Ce este minimalismul?

[c.ghevara]

Qu'est-ce que c'est le minimalisme?
Informaţiile despre minimalismul în film sunt puţine, sau poate nu le găsesc eu. Părerile pro şi contra despre minimalismul românesc nu ne spun nimic despre acest curent, ba, de multe ori, din superficialitatea luărilor de poziţii se simte că opinenţilor nu le e prea clar ce e minimalismul. Înainte de a-l ridica în slăvi sau de a-l desfiinţa, ar trebui cunoscut.
Ce este minimalismul? Există cu adevărat? Când a apărut? Care e considerat primul film minimalist? Există un manifesto, o declaraţie a minimalismului? Care sunt reprezentanţii săi? Care sunt filmele de referinţă? Ce perspective are minimalismul? Va deveni un curent important sau se va stinge, rămânând un capitol închis în istoria cinematografiei?
Cei care ştiu să le spună celor care nu ştiu. Dacă e posibil, cu date şi surse, şi abia apoi cu păreri personale şi concluzii.
Aş dori să discutăm acest subiect, dacă se poate fără “e bun”, “nu e bun”, fără atacuri, fără patimă şi fără insulte. :)

[Windom]

Minimalismul e simplificarea realismului cinematografic dusa la extrem. Fara prea multe artificii si alte chitibusuri. Ceea ce conteaza sint trairile personajelor, iar pentru punerea lor in lumina se renunta la tehnicile cinematografice mainstream.
Iata un dialog interesant cu Alex Leo Serban pe tema asta: Avem nevoie de minimalişti? (http://agenda.liternet.ro/articol/7581/Alex-Leo-Serban-Alexandru-Budac/Avem-nevoie-de-minimalisti.html)

[rvn]

excelent exemplu, win!
mi-a placut si ideea aceea ca daca exista chimie intre spectator si film, este greu de cuantificat.
c.,
interesanta tema topicului. abia astept sa citesc si parerilor celorlati "grei".

[keepwalking]

pai daca se renunta la tehnicile cinematografice, inseamna ca centrul de greutate se muta pe scenariu, pe dialogul personajelor.
regia se reduce la minimum, iar dialogul se maximizeaza.
ei bine, pentru a reusi un film minimalist bun, cred ca iti trebuie un dialog beton.
pentru ca daca ratezi si replicile, si mai si folosesti la minim mijloacele regizorale, nu mai poti spune ca ai facut un film minimalist, ci o căcărează.

[Windom]

Nu cred ca se reduce totul doar la dialog. Poate sa fie vorba si de acting interiorizat, "joc minimalist". Un actor precum Daniel Auteuil ori Stellan Skarsgard poate spune totul fara sa zica nimic. Trebuie sa-i pui doar camera in fata.

[andreiu7z]

Pentru a înţelege mai bine, vă rog sa ne daţi şi exemple de astfel de filme minimaliste.

[Lecart]

Eu l-am descris superficial si pentru haz drept filmul lenes, in care greul cade pe actori, scenariul nu tre' sa fie frapant ci doar palpabil si verosimil, regizorul nu-i decat un observator :)), monteurul doar pune cap la cap dublele alese de observator, pentru d.o.p avem locatie si cadru, locatie si cadru. :D, nu deranjeaza uneori cate un cablu de boom atarnat in cadru (ca in Medalia de Onoare) sau o lavaliera mult prea evidenta sub tricou (ca in Amintiri din Epoca de Aur), si neaparat tre' sa primeasca un Premiu si/sau o critica covarsitoare.

Lasand hazul la o parte, e un curent reusit, cel putin arata a film. Imi place, consider ca are viitor, atata timp cat e facut cu cap.

Si Windom i-a dat o definitie potrivita.

[bremen1980]

Minimalismul = un film de Kaurismaki rulat in slow motion :))

[rvn]

voi credeti ca un film minimalist se adreseaza snobilor?
sau sa reformulez...esti snob daca preferi sa vezi un film de asemenea factura, sau doar preferi o cu totul alta latura a cinemaului, aia in care vrei sa vezi pe ecrane filme unde actorii ies in evidenta prin expresiile fetei, gestica si felul cum inteleg sa transmita ceea ce defineste personajul?

[Lecart]

Daca il intelegi si nu doar te prefaci ca intelegi, atunci e ok, tine doar de gusturi.

