Har Domnului, cä ultima ei aparitie este cea din "Räzboi pe calea undelor" - acele cadre atât de consistente, expresive si discrete totodatä, acele grosplanuri care, urmärind sä evite indiscretiile asupra unei ambiante marcate de elementele suferintei la pat, surprind în schimb ceva esential din lumina interioarä, intimä, a fiintei...
Acestei Doamne îi datoräm cärämizi întregi din zidäria întregimii noastre mintale si morale - sau trepte, multe trepte, pânä la cea unde stäm acum, pe scara dintre deseuri si îngeri.
Dumnezeu s-o ierte.

sint profund afectat...
stiam k este f bolnava, k nu s mai dadea jos din pat d citiva ani buni (in documentaru lui alecu solomon 'razboi p calea undelor' o vdm dja vorbind la microfon din pat, desi filmarile au fost facute acum cel putin 2 ani...), dar tot este un soc.
dispare nu doar o mare doamna 'a radioului' (cum suna cliseul), ci a culturii ro in general; eugen lovinescu poate fi mindru d fiica sa.

personal, am cunoscut-o o singura data, in 91 sau 92, acasa la ei, la 'monici' (cum i s spunea cuplului lovinescu-ierunca). p monik (pt kre facusem un cult p vremea cind ascultam 'europa libera') am adorat-o - desi nu cre k i-am spus-o vreodata: am doar un scurt 'entry' dspr vocea ei in 'dietetik lui robinson'... -, era naturala & culturala in ac timp; sau, mai bine zic, natura ei era cultura. ierunk mi s-a parut mai scrobit, mai pretios... era un mare meloman, in timp c monik reusea sa combine imaginea d 'monstru al cartilor' (senzatia k l citise p toate - k in versu lui mallarme) cu aceea a unui om a carui distanta initiala (semn al unei elementare igiene a socializarii) s topea instantaneu atunci cind intervenea caldura emotiei, k un contact electric: faceai 'priza' cu ea, gata, nu mai era 'monik lovinescu d la europa libera' - era 'alta'!
fuma mult; si a avut delicatetea d a-mi face un scurt portret intr-unul din volumele memoriilor ei...

acum, iarta, s-au reunit.
odihneasca-se in pace!

Este doar parerea mea sau chiar oamenii exceptionali ai romanilor dispar cu o viteza uimitoare si, din pacate, nu prea vad a fi inlocuiti. Se mai curata si din loaze, gen Balasa si Pruteanu, dar Nicolaestii, Balacenii, Priboii, sa-l amintesc pe Ilescu ce va ingropa toata Romania, el in Parlament fiind, sint verzi si parca vesnic tineri.

sint atit de trista. Monica Lovinescu si Virgil Ierunca sint monumente nationale, le-am adus jurnalele aici, departe, e singura Romanie care-mi place, cea pe care si-o imaginau ei, la care visau cind Raul va disparea, gindirea normala pe care o aparau chiar si in fata aberatiilor unui Noica comunisto-relegionarizat.
Un adevarat dezastru.

sunt foarte trist ca ne-a parasit Monica Lovinescu.
am iubit-o si am admirat-o.
o constiinta.
a fost mai mult decat profesorul meu de literatura in anii comunismului.
adihneasca-se in pace!

P.S.
1. Liiceanu n-a gasit, din nou, tonul si limbajul potrivit.
2. Este o impietate s-o evoci pe Monica Lovinescu alaturi de Balasa si George Pruteanu (vezi postrarea userului ulianov)

(...cu tot respectul, herbert, dar cel putin "pe userul Ulianov", l-ai citit gresit. doamna n-a comis nicio impietate din simplul motiv ca, intre pensularul nomenclaturist, "clovnul" pippidian si Monica Lovinescu, n-a existat nicio echivalare valorica a evocarii...vezi diferenta dintre "oameni exceptionali" si "loaze"...& ontopic, citesc azi, pe forumul unui cotidian marturia unui user anonim:
"In urma cu trei saptamani am vizitat-o la spitalul de langa Gare du Nord. Era singura. Asa cum a fost in ultima vreme. Era singura cu perfuziile si un televizor programat pe un canal de desene animate. Mi-a multumit pentru flori si m-a rugat sa le pun in apa. S-a uitat lung la ele si a inchis ochii. Atunci am vazut- pentru ultima oara. Asta seara pe strada François Pinton la numarul 8 e liniste. Am strecurat un "Merci Doamna" printre zabrele si am plecat in josul strazii in hohote de plans. Doamne ajuta-ne sa o meritam..."
well, simple and humble

sorry, sorry! (lui ulianov, in primul rand)
n-am citit, mi-am aruncat doar privirea.
dar tot e o nepotrivire sa-i pomenesti (chiar in context negativ) pe Balasa si pe Pruteanu in aceste momente. am citit atatea aberatii pe forumuri, unde Romania e jelita la gramada... Monica a fost unica.

