@ricutza

Mulţumesc pentru sfaturile sincere şi binevoitoare. Am suficientă experienţă în socializing.
Să-ţi trăiască şeful şi să se mai plimbe pe la Cannes! Sunt sigur că se simte bine pe-acolo, chiar dacă n-are nicio treabă! Mai bine stătea să citească scenarii sau să-i pună pe alţii să o facă, dacă-i şef destul de mare! :D

Ricutza, tu citeşti scenarii, sau cunoşti pe cineva care citeşte scenarii la voi? Câte scenarii se citesc la voi pe an?

da, asta este o modalitate de a lupta impotriva sistemului. daca nu faci filme si nu acumulezi puncte pentru festivaluri si incasari, cum vrei sa ajungi sa-i dai la o parte pe un nicolaescu, o nichitus etc?
pentru ca nu ai cum sa concepi un regulament prin care nicolescu sa nu primeasca bani, decat daca ii mentionezi explicit numele: incasari are, experienta are... noi stim cu totii ca va face o mizerie, dar asta nu insemana ca am si putea dovedi lucrul asta...singura solutie e sa fii mai bun decat el. si nu doar un regizor, ci suficient de multi cat sa-l scoata din concurs.

[quote=Ipu]
Filmul ala din care mi-am luat avatarul are un punct extrem de important, de cotitura, in momentul intrarii protagonistului, Mr. Badii, pe poarta muzeului. Sau mai bine zis dupa acea intrare. De asta am luat avatarul, pentru ca sugerez ceva cu el, nu din motive estetice. Si nu inteleg de ce trebuie sa-ti explic eu asta.
Doi, nu prea pricep unde vrei sa duci discutia. Revolta ta era legata de filme antiromanesti, formulare care ma da pe spate (arta n-are a face cu romanismul sau antiromanismul, ea ar trebui sa fie universala). Acum si cele din bucatarie inteleg ca se incadreaza la antiromanesti? Pai iti dau o multime de titluri de filme mari din cinematografia mondiala care, dupa gandirea ta, sunt facute de niste tradatori de tari. :) Nu fac misto, pur si simplu ma enerveaza gandirea asta asa-zis "patriotica" in amestec stupid cu cea estetica. Dar n-am vreun motiv sa ma cert, doar imi spun si eu parerea. Tu ramai cu a ta, eu cu a mea.

keepy, Hai în ghilda mea! sau invers, nu contează! Mă bucur că te-am cunoscut! Case de film (de apartament) se pot naşte oriunde, şi dacă găsesc o cale să se descurce fără banii cnc, pot face film! Actori sunt, regizori (poate nu vă vine să credeţi) sunt, locaţii se găsesc (şi se pot rezolva fără bani), scenarii se scriu.

c.ghevara,
da, actori, locatii, regizori, scenarii avem, dar ne mai lipsesc specialistii in sunet si imagine, plus tehnica, aparatura.
softul il avem, mai e nevoie de hard:)

Sa ne intelegem, seful meu are treaba la Cannes..are treaba sa intre intr-o retea de producatori, are treaba sa se faca cunoscut, are treaba sa se asigure ca daca are nevoie, gaseste coproducatori pentru proiectele sale. Si pana acum se descurca foarte bine, pentru ca eu n-am auzit de vreun proiect genial in firma pentru care sa nu se gaseasca bani. Asa ca eu sunt destul de multumita de modul in care isi face el treaba.

In general firma se axeaza pe documentare,filme si aplicatii interactive. Pe an cred ca sunt lansate cam doua proiecte mari, se lucreaza la alte 3-4 si se pornesc inca vreo doua noi. Pe langa astea sunt o serie de proiecte mai mici (gen reclame, expozitii, evenimente, documentare foarte scurte), plus niste proiecte constante.

Stai, măi, nu te înfuria. Eu discutam pe un ton cordial și destins. Nu știu ce ai înțeles tu. Nu crezi că de exemplu Restul e tăcere merită mai multă atenție și sprijin decât, să zicem, Eu când vreau să fluier, fluier?

Si eu sunt convinsa ca se pot face filme si de case de productii din afara Bucurestiului. Asa cum se fac filme americane si in afara Hollywood-ului. Asa cum in Olanda se poate lucra si in afara Amsterdamului sau Hilversumului.
Dar asta nu inseamna ca majoritatea oportunitatilor nu sunt in locatiile astea. Daca nu ai o retea deja formata, daca esti la inceput, daca vrei sa incepi sa lucrezi serios, atunci e bine sa incerci sa fii aproape de locurile astea.

Sau nu. stiu, eu cel putin asa ma gandesc. Nu e vorba numai de filme. e vorba si de reclame si de videoclipuri si de alte proiecte cu care sa-ti asiguri existenta ca si casa de productie, daca se intampla sa nu primesti finantarea de la cnc pentru lung-metrajul pe care vrei sa-l produci.