E trist cand nu intelegi, si-l lauzi si te lauzi ca-l apreciezi. E tare trist, atunci.

Analog, e trist cand nu e nimic de-nteles, insa tu ai ambitie si proclami c-ai inteles ceva. Asta e cel mai trist dintre toate.

[c.ghevara]

Totuşi.... Putem începe cu începutul? :D Avem o definiţie, sau mai multe, pe undeva? Nu ceea ce înţelegem noi că este, chiar dacă e logic ceea ce spunem. Ce este minimalismul? Nu cum este minimalismul.

[Windom]

Pentru a înţelege mai bine, vă rog sa ne daţi şi exemple de astfel de filme minimaliste.
De la Robert Bresson, la Blair Witch Project si Open Water, trecind prin von Trier si Haneke si oprindu-ne la noi in ograda...

[Windom]

Totuşi.... Putem începe cu începutul? :D Avem o definiţie, sau mai multe, pe undeva? Nu ceea ce înţelegem noi că este, chiar dacă e logic ceea ce spunem. Ce este minimalismul? Nu cum este minimalismul.
Un curent aparut ca reactie la conformismul cinematografic?:-?

[Federico]

Totuşi.... Putem începe cu începutul? :D Avem o definiţie, sau mai multe, pe undeva? Nu ceea ce înţelegem noi că este, chiar dacă e logic ceea ce spunem. Ce este minimalismul? Nu cum este minimalismul.
Un curent aparut ca reactie la conformismul cinematografic?:-?
Nu stiu in general dar in Romania e un curent aparut ca reactie la impotenta financiara. Asta e unul din aspectele care tre sa ne mentina o anumita circumspectia fata de filmele noastre: ca e minimalism de nevoie, nu o alegere libera.

[Windom]

Adica daca n-ar fi existat constringere financiara, n-ar fi existat nici minimalisti? Pai se tot sfadeste lumea pe aici din cauza ca minimalistii primesc prea multi bani. Si cu toate astea, ei tot minimalisti ramin...
:-/

[c.ghevara]

E un curent? Dialogul lui ALS era foarte interesant, dar oarecum reieşea că minimalismul ar fi un stil de a face filme. Windom, am insistat pentru că ”simplificarea realismului”, deşi intuim că e corectă, nu lămureşte concret. Este un curent, sau doar o modalitate de a face film?

Federico, găsim ceva informaţii despre minimalism, în general, nu doar despre cel românesc? Dacă ne luăm după observaţia ta, că ”e un curent aparut ca reactie la impotenta financiara”, ar însemna că nu e un curent în sens artistic, ci doar o metodă economicoasă de a face film.

[Pitbull]

Adica daca n-ar fi existat constringere financiara, n-ar fi existat nici minimalisti? Pai se tot sfadeste lumea pe aici din cauza ca minimalistii primesc prea multi bani. Si cu toate astea, ei tot minimalisti ramin...
:-/
Faptul cä minimalismul românesc a apärut ca reactie la penuria financiarä nu are nimic dezonorant. Rareori, marile salturi (curente, scoli, sau chiar opere in sine) apar în urma unei optiuni deliberate; în majoritatea cazurilor, ele sunt rezultate ale conjuncturilor, accidentelor, capriciilor... cauze pe care marii artisti sau teoreticieni ai artei le constientizeazä apoi, si le convertesc în valoare, dându-le identitate si substantä.
Lumea se sfädeste (cum cä minimalistii ar primi prea multi bani) din porniri meschine, invidioase, ostile. Primesc atât cât e firesc - si cât meritä, fiindcä pânä la ora actualä ei constituie un corpus cinematografic de valoare, care nu s-a dezmintit încä. Si rämân minimalisti fiindcä, asa cum am spus mai sus, chiar dacä geneza lor a fost lipsa banilor, între timp si-au asumat o identitate consistentä estetic. Acum fac filme minimaliste fiindcä ästa s-a impus ca mod al lor de exprimare.

[rvn]

eu mi-as pune intrebarea de s-a numit chiar asa, "minimalism".
ce au vrut fondatorii sa inteleaga prin asta?
minim ca investitie de fonduri sau minim ca mijloace de expresie artistica? sau minim din toate punctele de vedere care definesc un film?

[Windom]

E un curent? Dialogul lui ALS era foarte interesant, dar oarecum reieşea că minimalismul ar fi un stil de a face filme.
Un curent nu poate fi definit de un anumit stil?

