Ce au mai vazut okisorii mei in ultima saptamina :
''Gervaise'' -1956-regizat de Rene Clement - Gervaise (Maria Schell ) o spalatoreasa amarita face tot posibilul sa scape de saracie dar cei doi barbati din viata ei ( un fost sot afemeiat si barbatul ei betivan ) o trag in jos.O ecranizare dupa Emil Zola 8/10

''Out of the Past '' 1947 -film marca RKO regizat de Jacques Tourneur.Un film noir clasic in care Robert Mitchum plateste pentru greselile din trecut .Bineinteles ca de vina este ''femeia '' ( the dame ) ,eterna ispită . Cred ca feministele s-au oţărît văzînd care era imaginea femeii in filmele noir.X(
Primul rol mai serios si pentru Kirk Douglas .
Film obligatoriu pentru orice cinefil. 10/10

Barry Lyndon -1975 -.S.Kubrik .Povestea inaltarii parvenitului Redmond Barry la cele mai inalte functii.Un film ultrastilizat pe care l-am aminat de multe ori .Aveam o retinere fata de durata lui ( 3 ore ) si banuiam ca o sa mai plictiseasca .Eroare gravă pentru ca povestea ( oarecum clasica ) este in mod cert mai putin importanta fata de stilul bibilit pina la manie.Epoca este minutios reconstituita ,Imaginile sunt minunate ,peisajele sunt de poveste iar ritmul slow pace te trimite la reverie fara sa fie nevoie sa mai si sforăi .:D . O reuşită estetică de mare clasă 10/10
http://www.youtube.com/watch?v=j73waUR1Uiw

À bout portant -2010- Fred Cavaye - film politist frantuzesc cu rapiri ,impuscaturi ,mafioti ,politisti corupti.Nu rupe dar nici nu dezamageste . 7/10

http://www.youtube.com/watch?v=ZUG70G-RsZM

Eu cred ca, dimpotriva, se simt flatate. Respectiva imagine nu numai ca nu le pune intr-o lumina proasta (ele sint cele care trag toate sforile pina la urma, mult mai puternice decit fraieru' din rolul principal), dar filmul noir e adevarat cinema verite cind vine vorba de prezentarea femeii, veritabil studiu antropologic - primul gen care infatiseaza femeia exact asa cum este - calculata, oportunista, machiavelica. Cum naiba ar fi supravietuit astfel pina in zilele noastre? Cu ce ne-am mai fi clatit noi ochii azi daca toate erau usa de biserica?

"Patru nopti cu Anna".
multumesc dulapului pentru recomandare.

Corect .Imaginea femeii care ni se tot baga pe gît : diafană ,blîndă ,maternă,înţelegătoare ,spirituală:P
Realitatea ;materialistă,rece ,vicleană,făţarnică,bîrfitoare ....................... şi nu în ultimul rînd rea




Revenind la filme recent vazute :Donnie Darko .E misto atunci cind revezi filmele mai vechi faptul ca dai peste chestii pe care le-ai uitat .L-am gasit aseara in Donnie Darko pe Seth Rogen in rolul unui golanas de liceu .

Poultrygeist.Night.of.the.Chicken.Dead.2006 , cea mai buna productie Troma :))))

I Saw the Devil (Akmareul boattda) [2010] - 8/10

Bewitched { 2005 } 7/8 - Un film nu prea reusit dar merita vazut .... Will Ferrell te face tot intr-un mod de al lui sa razi la acest film ....

Blood Night The Legend of Mary Hatchet (pentru a 2-a oara:) );)

Hall Pass 7/10

in saptamana asta, ultimu film p kare l-am vizionat o fost "slices of life" (2010);) vi-l recomand shi voua!

Patimile Lui Hristos revazut .. acum .. dupa cativa ani buni de la prima vizionare .. pot spune ca nu-i dai 10 pentru arta .. cinematografie .. acting and so on .. ii ofere nota asta pentru ca-ti pare rau .. prin ceea ce-a trecut .. mila .. suflet .. suparare .. speranta ..

