Herta Muller a reusit in cele din urma sa emigreze in Germania si sa castige premiul Nobel in primul rand datorita sustinerii de care s-a bucurat din partea marii puteri europene. Din pacate scriitori excelenti precum Marin Preda,Mircea Eliade,Nichita Stanescu,Nicolae Labis,Augustin Buzura si altii nu au avut o asemenea sansa. Poate reuseste mediocrul Cartarescu desi,totusi,e putin probabil...

FUNDATIA SI IMPERIUL de Isaac Asimov

Fundatia s-a dezvoltat enorm,dintr-o societate destinata exclusiv oamenilor de stiinta a ajuns sa domine periferia asa ca infruntarea cu Imperiul a devenit inevitabila. Dupa ce razboiul dintre cele doua se incheie prezicerile lui Hari Seldon se adeveresc. In partea a doua se distinge figura Catarului, un mutant foarte priceput sa obtina victorii fara ca adversarul sa opuna cine stie ce rezistenta. Catarul e cu atat mai periculos cu cat nimeni nu-l cunoaste,nimeni nu stie cum arata. Vin zile grele pentru Fundatie iar previziunile psihoistorice sunt puse la indoiala. Sotii Toran si Bayta si psihologul Mis lupta sa mai salveze ce se mai poate salva.

Bai fratilor astia de la Adevarul au luat-o razna ??? Vad ca au bagat in colectia aia cu romane éftine pentu tot neamul si infama ''Cele 120 de zile ale Sodomei '' .Pai citeste poporul carti cu Winnetou ,fratii Karamazov ,Mos Goriot si hopa da si peste o orgie cu citeva maicute care-l fac poștă pe un calugar legat de masa .:"> . Ce mai invata aia mici care colectioneaza (si sper ) citesc ''adevarurile ''???

Wow, chiar au bagat cartea asta?
Dar ce inseamna "mici"? Pentru ca celor mici (intr-adevar mici) le cumpara parintii cartile. Presupun ca filtreaza si ei materialul si nu le lasa pe mana orice. Cel putin asa ar fi normal.
Acum, aia "mici" care-si cumpara singuri cartile nu mai sunt chiar atat de mici si te-ai minuna daca ai afla de ce lucruri au ei habar. Deci, stai linistit ca nu va insemna o revelatie pentru aceasta categorie.

bremen, eu am citit marchizul de sade, si dupa 120 de pagini am zis ca nu e adevarat, si dupa ce am varsat de 2 ori, am inchis cartea si direct la anticariat am mers, tin minte ca erau exlibrisurile alea in pasaj la universitate, si aia de acolo au avut totusi dubii inainte sa o cumpere...

e o lecture gretoasa pot zice, greu sau aproape imposibil de digerat, dar mai ales, la ziar se va vinde.... ca e ieftina. :) dar bag mana in foc, ca un sfert din cumparatori nu vor intelege nimic...

Da marchizul de Sade a fost revalorizat pe filiera Nietzsche -Bataille - Foucault -Deleuze .Au gasit in scrierile lui acea amoralitate care-l elibereaza pe om de orice tinea de ''suflet'' :norme ,moravuri religie ,Dumnezeu ,ratiune .Doar omul si instictele din corplul sau. Dincolo de greturile pe care scrierile lui Sade pot sa le provoace se intrevede clar rastunarea vechii paradigme in care corpul era controlat de suflet .Noua ordine ''sadica '' :corpul a preluat conducerea si face ce vrea muschii lui. Vrea sa faca sex ,sa faca cu cine si cu ce vrea el ;vrea sa-l tortureze pe vecin ,poate s-o faca .

evident, si prin acest aspect, cartea a cunoscut tiparul... s-a vandut si poate chiar sa mai vanda.
multi au judecat scrierile marchizului de sade , strict , prin prisma modului cum dezvolta si cum prezinta orgiile etc.

Think cum ar fi, daca , impreuna cu ziarul Libertatea , sau alt ziar... apare Srpski Film

Aa, inseamna ca acush tre sa apara Gazeta Sporturilor cu DVD-ul la The Human Centipede II (Full Sequence) Ci faaaain ! <:-P
Mie imi place de planeta noastra si de animalutzele care o locuiesc, de ce vrea planeta aia mare, urata si rea, Melalcoolia sau cum o cheama sa vina sa ne pape ? :( Nu-i mumooos !