[Pitbull]

eu mi-as pune intrebarea de s-a numit chiar asa, "minimalism".
ce au vrut fondatorii sa inteleaga prin asta?
minim ca investitie de fonduri sau minim ca mijloace de expresie artistica? sau minim din toate punctele de vedere care definesc un film?
Exact ceea ce ziceam.
Nici "Impresionismul" nu s-a numit asa de la început - termenul a fost inventat cu sens peiorativ, de un denigrator al lui Monet care nu stia ce cärämidä punea la intrarea lor în istorie.
In mesajul anterior am atins partial si räspunsul la a doua întrebare.
Asadar: minim ca investitie de fonduri, transpus în minim ca mijloace de expresie artisticä si, ulterior, impus ca atare.

@Windom:
Cum sä nu?
Ba chiar, de multe ori, tocmai stilul îl defineste!

[rvn]

Un curent nu poate fi definit de un anumit stil?
cred ca da. de un stil nou, novator, sau o combinatie de stiluri vechi din care rezulta ceva nou.
nu poti crea ceva pana n-ai o sursa de inspiratie.una mica, infima..
in acelasi timp orice stil se imbunatateste in timp, se perfectioneaza. altfel nu avem niciodata progres ci numai regres.

[Federico]

Adica daca n-ar fi existat constringere financiara, n-ar fi existat nici minimalisti? Pai se tot sfadeste lumea pe aici din cauza ca minimalistii primesc prea multi bani. Si cu toate astea, ei tot minimalisti ramin...
:-/
Multi ni se par noua doar, insa in raport cu bugetul mediu al filmelor care se impun in fiecare an la nivel mondial cum e?

@c.ghevara: cu ziceai si tu, nu prea se gasesc dar mi-am adus aminte de niste link-uri postate de mai demult pe un alt topic de userul Im.Kino. Poate folosesc.
Minimalism in general?

Am gasit cate ceva aici
http://www.artlex.com/ArtLex/m/minimalism.html

aici
http://wwar.com/masters/movements/minimalism.html

mai aplicat, aici
http://aschenker.blogspot.com/2007/0...in-cinema.html

si mai ales aici
http://books.google.com/books?id=S_U...cinema&f=false

[c.ghevara]

Dacă e un curent artistic (şi în cazul filmului) nu ar trebui să aibă vreo legătură cu resursele financiare, ci cu modul de exprimare. În cazul picturii, desigur nu e relevant câtă vopsea foloseşte pictorul. Normal că în cazul filmului, fondurile vor fi mai mici, dar asta e o urmare, o consecinţă, a exprimării, nu un principiu programatic.

@Windom
Un curent ar putea avea un stil, deşi înclin să cred că un curent are mai degrabă principii, stilul fiind legat mai mult de artist (Le style c'est l'homme même :) ). Oricum, a face film cu bani cât mai puţini, nu poate fi considerat ”un stil” pe care să îl legăm de un anumit curent.

@Pitbull
Totuşi remarca răutăcioasă a criticului a pornit de la tablou - Impression. Există undeva o definiţie clară a minimalismului în film? Sau avem de-a face cu o mişcare ”în derulare”, încă necatalogată complet? Pitbull, ce spun criticii?De când putem vorbi de minimalism în film? Cine a pus eticheta ”minimalism”? Sau cine s-a declarat, primul, minimalist? Se cunoaşte ceva despre asta?

[Pitbull]

Dacă e un curent artistic (şi în cazul filmului) nu ar trebui să aibă vreo legătură cu resursele financiare, ci cu modul de exprimare. În cazul picturii, desigur nu e relevant câtă vopsea foloseşte pictorul. Normal că în cazul filmului, fondurile vor fi mai mici, dar asta e o urmare, o consecinţă, a exprimării, nu un principiu programatic.
Dacä n-am spus, repet:
Faptul cä minimalismul românesc a apärut ca reactie la penuria financiarä nu are nimic dezonorant. Rareori, marile salturi (curente, scoli, sau chiar opere in sine) apar în urma unei optiuni deliberate; în majoritatea cazurilor, ele sunt rezultate ale conjuncturilor, accidentelor, capriciilor... cauze pe care marii artisti sau teoreticieni ai artei le constientizeazä apoi, si le convertesc în valoare, dându-le identitate si substantä.
(...) chiar dacä geneza lor a fost lipsa banilor, între timp si-au asumat o identitate consistentä estetic. Acum fac filme minimaliste fiindcä ästa s-a impus ca mod al lor de exprimare.
(...)
Asadar: minim ca investitie de fonduri, transpus în minim ca mijloace de expresie artisticä si, ulterior, impus ca atare.
Cu privire la problema definitiei, uite cä Federico mi-a luat-o înainte, cu linkurile postate initial de Im.Kino.