Personal, cu tot respectul cuvenit unui regizor de talia lui Roman Polanski, mi s-a părut că "Rosemary's..." e un film scăpat de sub control, mai ales în ultima lui treime. Deși aș dori din tot sufletul să pot fi contrazis, for one thing, Cassavetes nu se poate lăuda că a făcut un rol memorabil. Dimpotrivă, în multe scene, poticnelile acestuia sunt evidente și nu fac deloc bine cursivității filmului - atribut esențial pentru o peliculă care, mi s-a părut, dorește să iasă în evidență printr-o structură narativă rece, extrem de calculată. Singura excepție de la impresia generală de dezamăgire pe care am avut-o după vizionarea filmului fost interpretarea Miei Farrow, însă și aici e discutabil dacă turul de forță al actriței ar fi fost rezultatul unei compatibilități intrinseci a acesteia cu roluri dramatice de factura celui din "Rosemary's..." (combinația Farrow--roluri dramatice nu face să sune, cel puțin pentru mine, vreun clopoțel) ori doar un produs secundar al problemelor din viața personală prin care trecea în perioada filmărilor. În afara unor aprecieri generale, repetitive, ale criticii de specialitate, cum că filmul lui Polanski aduce un plus de valoare romanului - slăbuț - al lui Ira Levin, nu am prea reușit să bifez alte motive pentru care ar merita cât mai mulți lauri (sau, dacă vreți, acolade...:) ). Ori, deși este și acesta un atribut ce nu poate fi neglijat, nu cred că poate să reprezinte, per se, un criteriu care să certifice în mod absolut, valoarea unui film, fie acesta semnat și de Roman Polanski.

De la mine, primește un 6/10.

imi place o replica din filmul Detour (1946) care da intr-un fel definitia femeii din filmul noir.
doi tipi calatoreau cu masina spre Los Ageles. unul dintre ei, autostopist, il intreaba pe sofer dupa ce observa ca are la mana o rana: - hei, ce ai patit la mana, ai fost muscat de vreun animal sau ceva? - da, am fost muscat de un animal. de cel mai periculos animal de pe pamant. femeia. :D

si pe mine m-a dezamagit.dramatismul aproape lipseste.n-a existat nimic,sau aproape nimic misterios,care sa aiba legatura cu ritualurile satanice, cu vrajitoria,ca motivatie a intregului complot..
Cassavetes mi s-a parut insipid.si n-a ajutat-o deloc pe Farrow.s-a zbatut singura sa faca un rol,care,asa cum ai zis si tu,nu prea i se potriveste.
spre final,chiar ma plictisisem...

"kill the irishman": 3/10. de ce s-ar chinui cineva sa plagieze cele mai pruaste filme ale lui scorsese ("the departed" si "goodfellas") :-/ ...
ce m-a mirat intr-un film in care e greu sa te surprinda ceva este perfecta adecvare intre scenariul greoi si obosit si actorii principali (epave esuate si burtoase, gen v. kilmer, c. walken, ray stevenson). macar aici filmu are onestitate (si un strop de autoironie, sper)

Dom'le, nici nu prea are de ce sa se laude, omul cind a jucat, a facut-o pentru a avea din ce sa-si finanteze propriile filme. Cu toate ca n-a asteptat niciodata osanale pentru acting, nu mi-e rusine cu rolurile pe care le-a facut. In ceea ce priveste Rosemary's Baby, in general, ne place noua sa fim un pic mai circotasi cind e vorba de regizorii "seriosi" ce se aventureaza pe tarimul "blestemat" al horror-ului. La fel s-a intimplat si cu Kubrick. Problema e ca horror-ul e un gen destul de "limitat" privit din punctul de vedere al unui cinefil "respectabil", obisnuit cu un Polanski ori un Kubrick scortos, care jongleaza doar cu existentialism ori metafizica. Un astfel de cinefil priveste horrorul ca pe ceva superficial si, automat, ca pe un rateu in cariera respectivului regizor. Sau, daca nu rateu, "o joaca". Putina ingaduinta, rogu-va. Rosemary's Baby e un horror (si unul de top inca) si trebuie privit ca atare. Nu-l comparati cu Chinatown ori Knife in the Water.

Era notte a Roma(1960)

foarte interesant filmul. recunosc, nu am fost atenta in intregime ca motaiam... dar a fost indeajuns de bun ca sa vreau sa il vad din nou si lucrul asta mi se intampla rar cand vine vorba de filme vechi.