The Turin Horse by Béla Tarr

Prolog

In Turin on 3rd January, 1889, Friedrich Nietzsche steps out of the doorway of number six, Via Carlo Alberto. Not far from him, the driver of a hansom cab is having trouble with a stubborn horse. Despite all his urging, the horse refuses to move, whereupon the driver loses his patience and takes his whip to it. Nietzsche comes up to the throng and puts an end to the brutal scene, throwing his arms around the horse’s neck, sobbing. His landlord takes him home, he lies motionless and silent for two days on a divan until he mutters the obligatory last words, ‘Mutter ich bin dumm‘ and lives for another ten years, silent and demented, cared for by his mother and sisters. We do not know what happened to the horse.

Un nou magnum opus din putul gandirii "intelectualitatii" romane:

http://www.dilemaveche.ro/sectiune/d...lniri-portrete

Mi-aduce aminte de asta:


vremurile sunt tulburi. iar eu imi simt sfarsitul aproape. tocmai de-asta am hotarat sa nu parasesc aceasta incarnare fara a lasa posteritatii tot ce am creat. deja mi-am publicat o carte. dar numarul scrierilor mele a crescut considerabil dupa aparitia primului volum. mi-am dat sea¬ma ca exista foarte multe lucruri de imensa valoare pe care mintea mea geniala le-a creat de-a lungul anilor. iar lucrurile astea n-au fost inca publicate nicaieri. de aceea nu vreau sa privez omenirea de bucuria de a-mi sorbi gandurile. voi actiona cu hotarare. am vorbit deja cu femeia cu care impart patul si viata. ea e mult mai tanara decat mine. asa ca ea va avea timp sa compileze toate valoroseniile pe care le-am emanat. si nu ma refer doar la miile de povesti pe care le-am scris. aici vorbim de sutele de mailuri pe care le-am trimis. miile de sms-uri. contractele. facturile. chitantele. tot ce poarta semna¬tura mea. apoi pozele. digitale si analoage. totul trebuie scanat si conservat. nu vreau sa se piarda nimic. totul trebuie recuperat si dat inapoi milioanelor de fani care ma adora. acesti fani ma vor adora in continuare si dupa trecerea mea in nefiinta. mai ales atunci. am facut un mic calcul pe genunchi si mi-am dat seama ca volumul ce va contine operele mele complete si absolute va avea cel putin o suta de mii de pagini. si asta doar in cazul in care voi folosi cel mai mic font existent. va trebui sa citesti cu lupa toate poves¬ti¬le mele pline de invataminte. va trebui sa studiezi la microscop scrisul meu scanat la rezolutie maxima. uneori chiar si stersaturile pe care le-am facut. poate ca grafologia iti va alunga ceata de pe ochi si-ti va explica de unde anu¬me a izvorat genialitatea mea. oricum. tu nu uita. o sa ne revedem curand. pe lumea cealalta. asa ca sa iei cartea cand apare. si s-o studiezi de-a fir a par. pentru ca daca ne-ntalnim dincolo o sa te opresc si-o sa te-ntreb din ea.

http://bucuresti.24fun.ro/articol/op...lete-7864.html

E foarte simpatic omul :) , habar n-am avut, doar ca vad ca n-a mai scris nimic de multisor.

Stai sa inteleg, nu-ti place Plesu?!?!? E singurul om pe care il mai citesc din tara, singurul, mi se pare, care mai detine simtul realitatii. Mai bine mi-ai spune cum pot sa cumpar cartea.