[c.ghevara]

Am ales Film în general, pentru că m-ar interesa minimalismul, în general, nu doar cel românesc. Putem ajunge la cel românesc, după ce ne lămurim ce e minimalismul.
La link-urile lui Federico, primele se referă la artă în general (aşa cum constatasem şi eu), pe ultimele două mie mi se returnează răspunsul: not found. Voi le vedeţi?

Definiţiile generale pentru minimalism pot fi aplicate şi filmului, 100%? Pare dificil... la unul dintre link-uri: ”Art History: Minimalism: (1960 - 1975)” . E vorba de pictură. Ce să înţelegem? Că în pictură minimalismul şi-a trăit traiul până prin 1975, că minimalismul în film nu se suprapune peste perioada minimalismului în alte arte? A început mai târziu şi abia acum e în plină manifestare, sau acum mai vedem doar ”coada cometei”? Când a început să se vorbească despre filmul minimalist?

[Federico]

Am ales Film în general, pentru că m-ar interesa minimalismul, în general, nu doar cel românesc. Putem ajunge la cel românesc, după ce ne lămurim ce e minimalismul.
La link-urile lui Federico, primele se referă la artă în general (aşa cum constatasem şi eu), pe ultimele două mie mi se returnează răspunsul: not found. Voi le vedeţi?

Definiţiile generale pentru minimalism pot fi aplicate şi filmului, 100%? Pare dificil... la unul dintre link-uri: ”Art History: Minimalism: (1960 - 1975)” . E vorba de pictură. Ce să înţelegem? Că în pictură minimalismul şi-a trăit traiul până prin 1975, că minimalismul în film nu se suprapune peste perioada minimalismului în alte arte? A început mai târziu şi abia acum e în plină manifestare, sau acum mai vedem doar ”coada cometei”? Când a început să se vorbească despre filmul minimalist?

Da, al treilea nu merge dar ultimul ducea aici: http://books.google.com/books?id=S_UhBbyJFI0C&pg=PA229&lpg=PA229&dq=minimalist+cinema&source=bl&ots=_H--F66bn1&sig=pCJmf0bivPJZJMZd_bdWp5yGAuI&hl=en&ei=utNOS9yxBMH7_AbO5o2VCg&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=3&ved=0CA4Q6AEwAjgU#v=onepage&q=minimalist%20cinema&f=false

Mai vezi si aici:

http://books.google.ro/books?id=I0F13e62idIC&pg=PA11&lpg=PA11&dq=minimalist+cinema&source=bl&ots=FHULhIm7ql&sig=RfGGrAjz2VMacMgSDwsew2enjCM&hl=ro&ei=-HbqTOeVMYnMswbsy9j3DQ&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=2&ved=0CBkQ6AEwAThk#v=onepage&q=minimalist%20cinema&f=false

http://www.rouge.com.au/9/minimalism.html

http://www.shaviro.com/Blog/?p=891

http://unspokencinema.blogspot.com/search?q=minimalism

Edit: Primele doua iar nu merg; nu stiu ce au.
Vezi aici: (mesajul #210) http://www.cinemagia.ro/forum/showthread.php?t=95575&page=11

si aici: (al doilea link) http://www.google.ro/#q=minimalist+cinema&num=50&hl=ro&biw=1024&bih=673&prmd=vb&ei=Z3rqTImdF8TCswa6iZ2QCQ&start=100&sa=N&fp=573e251cfc2f8157

Edit 2: nici acum. :-S ori are site-ul probleme ori nu sunt eu in stare sa pun un link; ma dau batut

Edit 3: vezi pe google 'minimalism origins'

[Dl.cinematic]

