kiar inainte d a citi c a scris dl john locke mai sus, aveam d gind sa-mi intitulez cronik pt libertatea: 'naivitatea lui almodovar'... dif. consta in faptul k eu nu vad in asta - dar deloc! - un defect; dimpotriva.

cre k este - din partea celui mai sofisticat cineast postmodern (and that includes lynch!) - o f salutara si dezinvolta intoarcere la un 'cinema naiv', al emotiilor primare si al sentimentelor simple. ok, sofisticat ramine (la nivelu constructiei, scenariului s.a.m.d.), dar doar k skema d lucru. e k o pictura naiva gindita si executata d un leonardo...

pt herbert

sub 'mala education'?!? :shock: cum ar putea fi? 'mala education' este cel mai slab film al sau! iar acesta este cel mai bun din ult. 10-15 ani!
herby, go back to yr books! :lol:

als-ule, multumesc pt recomandare, esti foarte atent and grijuliu...
eu am apreciat La Mala Educacion (parca asa suna titlul in original) inca la lansare, cand tie nu ti-a placut si ai dat, intr-un fel, verdictul pt Romania :) . nu te-am ascultat atunci, nu ma convingi nici acum..., raman - linistit si impacat - in limitele subiectivitatii mele.
succese! fii atent cu corectura de la Polirom :) .

asa este, in formele si demersurile autoricesti occidentale actuale, Almodovar emana miresme placute de naivitate, pe care le apreciez ca atare!

de ce nu imi place mie?
sau ce nu imi place...? tocmai complicarea asta la nivel de constructie!

aseara am vazt filmul si la jumatate eram aproape epuizat (si nu datorita acumularii de peste zi)... pina la urma ce conteaza la Almodovar? nu faptul ca suferi alaturi de personaje... ca fara suferinta asta, fara sa iti creeze un disconfort moral, sau fizic (evident, nu ca urmare a trudei asupra firelor narative) ce sa faci in filmele lui Almodovar ?
io unu', vazindu-ma introdus in tot felul de complicatii narative (in cazul acestui film) am cam pierdut firul dramatic in incercarile de a gasi si accepta vreo logica in cele vazute pe ecran in prima ora si vreo 40 de minute. ca la final povestea se defineste frumos si linistitor... de acord.. insa nu dupa atita stres :D

dar cauza starii asteia poate ca vine din faptul ca gindesc prea mult la un film! in loc sa ma las dus de val.... :? :oops: :lol: 8) :D

hehe, you've said it :lol:

cit priveste 'stressul' - hai sa fim seriosi, k nu-ti trebuie cine stie c IQ k sa pricepi un film d almodovar! da probabil k filozofii inteleg lucrurile complicate si nu l inteleg p alea simple...

:lol: 8) :lol:


apai da, tocmai asta-i !! povestile se dovedesc atit de simple.. ce naiba tre sa incilcie atita drumurile pin'la calmul si firescul (de fapt) final! :P

ca, orice ai spune, e tare naclait filmul.. incendiu, moarte acolo, matusa, moarte, aparitii pe care lumea le considera fantomatice, preferabil sa fie asa in fapt, dar nu is asa de fapt, , cancer, televiziune, restaurant, lazi frigorifice, drumuri cu duba, repetari ale istoriilor din mama-n fiica sub actiunea tatilor.

fii atent ce-am patit :lol:
o buna parte din film m-am tot gindit ca de ce dracu nu o chemat politia la inceput ca doar era cumva in regula si legitim gestul ei. bine, ca nu iesea drama.. ok.. buun. asta a rezolvat-o excelent la final cind aflam de ce Raimunda s-a cam instrainat de familie si de ce incendiul.. si ok, e fain gestu lei si-si repara propriul trecut (compensari reciproce). insa, no, pin-atunci m-a framintat mult, enervat chiar.. cind vedeam fetele cum se chinuie.. lazi, masini, santuri...
eh, e si distractiva toata alunecarea asta din posibilele realitati (pina sa afli cauzele reale ale gesturilor), insa, prin toate astea, eu cam pierd masura dramei la Almodovar...

:(( ;) :x :)

:lol:

evident, nu e o problema de IQ.. nu a pricepe e greu.. ci a urmari incit sa pricepi (nici asta nu e dificil, e, de fapt, plictisitor ca stil dar nu ca Penelope :love:... cam da!).. tre a fii atent la planurile actunii, la desfasurator, incit povestea in sine mai mai ca trece pe planul doi. s-atunci nu prea-i bine ca nu mia ajungi la final sa :((
dar poate ca tine si de dispozitile momentane.. si de faptul ca niciodat nu m-am impacat cu domnul Almodovar... :P

oricum, sa vedem, cu cine se identifica aci A. Gorzo.. si daca filmul e mai bun decit Lazarescu :D

:lol:

The King and The Clown - 9/10
Asian story, seems kinda conventional, but evolves in a beautifully painted story despre conditia artistului.. Foarte frumos, desi titlul suna putin patetic, filmul nu e.

e clar k nu ai organ pt almodovar :lol:

filmul - d fapt - e super-simplu, il complici tu inutil... si nu e deloc 'naclait', e kiar f curat! un exemplu d cinema clasic - economic & la obiect.

Butterfly Effect 2
Mai bine nu-l faceau! E acelasi concept de intoarcere in timp pentru a incerca sa schimbi ce nu s-a intamplat cum trebuia, dar schimbarile facute fac parte integral din lumea banala. Iar sfarsitul chiar ca a fost enervant scotand cica in evidenta altruismul personajului principal si sacrificiul de sine pentru persoana iubita, cand inainte cu o secventa o inseala super-incantat. Se regasesc subiecte mult prea comune.

