Another Year -ultimul Mike Leigh - Încet- încet Leigh îşi duce personajele spre pensionare ,spitalizare şi apoi in mod discret spre groapă.Au avut timp sa se zbenguie ,sa faca sex la greu in anii '60 si sa traga pe nas tot felul de porcării.Păreau toţi nişte nemuritori care nu aveau să calce pe urmele părinţilor lor dar iată că se afundă şi se îmtopomolesc in aceleaşi mizerii. Corpurile lor încep să se erodeze ,visele lor s-au spulberat ,de amorurile şi relaţiile lor nici pomeneală.Doar unii au reuşit să se salveze si sa si gaseasca in familie un sprijin(momentan ).
Filmul asta depresiv merge la pachet cu cartea lui Julian Barnes ''Nimicul de temut '' .Vine batrinetea ,apoi boala si in final moartea .Nu exista soluţii ,trebuie să te resemnezi .Nu-ţi plinge de milă,nu face scandal.Nimanui nu-i pasă( sau sunt atat de puţini ) de ce-o să păţeşti dar să nu fim ipocriţi ,nici ţie nu-ţi pasă de ei.
Un rol mare pentru Lesley Manville.
8/10

La cinema:
Battle: Los Angeles - 6
Just Go With It - 5
Acasa:
Punisher: War Zone - 5
Kapitalism - Reteta Noastra Secreta - 7

The Longest Yard --- nota 7
The Mechanic ---- nota 7
The Prestige --- nota 8
The Shawshank Redemption (revazut) --- nota 9
The Great Escape (1963) --- nota 8

The Day After Tomorrow ---nota 9.Absolut incredibil filmul

Another Year pare interesant :-?

A vazut cineva Ten Minutes Older, The Cello ori The Trumpet?
Filmul se bazeaza pe conceptul de timp, prelucrat de 15 regizori, mai mult sau mai putin cunoscuti, in segmente a cate 10 minute. Aveam great expectations avand in vedere ideea insa dupa vizionare ...:| . Mi s-au parut prea abstracte, unele parti chiar superficiale. N-am ramas cu nimic.
In alta ordine de idei, Kokuhaku/Confessions e de vazut. Desi povestea e cam neverosimila, e bine spusa.

+1.
Nu incalzeste personajele mai mult decat pot ele duce. Chiar si cand sunt buni la suflet, oamenii lui Mike Leigh sunt si foarte cinici si reci si arunca o umbra de superioritate asupra celor care depind de ei.

Culmea, nu ma omor dupa regizorul asta dar ultimele lui 2 filme mi-au placut mult.

Oho, te vei cai pentru ce-ai scris :)). E unul din regizorii mei preferati. Filmele lui mustesc de umanitate, nici urma de raceala. Daca ai vazut All or nothing sau Secrets and lies intelegi ce vreau sa spun. N-am vazut ultimul film, abia astept sa-l vad, chiar am vrut sa-i spun lui Bremen ca sint putin geloasa ca l-a vazut, acum sint pe voi amindoi ;) Cit despre Happy -Go-Lucky, un film dragutel, mai aproape de public, mai pe gustul publicului, cred ca s-ar putea spune ceva asemanator cu ce a scris Graham Green despre cartea lui "La drum cu matusa-mea": "asta e singura carte pe care am scris-o doar ca sa ma amuz".

Si eu l-am vazut, dar se pare ca nu l-am simtit ca voi. Ochii mei inca nu-s copti pentru asa ceva. Nu m-am regasit in povestea ''batranilor'', nici nu cred ca aveam cum. :-? Poate ca peste ani, odata cu ''erodarea'', il voi privi si cu sufletul, si cu oaresce regrete si nostalgie. Pentru distributie... <):)
Cat despre Happy -Go-Lucky, Doamne, cat am urat-o pe fata aia. Sau sa fi fost invidie...