Faptul că doi dintre “iniţiatorii” noului val realist-minimalist din cinematografia română (Puiu, Rădulescu) au lucrat în 2003 la filmul lui Lucian Pintilie, Niki şi Flo (ignorând, pentru moment, injuriile aduse ulterior de aceştia produsului final al lui Pintilie) cred că poate fi relevant pentru a stabili cu o oarecare precizie “rădăcinile” curentului minimalist-realist în filmul românesc post-2000. Să nu uităm faptul că dintre filmele lui Pintilie anterioare acestuia (Reconstituirea, Balanţa, Prea târziu) Niki şi Flo este cel mai apropiat de manifestul cinematografic minimalist, în această cheie definindu-se ulterior cea mai mare parte a producţiilor de gen autohtone. De exemplu, în Moartea domnului Lăzărescu, Cristi Puiu dă frâu liber unei suite de tehnici minimaliste regăsite anterior în Niki şi Flo: utilizarea cadrelor lungi, prezentarea de detalii ale vieţii obişnuite a personajelor, secvenţe în care “nu se întâmplă nimic”, absenţa coloanei sonore, folosirea unui limbaj colocvial, nesofisticat, tipic vieţii “de zi cu zi” a protagoniştilor etc. Am enumerat o serie de elemente care ulterior au devenit, în dozaje diferenţiate, ingrediente ale “reţetei de succes” în filmul românesc. Se pot foarte uşor identifica aici secvenţe aparţinând unui cinema-verité autentic. De altfel, în literatura de specialitate, din câte am putut să îmi dau seama până acum, cei doi termeni – cinema minimal şi cinema-verité – sunt adeseori folosiţi ca sinonime. Cadrele lungi şi statice (Cristi Puiu a fost atras de mic copil de pictură, implicit de compoziţia unui tablou iar mai târziu, de cea a cadrului cinematografic) capătă dinamică în momentul în care protagoniştii rostesc replici inteligente, caustice, capabile să trezească în spectator interesul necesar pt a-i menţine în faţa ecranului (Răzvan Rădulescu a dovedit atât în Niki şi Flo, cât şi puzderia de filme ulterioare la care a lucrat ca scenarist, că stăpâneşte aproape perfect arta a dialogului).
Alte ingrediente aparţinând aceluiaşi curent minimalist-realist pot fi identificate cu uşurinţă: reticenţa de a apela la actori-vedete în favoarea unor figuri cel mult cvasi-necunoscute, utilizarea unui ambient sonor care aduce mai mult cu cel tipic filmelor de tip documentar, mânuirea unui tip de “dialog hiper-realist”, ce redă senzaţia de instantaneitate a evenimentelor portretizate, filmarea în locaţii deloc pretenţioase estetic (apartamente de bloc de tip “comunist”, cartiere periferice ale marilor metropole etc.) ş.a.m.d.

În cinematografia internaţională, un exemplu de regizor care a apelat la stilul minimalist este Chantal Akerman. Minimalismul etalat de Akerman se pare că ar fi avut drept sursă principală activitatea lui Andy Warhol, pe care regizoarea a cunoscut-o îndeaproape, dar şi influenţa exercitată de cinematograful structuralist nord american. De exemplu, Je, tu, il, elle (1974) era povestea redusă la esenţial a unor experienţe sexuale, poveste redată folosind cadrele lungi. Cel mai influent film al lui Akerman a fost Jeanne Dielmann, 23, Quai du commerce, 1080 Bruxelles (1975) - titlu ce conţine numele personajului principal, precum şi adresa acesteia din Bruxelles. În decursul a trei ore, Akerman prezintă trei zile din viaţa unei femei casnice care se prostituează chiar în apartamentul ei. Prima jumătate a filmului ne prezintă viaţa lui Jeanne într-o manieră cel puţin la fel de meticuloasă precum este aceasta în rolul de gospodină. O cameră plasată la nivelul solului ori pe una din mesele din bucătărie înregistrează fiecare aspect al vieţii casnice a acesteia – se îmbracă, găteşte, spală vasele, întâmpină un client etc. După vizita unui client, în mod aparent inexplicabil, rutina etalată de Jeanne până atunci dispare şi începe să comită o serie de greşeli. În cele din urmă, îl va înjunghia pe unul din parteneri, după care se va aşeza la masă – singura situaţie din tot filmul în care o vedem relaxându-se. Recurgând la acest procedeu, Akerman îl obligă pe spectator să acorde atenţie intervalelor goale şi spaţiilor domestice pe care cinematograful mainstream le ignoră în bună măsură. Într-un anumit sens, Jeanne Dielmann este foarte aproape de împlinirea visului regizorului neorealist Cesare Zavattini de a înregistra opt ore din viaţa unei persoane...Camera statică sau cel mult rectilinie în mişcări îl înstrăinează pe spectator de acţiunea principală, în timp ce înobilează ca semnificative din punct de vedere estetic şi social activităţile casnice ale gospodinei.

