care dintre ele? ăsta cu poza mea nici subtitrări nu are :( . dacă găseşti subs, dă-mi de ştire pls, că m-aş uita şi eu. asta presupunînd, în marele meu orgoliu, că te uiţi la polowanie na muchy. :D

Să facem o comparaţie: să zicem că un film e un inel din aur cu diamant. Inelul de aur constituie filmul înainte de măritişul cu diamantul, care constituie muzica. Aur, diamant, ambele au valoarea lor de sine stătătoare, este? Dar atunci cînd le uneşti ce se întîmplă?;;)
Iaca mai jos un exemplu:
http://www.youtube.com/watch?v=ekJZh...eature=related
No, parazitul ăsta de Fincher a fost atît de puturos încît mai bine a recurs la Bach decît să-şi facă propriul soundtrack. Întrebarea e, un soundtrack propriu ar fi transmis mesajul? Fiindcă Bach, Strauss în 2001, sînt purtători ai unui mesaj. Faptul că regizorul îi foloseşte tocmai acolo, în scena aia, e un statement. Şi nu e ăsta un gest artistic, să le măriţi pe cele două pentru a creea altceva? O operă de artă care transcede arta propriu-zisă?

L.E. M+am dus si eu la film.:-h

hai sa nu generalizam. sa n-o folosesti in filmele minimaliste probabil (muzica). ca la intensitatea pe care o au scenele in filmele astea, orice melodioara ai pune pe fundal trece pe primul loc.

dar sa ilustrezi niste imagini de film, sa folosesti muzica non-diegetica pentru a obtine niste efecte anume tine tot de arta, de creatie, deci nu e la indemana oricui. foarte bine pentru minimalisti, sa n-o foloseasca daca nu se pricep.
dar inc-o data, sa nu generalizam la intregul cinema, ca nu functioneaza.
chiar filmul acesta, Il Divo, e un exemplu concludent.
http://www.youtube.com/watch?v=cw-qm-liCPA
o serie de asasinate sunt prezentate pe un soi de muzica gen rock alternativ sau ceva, destul de comerciala si vesela. binenteles autorul ar fi putut folosi ceva mai dramatic, mai tragic, sau ar fi putut reduce muzica de tot, ceea ce ar fi fost cam sec. insa el a gasit cheia potrivita. efectul e unul de ironie. denota cat de usor, cat de banal, la fel ca muzica respectiva, pot fi eliminati, lichidati, oamenii politici sau jurnalistii incomozi.
iar contrastul dintre muzica grava (de la inceput) si cea usurica, care se succed de-a lunglu filmului, reda intr-un sens, privit pe ansamblul filmului, contrastul dintre imaginea oficiala si cea din culise a acestui personaj controversat care a fost Giulio Andreotti.

Nu. Dar acolo e o situatie mai speciala. Muzica provine din realitatea filmului, e diegetica. Personajele o aud, o asculta, si asta le caracterizeaza. Insa exista si efectul clasic-conventional acolo, de a creea atmosfera, manipula feeling-ul. Dar inteleg unde bati. E adevarat ca e o cantitatea considerabila de artistry in spatele unor scene de tipul celor discutate de noi aici, cum zice si Mercutio, si pot concepe -- si accepta! -- posibilitatea teoretica a unor momente iamginale de o metamorfozare irecognoscibila si atingerea unei stari de meaningfulness zdrobitoarea in urma alierii cu o piesa muzicala, insa istoria cinemaului vizitata de mine pana acum nu ma ajuta deloc. In toate scenele de mare efect care contin capodopere ale muzicii clasice, mi se pare ca partea vizuala se eschiveaza deranjant de ostentativ de la datorie, culcandu-se pe o ureche pe spinarea fraierei aleia de muzici. As zice ca aporturile se distribuie, aproximativ, cam 25 la 75 de procente. Asa vad eu lucrurile. Asta e.