In ultimul timp, am gustat din preaplinul noului val francez. L-am descoperit pe Rohmer. Am vazut Ma nuit chez Maud, splendid. Arta dialogului le este straina cineastilor romani. Am vazut si Les Amants (Malle), destul de palid in comparatie cu mai cunoscutele Un feu follet sau Ascenseur pour l'échafaud. Am mai bifat si doua godardiene, Le Mepris ( ce muzica! :x si ce Bardot) si Une femme est une femme, care nu prea a percutat. L-am cam neglijat pe Truffault, dar ma revansez zilele astea.

Am trecut si pe la italieni, Pasolini cu Teorema, Antonioni cu La notte, iar asta seara m-am auoflagelat vizual cu Le notti bianche .

Un film simplu, intunecat (si la propriu), in care trecutul invadeaza prezentul si rupe echilibrul abia refacut.

Natalie il asteapta in fiecare noapte, pe un pod, la aceeasi ora, pe omul care o parasise fara explicatie, promitandu-i ca se va intoarce peste un an si o va lua de sotie, in caz ca sentimentele ei nu se vor altera. Prin zona trece Mario, un ins timid, asa cum avea sa-i marturiseasca ulterior protagonstei, care o abordeaza pe femeia inlacrimata, sfarsind prin a se indragosti de ea, desi aceasta ii marturiseste ca iubeste un alt barbat.
Cei doi petrec cateva seri impreuna, discutand, dansand, iar intr-una din ele, in timp ce se indreapta spre casa, surpriza, un barbat asteptand pe pod. Pe acel pod.
Iar scena finala e...heartbreaking.

Uitasem...10/10

La cinema:
The Next Three Days - 6 .. previzibil ..
Acasa:
Papillon (1973) - 9 .. I'm still here You bastards :)
Fluke (1995) revazut - 6
The Others (2001) - 8 super ending ..

Cind spui Mike Leigh, spui Naked. Probabil cel mai reusit film al sau si unul dintre cele mai crunte si, in acelasi timp, oneste filme pe care le-am vazut. O felie de viata cum doar Haneke mai stie sa serveasca...

Si ca sa fiu on topic: am rezistat aseara la Avatar(d) pe HBO, vreo 30 minute. Am zis ca daca tot mi-am luat LED TV, sa ma rasfat putin. Stiam ca e un zero taiat, dar am zis macar o masturbare vizuala, ceva, acolo... Vax. A big pile of shite. Nici de imagini nu te poti bucura macar, totul e atit de artificial incit iti provoaca greatza.

Desi este cam sec, Paranormal activity 2 a reusit de cateva ori sa-mi accelereze pulsul. Scenariu/acting slab. 7

Irreversible (2002)

Un film luat ca pe o recomandare din topicul "scene de viol" n-am stiut la ce sa ma astept .. dar imediat cum incepe filmu' iti dai seama ca e unic .. are o alta aroma (pana si scrisul mi s-a parut genial) primele cadre filmate dintr-o bucata m-au dus repede cu gandu' la Panic Room :) apoi usor usor .. spre Memento .. dar drama .. actiunea .. si per total povestea sunt cat se poate de reale .. plauzibile .. si acting-ul pff .. superb .. scenele dintre Alex si Marcus .. mi-au adus aminte de Eyes Wide Shut .. super chimie .. scena de viol mi s-a parut de-a dreptul coplesitoare .. mi-a fost mila de ea .. al dracu' nenorocit (ar trebuie castrat, batut cu pietre, spanzurat si la final sa i se taie capu') prea mult gore ..
Daca varsam o lacrima .. ii dadeau o nota mai mare ..

Nota 8

Nici la mine nu a percutat deloc. Partea proasta e ca intamplarea a facut ca asta sa fie primul meu Godard si mi-a cam taiat pofta pentru el, asa, la modul general.