"Silent Hill" ( nu dau nota). Am fost ieri nevoita sa vad filmul asta ( in alte imprejurari nu eram de acord. Singurul lucru pe care pot sa il spun e ca nu e genul meu de film. Mai mult de cat atat mi s-a parut extrem de previzibil pentru un film care vrea sa tina lumea in suspans. Finalul filmului mi s-a parut sec. Lucru bun la filmul asta : Sean Bean .

Tokyo story - 8.5/10 - un cuplu de batranei merg prin tokyo sa-si viziteze numerosii copii pentru ultima oara. multe scene bune si emotionante. actori foarte expresivi (in ciuda faptului ca sunt asiatici!). grozav tatal care povesteste la un moment dat unui prieten ca a ajuns la concluzia ca are copii mediocrii care nu au realizat mare lucru in viata lor si la fel de grozava mama care simte cel mai mare sprijin sufletesc in nora ei vaduva de cativa ani buni. punctele forte ale filmului sunt personajele si relatii dintre ele (chiar memorabile), dar totusi parca s-a simtit putin prea lung, pacat k avea si momente obositoare.

the loneliness of the long distance runner - 7.5-10 - film despre un tanar rebel britanic. titlu poetic potrivit propriu-zis (ca semnificatie) si totusi putin contrastant cu tonul general al filmului. desi a fost placut si am ras in destule momente, ceva ii lipseste filmului astuia.

Mi-am inceput maratonul de filme de Halloween. Cu un film prost. Unul despre un psihopat sadic care nu ucide efectiv oamenii ci, in ideea de a-i pedepsi pentru ca reprezinta ceea ce este rau in societatea contemporana, ii supune la torturi psihologice astfel incat sa comita ei insisi crime sau sa se sinucida. Si despre politistul batran negru si partenerul sau mai tanar care incearca sa-l prinda pe ucigas. Plus regie MTV-style, scene (cica) foarte disturbing si un final complet neasteptat. Asta ar putea fi un copy-paste dintr-un review la Se7en. Dar filmul pe care l-am vazut eu e Saw, de care auzisem de la diversi oameni lucruri bunicele. Si ma asteptam sa fie macar inspaimantator. Nu e. E slab regizat, si copiaza cu nerusinare de unde apuca. Mult Se7en (doar ca acolo, dilemele morale erau intr-adevar interesante) -in general mult Fincher-, niste The Usual Suspects (doar ca acolo, revelatia finala chiar are sens si schimba cu ceva situatia), plus elemente de prin diverse alte filme/videoclipuri/whatever.
Deci, Saw - 4/10 (pentru ca nu pot sa neg ca are good production values, in special pentru un film independent).
Scariest moment: Cel in care iti dai seama ca ai pierdut 2 ore din viata uitandu-te la chestia asta.

Apoi, Carrie al lui De Palma. Un film care, la fel ca si The Exorcist (poate chiar mai mult), reuseste, pentru mine cel putin, sa spuna o poveste interesanta independent de aspectul horror (desi are mai multe momente tensionate reusite decat Saw). Putine filme horror ar functiona si lipsite de momentele supranaturale sau violente, dar Carrie este unul din cele care ar fi aproape la fel de bune. Si De Palma reuseste sa creeze si suficienta tensiune cat sa poata fi iertat pentru preluarile din Hitchcock, aflate la granita dintre referinte legitime (buchetele de flori din Vertigo) si furt (sunetele de vioara din Psycho).
Carrie, 8/10 (considering it's a horror movie)
Scariest moment: Crucifixul cu ochii aia galbeni. Si evident ultima scena.

revazut "The age of innocence" al lui Scorsese. genial, as revedea oricand filmul asta

Donnie Brasco - 9

Four feathers - 7,5/10 mi-a placut heath ledger, kate hudson aproape invizibila
scenele de lupta reusite dupa parerea mea, dar este incredibil cum harry a reusit sa nu piarda penele cu pricina :? avand in vedere situatiile deloc usoare prin care trece
oricum, nu ma asteptam sa-mi placa asa de mult

same here :love:

Nochnoi Dozor (Night Watch) 2004
Blesteme, vrajitoare, vampiri, bad side, good side, evil ending. Mi-a placut combinatia!

Mystic River 9.5/10 - Cel mai mult in acest film mi-a placut atmosfera creata de Eastwood.O atmosfera de vis shi f trista cum rar vezi la un film.Jocul actorilor a fost impecabil(inclusiv cel al lui Sean Penn asha de mult criticat , poate nu merita el Oscarul dar oricum nominalizarea a meritat-o).Un film ce merita cu sigurantza vazut.

Ocean's Eleven - 9/10 - Foarte inteligent shi antrenant.

"Stay" scris de David Benioff (25th Hour). Un film uluitor cu un sinopsis magnific "Un tanar se va sinucide in 3 zile, dr.psiholog are acest timp la dispozitie pt a-l salva..." care in final te lasa tablou prin ceva la care nu te asteptai. Nu divulg surpriza, e super! Oarecum la fel de neasteptat ca plot-point-ul II din Fight Club. Vedeti acest film!
Actrita Naomi Watts adauga un dramatism asemeni celui din "21 de grame" insa corelat si adaptat personajului ei de aici.
Ryan Gosling patrunde in pielea personajului de-a dreptul riscant...