intre atitea necroloage bine simtite, dar cam conventionale, iata si un excelent 'omagiu nervos', kre i-ar fi placut si monicai lovinescu, semnat iulia popovici - aici:

http://www.ziua.net/display.php?data...4-23&id=236486

da cel mai bun articol de pana acum despre ML si foarte trist :(

als, tre sa-ti spun ca ma ia cu fiori cand iti vad numele la acest topic. mi-e teama sa aud ca iar mai murit cineva.

ouch, asta e kiar nashpa!... da sa stii k nu's singuru cioclu d p-aici :lol:
solutia ar fi sa nu mai intri deloc p ac topic; vestile rele s afla oricum...

mda, încã 3 morþi în cultura româneascã:

Marcel Chirnoagã, unul dintre marii graficieni ai României
Nicãpetre, un sculptor stabilit în Canada, f bine cotat si pe piaþa nord-americanã (existã ºi un volum autobiografic "Brãiliþa - Downtown via U.A.P." apãrut în 1994)
Paul Miron, prof. de lb. românã la Freiburg, activ în cultura exilului românesc.

Si noi ce mai asteptäm...?

well, s-a dus si cezar ivanescu. :(

Cezar - om complicat, uneori poet inspirat...
odihneasca-se in pace!

Dumnezeu sä-l ierte.
Ii savuram ironia violentä din pamfletele publicate-n "Baricada", în 1990.
Nici interviurile luate de Smaranda Jelescu nu erau rele - tot atunci...

Odihneasca-se in pace.
foarte recent fusese scandalul cu presupusa sa postura de informator al securitatii.
la ce le-o fi folosit "demascarea"...nu stiu,

demascarea a folosit adevarului. cezar a fost frant de secu.
a fost tragedia lui, care i-a alimentat o rautate inexplicabila uneori.

Cred cä ai dreptate... Nu l-am cunoscut personal, si nici de la distantä n-am aflat destule date ca sä judec, dar ipoeza asta se cam leagä...
Putini au avut curajul, sinceritatea si demnitatea de a relata din proprie initiativä totul, complet si detaliat, imediat ce s-a putut, în '89-90, ca sä se limpzeascä si sä se salveze moral. Altii s-au temut, au tinut ascuns - iar asemenea viermi rod adânc si traumatic - da, tragic, cum spui tu - din päcate... Aproape la fel de pervers ca oxiurii jegosi care-si ascund nimicnicia moralä pozând în cicä demascatori - culmea, hräniti tot cu minciuni... Categoric, Herbie, folosul adus adevärului e sacrosanct.

s-a dus si marcel chirnoaga. imi va fi dor de bestiariile sale.

fabulos, absolut fabulos, textul lui Liiceanu...


http://www.cotidianul.ro/gabriel_lii... i-44352.html

impresionant...
este, intr-adevar, un txt (magistral) dspr batrinete & apropierea mortii - sau dspr pragul acela greu conturabil dintre cea kre a fost monica lovinescu & umbra kre avea sa devina...

3 lucruri m-au interesat cu precadere:
1 faptu k monica & virgil s-au indragostit 'livresc' - e d o mare frumusete!
2 ideea k ea, k regizor d teatru, incerk sa introduk 'gros-plan'-ul... cum oare? intotdeauna mi-am spus k asta e unul din motivele pt kre prefer cinema-ul: faptu k in teatru nu exista gros-plan, montaj, travelling...
dk stiam ac amanunt, as fi profitat sa o intreb atunci, in 91 - in prima & singura mea vizita la 'monici' (intilnire consemnata in jurnalu ei).
3 fireste, tot 'teatrul' acela ('teatru' in sens psihanalitic) cu revenirea mamei - odata cu moartea lui virgil; sint lucruri kre, iata, n-ar putea fi 'spuse' in niciun 'film' - trebuie sa l citesti...