Incearca si À bout de souffle sau Le mépris, chiar si Pierrot le fou. Tre sa ai si o anumita stare atunci cand le vezi, clar nu-s filme pe care sa le urmaresti pentru a te relaxa dupa o zi de munca. Mai degraba un film de week-end.
Apropo, am vazut si Disco pigs :D Foarte fain, foarte buna interpretarea lui Murphy. Ai plans la final? :P

36 Quai Des Orfevres - 7/10
The king's speech - 8/10
Reality bites - 6.5/10

In Happy -Go-Lucky instructorul ala paranoic face toti banii >:) .
Omule din dulap dar vad cai ai chef de filme .Am avut si eu doua perioade in care bagam filme la greu ,prima a fost acum 10 ani ,in studentie cind eram nelipsit de la cinemateca -perioada de formare ;a doua a inceput prin 2004 si a tinut pina prin 2007 .Era vremea filmelor date la greu jos de pe net ,trase pe dvd si vazute in portii de 3-4 filme (bune) pe zi. De ceva timp am devenit mai selectiv :vad tot mai putine filme de arta (sau cu pretentii artistice ) si ma holbez la tot felul de porcarii :"> .Ultima capodoperă văzută :Faster cu The Rock -am crezut ca este vorba de curse de masini ,GTA ,
Windom - ce diagonală are bebeluşul ??
Acum mai ai nevoie de un blu -ray player şi o sa ai cuplul perfect.Pina atunci mkv-urile sunt sfinte pentru HD .

Da, cam 3-4 pe zi vad si eu, dar asta si pentru ca am foarte mult timp la dispozitie, fiind o lepra ordinara. :)) Dar in curand trebuie sa ma apuc de disertatie, dar-ar naiba-n ea, si portiile se vor reduce drastic.
Azi am vazut 3, al 4-lea (Rubber) fiind in derulare: The Brown Bunny (da, filmul cu blow-jobul, cum l-ar descrie unii), Domicile conjugal si Cet obscur objet du désir, niciunul memorabil.
Maine am in meniu asa: Incendies (2010), L'Eclisse si un horror, caci am cam neglijat genul in ultima vreme, Somos lo que hay (2010) (ceva cu niste copii (de oras) canibali ramasi singuri dupa ce tatal lor, cel care se ocupa cu vanatul, moare; 65/100 pe metascore, pare interesant).

81 ţenti. For my room, more than enough.

Au venit la pachet.:D + The Assassination of Jessie James... si The New World, ambele în variantă albăstrie. Sa-mi deschida apetitul... + upgrade la cablu - sistem digital, reciever HD. From Trinitas to El Hustlero, trecind prin HBO HD, CINEMAX & co.B-).
Last but not least: TCM toata ziua!!!<:-P

Vazut inca o data "The Social Network" - nu inceteaza sa ma fascineze jocul actorilor; Eissenberg, Garfield, Timberlake sunt incredibili si nici cu cei care ii joaca pe Erica, gemeni si indian nu mi-e rusine deloc.
Imi place enorm prima scena, cum se schimba unghiul camerei si incadraturile, replicele defazate ale lui Zuckerberg la intrebarile tovarsei pe care le ignora initial si le tranteste mai tarziu ca nuca-n perete, cum se uita la unghii inainte sa-i faca corectia „final clubs” nu „finals clubs” cu o expresie echivalenta cu un scuipat aruncat in fata. Imi place in scena urmatoare, intors in camera si asezat in fata calculatorului cum isi intrepatrunde degetele la un moment dat, le trosneste si apoi si le flutura in aer, imaginea cu sa sageata de darts in coltul gurii – astea sunt ciresele de pe tortul realismului. Imi place cand zice indianul „I want to hire the Sopranos to beat the shit out of him with a hammer” si tot el la proces: „ I can't wait to stand over your shoulder when you write us a check” la care Zuckerbergii raspunde: „No shit!” . Imi place scena cand batranul avocat ii cerseste atentia, scena cu cursa de canotaj, electrizanta scena din club (nu numai din cauza luminilor si muzicii) , climaxul cu ruptura definiva dintre Eduarado si Mark si mai ales figura ultimului in timp ce ii inghite amenintarile si reprsourile fostului prieten in momentul asta. Imi place cel mai mult dintre filmele lui Fincher pentru ca e cel mai matur (poate alaturi de Zodiac) si pentru cu nu m-au dat gata niciodata teribilismele-cult anteriorare ale sale gen „Se7en” si „Fight Club” .

Am reusit sa termin de vazut Enter the Void. Impresia a ramas la fel de proasta. Gaspar Noe, one trick pony phony. Un cameraman ambitios cu pretentii de regizor.