Am uitat să le adaug... se găsesc... şi tehnica, şi aparatura. La ce sunet au filmele româneşti se fac minuni cu specialişti locali. Măcar scurt metraje se pot! Va fi o direcţie pe care chiar vreau să merg! În paralel cu case, cnc-uri. Pregătim închegarea unui grup. Faci inventarul resurselor, după care încerci să scrii cel mai bun scenariu posibil strict cu elementele pe care le ai! Oarecum invers.

ricutza,
bine, mai, hai, o sa ne deschidem filiala si in bucuresti:)

„Patetic”...

ricutza
Se poate şi la Nijmegen? :P
Ai tot ce-ţi trebuie şi local, numai că nu ştii că poţi.

Da' nu m-am infuriat deloc. Poftim, asta se-ntampla daca nu discutam face-to-face. Cat priveste exemplele date, pe mine ma ai alaturi la Caranfil cu E pericoloso..., cu Filantropica, ba chiar si cu Dolce far niente. In nici un caz cu Restul e tacere, care mi se pare un film facut din frustrare. Fara testicule, spre deosebire de cele deja amintite. In schimb, Eu cand vreau sa fluier, fluier mi-a placut destul de mult. Si in ciuda unor pareri violent contrare de pe-aici mi-au placut si unele filme ale lui Gabrea, mi-a placut si Moartea domnului Lazarescu etc. Pe mine nu ma deranjeaza filmele asa-zise antiromanesti cata vreme scopul nu e unul denigrator, ci acela de a folosi artistic niste tare ale tarisoarei asteia. Nu vad de ce sa le ascundem si sa nu le transformam in arta.

Înțeleg. Tu stabilești valoarea unui film după criterii artistice - foarte importante, într-adevăr; eu aveam în vedere mai degrabă aspectul cultural. De aici cred că s-a iscat divergența de opinii dintre noi.

Nici o problema. E bine sa mai existe si divergente. Dar uite, am fost in mai multe locuri in afara. Peste tot se vorbeste despre filmul romanesc, nicaieri despre "mizeria" transmisa de filmul romanesc. Deci oamenii nu pleaca de la cinema cu ideea ca e oribila Romania, ci cu ideea ca Romania incepe sa scoata filme bune. Si de-aici incep sa fie interesati de tara noastra. Ma intrebau ce alte lucruri faine ar mai fi, am discutat cu multi oameni despre Romania pornind tocmai de la filmele noastre. Asta nu inseamna ca ele, fiind bune, au si o mare miza culturala? Cred ca trebuie sa ne preocupe nu atat de mult subiectele, ci felul in care le tratam. Daca suntem profesionisti, asta e lucrul care va fi apreciat.

Era vorba de Mediapro, Ghevara? Atunci sa nu-ti para rau, ca n-ai ratat nimic. Aceea nu era o legatura cu sistemul, era un mijloc de a culege sclavi pentru plantatie. Si cum plantatia e putin mai dinvale de Bucuresti, adicatelea la Buftea, ei au nevoie intr-adevar de bucuresteni. Dar decat asa mai bine lipsa, te asigur eu.

:-O

Evident, poti gasi un anumit gen de oferete si joburi in orice orasel. Ca doar casatorii se intampla peste tot nu? daca e sa o luam asa.... Iti faci casa de productie pe ce munte sau deal vrei tu, si stii macar ca nuntile si botezurile din regiune sunt ale tale.
Dar noi nu cred ca despre genul asta de proiecte vorbim.

Daca tu vrei sa-ti traiesti viata experimentand si asteptand ca proiectele marete sa ajunga la tine, sau asteptand sa te descopere cineva, e alegerea ta si se poate dovedi extrem de inspirata. Si nu glumesc.
Eu insa, am ales sa ma invart in jurul punctelor cliseice chit ca in principiu toata lumea merge acolo, deci teoretic competitia e mai mare.

Deci ca sa-ti raspund la intrebare, nu stiu daca se poate si in Nijmengen.

@Abbas

Nu mă refeream la zonă... putea fi şi în Baloteşti. Mă refeream la lucrul în branşă. Oricum mi s-a părut prostesc - există telefon, internet, conferinţă pe mess, cu economiile aferente. Nu regret nimic. Je me fous du passe! :D Am destulă experienţă de viaţă, în ciuda vorbei şi portului. ;)
Tu ai lucrat acolo?

Mizeria nu mai e atât de prezentă în filmele românești și pentru că țara a evoluat, dar și pentru că, odată cu ieșirea în străinătate a cineaștilor români, ei au început să înțeleagă penibilul unei astfel de obsesii. Mizerie fiind peste tot în lume, a arăta-o pe cea de acasă nu mai era decât un gest de a-și da importanță într-un mod strident. Când vezi că în lumea de azi nu-i mai pasă nimănui din ce țară vii începi să scapi de complexe.

Când scriam de valoarea culturală a filmelor românești eu nu mă refeream contribuția lor la receptarea în afară a cinematografiei române, ci la modul cum ele redau imaginea noastră în afară. Dacă de exemplu Filantropica (premiul juriului la Paris) îi invită pe străini să ne disprețuiască, Francesca afirmă dreptul și determinarea noastră de a nu ne lăsa călcați în picioare de concetățenii noștri europeni. Cultura nu se reduce la fenomenul artistic; eu am folosit acestă noțiune cu sensul cel mai larg.