Foarte foarte simpatic filmul. Cam greu de tinut pasul cu ritmul screwball-ish, mai ales ca tre sa stai cu ochii si pe subtirarea; si se si vorbeste mult. Mi-a trezit si un puternic deja-vu A-Bout-de-Souffle-ish. Numai ca asta e mai misto. Nu-l prea inghit pe Godard de felul meu. Desi sunt snob. :|

nici eu nu mă omor după godard. dar din cînd în cînd mai văd un film de la el.

nu am văzut încă, dar aş vrea foarte mult să văd:



the big fix - tema e faină: catastrofa ecologică de acum 2 ani, aia cu petrolul în golful mexic. sper să fie mai bun decît filmul cu earth liberation front.

au scos şi un film scurtuţ despre el.
http://mubi.com/films/cameraman-the-...f-jack-cardiff

merci pentru link. e foarte interesant. merita urmarit. eu l=am vazut pe un extras de dvd, nu mai stiu care, parca The thief of Bagdad.

OdD, ori ai obosit?


* * *

Am zis, am zis. Din pacate, nu-s asa multe. Bun, in ordine cronologica:

Pulp Fiction
Four Rooms
Jackie Brown
Kill Bill Vol 1
Death Proof
Death Proof
Death Proof
Death Proof
Inglourious Basterds

..........................

Ah, nu stiu de ce eram asa sigur ca Windom se refera la fiicioarele Umei din PF (unde screenshot-ul corespunzator e superb), fara sa-mi vina-n minte ca mai exista si KB. Are dreptate omul (adica Windom, omule, nu tu) - am asistat si la privelisti mai excitante decat aceea. :">
Altfel, omule, scuze pentru urmatoarea iesire de tip dupa razboi multi viteji se arata dar poza din IB e gresita - unghi de oblicitate arbitrara si neestetica, plus rama sudica a cadrului vine prea aproape de conturul piciorului. Eu, cand mi-a venit ideea asta, pusesem ochii pe planul perpendicular lateral (sper ca nu-mi joaca feste memoria) cu calcaiul deja pe genunchiul barbatului si acesta cu degetele configurate intr-un manierism de printesa se pregateste sa-i deschida catarama bretelei pantofului.

De unde ai extras-o?

Ooh, credeam ca nu mai intreaba nimeni care-a fost faza cu acest post:

S-a prins cineva? Nu sunt screenshot-uri din filme, sunt capturi reale ale unor fotografi profesionisti. Vroiam sa subliniez (in scop educativ) prapastia calitativa si valorica dintre o fotografie adevarata si unele dintre pozele postate de unii useri,

I mean, no offene, Mercutio, la prima si a patra mi-a scos cu placere palaria, sunt minunate, dar asta - what THE FUCK is this?

PS - cvasimilitudinisme.




OdD, ultima e din The King of Comedy cumva? (e buna)

Feddy, da' citatul ăla de la semnătură de unde e?:))

Din Romeo si Julieta. ;)

Fed, topicul dedicat artei fotografice e un pic mai jos, aici se posteaza cadre preferate din filme, imagini cu o anumita incarcatura/simbolistica, ma gandesc, pentru cei care le posteaza. Bineinteles, poate fi extins si la ceea ce cauti tu, simetrie, compozitie etc., dar mai lasa-i pe oameni sa respire!
Si da, The King of Comedy.

Shit, chiar cand voiam sa zic ca imaginea arata mai degraba a fotografie decat a cadru din film, mi-o ia Fede inainte si se 'confeseaza'. Seriously....:))

Ivan's Childhood




and...

I know, I know :)), dar chiar imi place cadrul asta filmat din perspectiva first person - felul in care ii sunt plasate mainile, cu Widows' Hill chiar in mijloc, cu iubita lui in varf, pe cale sa se arunce. So sad :(

@buticut: nu stiu de ce am impresia ca panza aia de paianjen a fost improvizata la fata locului... sa fi fost paianjenul atat de beat cand a tesut-o?:)) oricum screenshotul ramane fain :D

Onibaba






....din pacate DSLR-ul meu Bsplayer n-are blitz, asa ca m-am folosit doar de lumina ingenios manevrata de Shindo

onibaba :-*

am văzut azi cria cuervos

şi încă două din seria women in distress

Dar ce 'menzo le-am facut, mai?
Lasa-ma sa vorbesc!
Tiranule! :P