[Pitbull]

Interesantä si utilä contributie! Multumim!
O singurä osbervatie as avea de fäcut - apropo de aceastä inexactitate:
Faptul că doi dintre “iniţiatorii” noului val realist-minimalist din cinematografia română (Puiu, Rădulescu) au lucrat în 2003 la filmul lui Lucian Pintilie, Niki şi Flo (ignorând, pentru moment, injuriile aduse ulterior de aceştia produsului final al lui Pintilie)
- E inadecvat sä spunem "au lucrat la", când e vorba de scenaristii filmului - coautori în toatä puterea cuvântului.
- Nu sunt sigur cä "injurii" e termenul cel mai potrivit pentru reprosurile aduse de scenaristi, dupä ce Pintilie le-a distrus scenariul.

[Pitbull]

OK :) We are here to serve. O:-)

[c.ghevara]

Federico, mersi, dar de pe două calculatoare diferite, de pe servere diferite, n-am reuşiit să intru pe link-uri. Căutând originis, cum sugerai, am găsit ceva. destul de interesant, dar totuşi general.

Dl. Cinematic, Pitbull, facem ce facem şi ne tot întoarcem la minimalismul românesc. :D Lămuriţi-mă voi, specialiştii: au inventat românii gaura la macaroană, şi sunt cei mai tari minimalişti din lume, sau autorii noştri de film au dezgropat cadavrul minimalismului şi au inventat un alibi artistic pentru "poveritatea" (cum o numea AlS) cinematografiei româneşti contemporane?
Începe să mă intrige "poveritatea" resurselor internautice referitoare la filmul minimalist la nivel mondial.
Mai întreb o dată: Poate da cineva o definiţie a minimalismului în film, cu ghilimele, cu citarea unui specialist recunoscut, dintr-un dicţionar, o lucrare de specialitate, nu blog, nu interviu de critic român, nu discuţie de pe forum, nu părere proprie? Există aşa ceva?

[Pitbull]

Lămuriţi-mă voi, specialiştii: au inventat românii gaura la macaroană, şi sunt cei mai tari minimalişti din lume, sau autorii noştri de film au dezgropat cadavrul minimalismului şi au inventat un alibi artistic pentru "poveritatea" (cum o numea AlS) cinematografiei româneşti contemporane?
Nu suntem specialisti în asa ceva, si oricum nu asa se punea problema.

[dragonfly_drk]

best minimalism movies:

http://fullmoviereview.com/keywords/minimalism/

[dragonfly_drk]

"Adevarul literar si artistic"

Care e viitorul minimalismului?

După cum se vede, filme se fac şi se vor mai face, succesul cineaştilor din Noul Val douămiist creând o emulaţie printre tineri. Marea întrebare este: dar de acum încolo? Stilistic, estetic, viitoarele filme ale tinerilor cineaşti vor aduce ceva diferit, ceva nou faţă de „obsedantul" minimalism douămiist?

„Nu văd printre tineri un nou Nemescu"

Anca Grădinariu este „scepticul de serviciu", dar atrage atenţia asupra „Cenuşăresei" - documentarul: „Eu personal n-am văzut, nu cred să existe filme care să nu fie în acelaşi filon al minimalismului. Mai degrabă, poate, în zona documentarului. Mi-a plăcut tot ceea ce a fost produs de HBO. «Circul vesel», filmele Adinei Pintilie, «Dacia, dragostea mea», toate sunt mai aventuroase stilistic, mai rafinate. Înainte de '89, şcoala noastră de documentar a fost chiar mai tare decât cea de ficţiune, aşa că n-ar trebui să ne surprindă. Ar merita ca aceste filme să circule mai mult, dar la noi documentarul e socotit un fel de rudă săracă a ficţiunii.

Revenind, nu văd o altă şcoală, încă nu s-a epuizat filonul minimalismului. Nu văd printre tinerii cineaşti un Nemescu, care era cu totul altfel decât colegii săi. Trebuie să avem răbdare, şi eu aş vrea să mai văd şi altceva".