Cred ca la pasajul asta se refera: „Am învăţat multe din cărţi – spunea cineva – dar am învăţat totul de la cîţiva oameni." - e putin ambigua/exagerata exprimarea. Cartea lui poate sa fie foarte buna, depinde cu cine s-a intilnit :) Pe Federico poate il deranjeaza altceva, mie asta mi-a sarit in ochi. De fapt, corelind cu celalalt link cred ca a vrut sa spuna, ca prea vrea Plesu sa scoata un ban de pe urma intilnirilor lui. Normal ca daca e vorba de niste oameni deosebiti, care aveau ceva interesant de spus, ideea e buna, doar au scos si altii carti cu interviuri/corespondente/etc.

asa ca ea va avea timp sa compileze toate valoroseniile pe care le-am emanat. si nu ma refer doar la miile de povesti pe care le-am scris. aici vorbim de sutele de mailuri pe care le-am trimis. miile de sms-uri. contractele. facturile. chitantele. tot ce poarta semna¬tura mea. apoi pozele. digitale si analoage. totul trebuie scanat si conservat. nu vreau sa se piarda nimic

Pasajul asta pune punctul pe i.
Ma irita moda asta care face ravagii in romania de a incropi o carte dintr-o serie de articole/eseuri/editoriale imprastiate prin nu stiu ce colturi de reviste de-a lungul anilor.


Ca ce sa-mi placa? Ca om nu-l cunosc. Ca editorialist imi place cat sa ii conced cateva minute pe saptamana ca sa-i citesc articolul din Dilema, dar nu ma omor dupa el.
Baga truisme, cu logica nu-i tocmai brici, si-i si narcisist.
Ca would be filosof (cu veleitati teologale), opera sa e jenanta (ca si celorlalte doua componente ale triumviratului ce alcatuieste cea mai influenta patura a intelctualitaii noastre: Patapievici si Liiceanu).

Nu stiu cum sa faci rost de carte.


mda, nu stiu, nici nu cred c-o s-o mai faca eu am dat de el cand era inca activ


LE: ca toba de filosofie ce e, Plesu nici macar nu era constient cand si-a scos "tratatul" de morala ca mai exista o lucrare omonima a unui filosof germand de o celebritate de te doare mintea scrisa cu cateva decenii mai devreme (Adorno) =))

LE1: cat despre cealalta lucrare mai rasarita asa, tratatul de " angelologie" ... Ha! Ha! Ha! Ha!
pai se poate dom'le, cogeamite omu sa iesi in lume cu aberatii de-astea despre cai verzi pe pereti... =))

Pentru mine Plesu seamana cu un bunicut simpatic de la tara .Chiar daca esti suparat te scoate el din bucluc cu o ghidusie scrisa pe undeva.Treaba e sa nu-l iei prea in serios si sa te lasi aburit cu buna stiinta .Stai pe linga soba ,inchizi ochisorii ,auzi vocea blinda a domnului Plesu si simti o mina ca te pipaie pe picior ...:-O (nici chiar asa ) .
Nu cred ca Plesu n-a auzit de Adorno mai ales ca studiat in Germania iar Adorno (si toata gasca scolii de la Frankfurt) facea ravagii atunci printre tineri. Sa fi studiat atunci filozofeala si sa nu fi auzit de Adorno e ca si cum ai paria saptaminal pe meciurile de fotbal si n-ai fi auzit de Messi.

Apropo de bunicuti si ghidusii, acum citesc Spaima lui Vladimir Makanin. Simpatica lectura.:))

De auzit numele lui, l-o fi auzit, dar de citit cu siguranta nu se pune problema!
A spus-o cu gura lui (numai stiu pe unde dar l-am vazut personal) admitand ca nu auzise de Minima Moralia a lui Adorno, cand si-a scos Minima Moralia sa!

:))

PS: Genialul Plesu :-O : http://www.youtube.com/watch?v=AKu-0kMWo6U

Oo da, domnu Plesu ... acest Ovidiu Ioanitoaia, acest Roger Ebert al 'telectului romanesc. Cam aceeasi poza ca lui Bremen o am si eu (minus mana pe picior, na, fiecare cu peste cine da :-S :)) )

Acesti 3 "corifei" sus mentionati se suprapun uneori in perceptia mea: un moshulik (mosh Gerila ?) care nu spune mai niciodata nimic nou/revelator dar e odihnitor sa-l asculti/citesti. Fara oameni ca ei planeta asta ar fi si mai agitata decat e. Si mai agitata de atat ... it would burn itself down.

De la domnu' Plesu dedicatie pentru cei carel iubeste :-/ :

http://www.radioguerrilla.ro/guerril...Euforia&type=1