Perfect de acord cu afirmația ta, exact asta a făcut Cassavetes. Dar, să nu uităm, totuși, că înainte de a fi regizor, Cassavetes a fost unul din cei mai redutabili actori de improvizație, comparabil la vremea respectivă cu teribilul de "la modă" Marlon Brando (care, btw, a spart câteva canoane și a demontat ceva prejudecăți atunci când s-a lansat în cinematografie). Nu degeaba școala de actorie pe care Cassavetes a fondat-o în NY (al cărei prim produs, "Shadows", este un adevărat tur de forță în materie de improvizație) s-a bucurat de succes și era cotată extrem de bine (vorbim aici de anii '50). Deci, imho, fără aceste calități actoricești, Cassavetes nu s-ar fi putut remarca în veci și nu ar fi putut nici să pună deoparte acei bănuți despre care vorbeai și tu. Exact din acest motiv mi-am permis să emit câteva păreri critice la adresa rolului interpretat de el în "Rosemary's...". Și dacă ar fi să mă rogi să îți dau exemple de filme în care Cassavetes a jucat bine (sau chiar foarte bine!), voi avea întotdeauna la îndemână cel puțin două exemple: "Husbands" și "The opening night". Ca să nu mai lungesc vorba, pur și simplu rolul din "Rosemary's..." a ieșit prost din motivul pe care îl menționam anterior: filmul este unul narativ-rigid, ceea ce echivalează, pe scurt, cu moartea improvizației. Ori, la capitolul ăsta, cred că e corect să o spunem pe-aia dreaptă: Cassavetes era cam pe dinafară. Pur și simplu nu ar fi avut cum să facă un rol convingător, cu atât mai puțin memorabil.

În privința filmului, reticența mea vis-a-vis nu provine dintr-o comparație eronată de "mere cu pere". Ori, chiar presupunând că aș fi căzut, într-adevăr, în capcana asta (ceea ce, sincer, nu cred că s-a întâmplat :) ), până la urmă, indiferent de genul filmului, tot timpul avem de-a face cu aceleași ingrediente: o structură narativă (care fie e bună, plauzibilă, convingătoare, fie nu), de un joc al actorilor (idem) etc. etc. Nu văd de ce ar trebui să coborâm standardele valorice, doar pt că vorbim de un horror. Pot spune cu toată sinceritatea că spre finalul filmului mi-a venit să zâmbesc, atât de neplauzibilă era derularea narativă "polanskiană". Nu-mi venea să cred, pur și simplu așteptam să se trezească unul din personaje dintr-un vis și să îmi confirme, pe această cale, impresia de maximă neverosimilitate (și hilaritate, așa cum deja am mai spus). După părerea mea, greșeala lui Polanski a fost că a dezvoltat narativ mult prea mult primele două treimi ale filmului iar finalul l-a înghesuit într-un pătrat atât de îngust, încât, în final, nu a făcut decât să dinamiteze întreaga construcție.

Sunt și alte lucruri care par "de mâna a doua" în film. De exemplu, e absolut necredibil faptul că sfârșitul creștinătății (anul 1 al Satanei) este facilitat în bună măsură de un complot în care este implicat Guy (personajul interpretat de Cassavetes, soțul Miei Farrow), ale cărui aspirații sunt absolut prozaice - își dorește să ajungă un mare actor! Fără să îmi propun să jignesc pe nimeni, mi se pare absolut penibil. Ca să fiu sincer, m-aș fi așteptat la o miză ceva mai consistentă, nu la mărunțișuri de acest gen. Ar mai fi și alte lucruri (depreciative:( ) de spus despre film, dar scopul nu este în niciun caz să demonstrez că eu am dreptate, în dauna celor care au opinii diferite de a mea...Adevărul este, probabil, încă o dată, undeva la mijloc!

Klute-1971
un film pe care probabil multi l-ati vazut si despre care stiti ca a fost incununat cu ceva lauri.
prostituatele se impart in doua categorii:vulgare si rasate.Jane Fonda a reusit cu succes sa intre in pielea uneia din a doua categorie,Bree,folosindu-se,e adevarat,de calitatile fizice de exceptie,dar si de abilitati interpretative care au reusit s-o faca plauzibila in rol,misterioasa si chiar sofisticata.intriga nu pare cine stie ce,prostitutia de lux intotdeauna a generat santaje.mai mult chiar,aproape mereu, in filme de acest gen,detectivul (particular sau politist) sfarseste prin a se indragosti de "informatoare",deci cliseul este destul de evident,dar Alan Pakula a stapanit si dozat eficient misterul,suspansul si felul cum a decurs relatia dintre cei doi protagonisti.mi-a placut Donald Sutherland in rolul lui Klute,fara excese de nimic,nici melodrama ieftina,nici patetisme.intercalarea secventelor cu Jane Fonda la sedintele de psihoterapie, intre cele privitoare la deslusirea itelor incurcate ale cazului,mi s-a parut originala si interesanta si mi-a dezvaluit( desi nu mai era nevoie) o alta fata a moralitatii.

Frozen - 7/10