„Sper să înceapă să apară şi filme de gen"

„Greu de spus ce stil va aborda fiecare. Tentaţia «minimalismului cu final retezat» e mare. Pe de o parte unora li se potriveşte temperamental, pe de altă parte are căutare în festivaluri. Sper însă să înceapă să apară şi filme de gen făcute cu inspiraţie şi cu har", consideră Cristina Corciovescu.

Profesoara Manuela Cernat este optimistă: „Ce linie vor urma? E dreptul lor să-şi aleagă calea. Ar fi absurd, să le pretindem ca, din spirit de grup, să se alinieze la linia minimalistă lansată de Mungiu, Porumboiu et co., sau, dimpotrivă, din pură frondă, să o renege.

Continuitate nu înseamnă epigonism şi nici inovaţia ca scop în sine nu e productivă. Ideal ar fi ca noii veniţi să aducă un timbru şi un stil propriu. Important pentru ei este să-şi apere crezul şi arta. Important pentru noi este că, iată, pronosticul răutăcios al invidioşilor nu se adevereşte. Noul Val românesc nu este o cometă efemeră, ci o galaxie în expansiune".
http://www.adevarul.ro/cultura/literar_si_artistic/Valul_de_dupa_Noul_Val_0_326967811.html


L.E.

Thoughts on Minimalism in Film and Movies

When you search on google for minimalism in film minimalist film minimalist" It's surprising how few relevant entries I found. In fact I don't even see those words being used much online. The definition of minimalism from Wikipedia is: Minimalism describes movements in various forms of art and design, especially visual art and music, where the work is stripped down to its most fundamental features. I like this definition; but I would like to expand it some when referencing film. My thoughts: It's easy to visually entice your audience when you spend millions of dollars on helicopters, tanks, explosions, computer animation, but all those image don't make a good movie. As special effects and movie budgets have progressed Hollywood directors seem to throw money and expertise at weak cliche ridden plots. While audience attention spans are low, As a screenwriter and filmmaker I've been interested in film and scripts that have the ability to absolutely captivate an audience without any complicated effects, sets. Wikipedia as pointed to this director: Robert Bresson (September 25, 1901 December 18, 1999) who was a French film director well known for his mastery of minimalist film-making. I've never seen any of his stuff, but I will now. What excites me most about minimalism is the power of the screenwriter to affect the story. Here are some examples of really minimalist movies I've seen that are worth looking at: My Dinner with Andre (1981) Vanya on 42nd Street (1994) Open Water (2003) Blair Witch.
http://moviepals.org/premium/moviepals-open-cinema-everyone/spark/thoughts-on-minimalism-in-film-and-movies.

[andreiu7z]

best minimalism movies:

http://fullmoviereview.com/keywords/minimalism/
Bine punctat ...

[gropitse]

Sunt filme care au o doză de minimalism fără a fi minimaliste în totalitate. Spre exemplu filmele lui Jarmusch au un minimalism în limbaj, or în dialoguri. O zice și un personaj ,/Blonde/, în filmul /The limits of control/ - /Sometimes I like it in films when people just sit there, not saying anything./. Mi-am permis să interpretez că ideea îi aparține lui Jarmusch ca fiind proprie și că nu e doar o simplă frază din scenariu. Mi-am permis asta pentru că pînă la urmă e treaba spectatorului să despice firul în patru. Dacă greșesc cumva sunt deschisă discuției.

[c.ghevara]

Dl.cinematic, am lansat acest subiect - ”Ce este minimalismul?” tocmai pentru că m-au intrigat luările de poziţie, discuţiile extinse despre minimalismul românesc, în opoziţie cu sărăcia informaţiei. Am senzaţia că se discută despre minimalism, despre cum este minimalismul, despre filme minimaliste, despre cadre minimaliste, dacă e bun, dacă e rău, fără a fi clar celor care discută, ce este minimalismul.
După cum observi, chiar definiţia pe care o dai, deşi corectă, este una intuitivă, indirectă. Ne spune care este strategia minimalismului, că ea are la bază o structură narativă dispersată. Majoritatea referirilor la minimalism (cel puţin cele pe care le-am găsit eu) ne spun despre şi cum, eludând CE este. Oare criticilor de artă nu li s-a părut suficient de interesant minimalismul în film?
”The Silence” (1963) al lui Bergman figurează într-un oarecare top al filmelor minimaliste. Eu nu-l consider chiar deloc minimalist. Dar pe Bergman am putea să-l considerăm minimalist?!
La fel de curios aş fi dacă Chantal Akerman se consideră minimalistă? Şi-a afirmat vreodată apartenenţa la minimalism? Sau, deoarece vorbim de filme relativ vechi, ele au fost catalogate (după nişte criterii şi asemănări aproximative, fără o definire teoretică) doar ulterior drept minimaliste, fără ca autorii lor să fi avut vreo intenţie sau o ”conştiinţă” minimalistă?
Ştiam că nu regizorii români au inventat minimalismul. Tocmai de aceea mi s-a părut ciudată orientarea lor spre o mişcare ”consumată” în anii 60-70. Sau şi în cinematografie, la fel cum s-a întâmplat în alte domenii, România se află în perioada de tranziţie, şi recuperează un decalaj?
Ce se înţelege prin ”structură narativă dispersată”? Mie mi se pare că, din contră, minimalismul operează cu o structură compactă, liniară, simplă. Bunăoară, urmăreşte protagonistul continuu, adesea în timp filmic aproape identic cu cel real, fără flashback, fără a urmări acţiuni simultane, fără paralele.

[hellsteed]

Bergman nu e minimalist... e subiectiv deci automat iese din sfera minimalista... Are trademark-urile lui.

Prin minimalism reduci procesele de compozitie, abordarea tematica , pentru a nu distrage atentia ... Mie mi se pare clar. Ca tot se citeaza " Less is more " ca si o maxima a curentului.


Ca ex : you will never a see the visualization of somebody's dream in a minimalistic movie. You will see him starring probably.

[defav]

Mai simplu spus ,minimalismul e un fel de piesa de teatru filmata , gen "Sonata Kreutzer"(film rusesc, nu mai stiu regizorul )? Sau e doar o latura a minimalismului ?
In orice caz , filmul ala exceleaza in dialoguri statice , mai mult un monolog de fapt, al unui tip ranit puternic in dragoste , 90% din film se petrece intr-un vagon de tren.

[lalaby]

Ce perspective are minimalismul? Va deveni un curent important sau se va stinge, rămânând un capitol închis în istoria cinematografiei?

Desi vad chinuirile lui Pitbull si ale lui rvn... simt nevoia sa va scriu si eu, desi stiu de pe acum ca va veti nervoza.

In primul rand ar trebui sa tratam acest subiect diferit. Pe de o parte minimalimul ROMANESC, pe de lata parte cel strain, sau ce inteleg ceilalti minimalismul.

Cel Romanesc (dupa mine... si nu injurati!) e preluat de la Pintilie si a fost dus intr-o latura ciudata... minimalism + situatii diverse din Romania. Ok, cinematografia noastra a luat cateva premii... dar ajunge! Iar 2010 a spus totul ca si intalnirea organizata de d-na Corciovescu anul trecut ... multi critici au spus "atentie! opriti-va!". Si vedem ca acei critici sunt mai destepti decat ai nostri. Rezultatele se vad.

Iar ceea ce am scos noi in ultima vreme... nu prea e minimalism. E cam nestiinta in a filma si a monta.

Minimalism in care sa nu vezi fata actorului... nu prea se vede in afara. Doar la noi. La HARTIA... dupa vreo 40 min mi-am dat seama cine sunt actorii.

Minimalism sa vad cum un personaj vorbeste la telefon si afla ca persoana cu care trebuie sa se vada vine dupa 10 min, iar eu spectactor trebuie sa astept, pe bune, vreo 8 minute sa vad ca vine cineva... dupa mine nu asta inseamna film. Poate dupa voi. (Politist, adjectiv).

Minimalism sa vad cum e plimbat un avorton? Nu cred ca asta inseamna o cinematografie a unui regizor. Real Mungiu ce ne-a dat? Ok, un mare premiu, dar in rest? L-am vazut pe scena AUTOBIOGRAFIE... in calitate de distribuitor... pai altfel nu il vom vedea multi ani de acum incolo. Ca nu poate altceva.

De aia imi place mie de fratii Mitulescu. Sunt vii, se misca, au idei. Puiu (cu Paunescu in spate) cheltuie bani, Mungiu (fara idei) sta, Giurgiu (cu un singur film ca regizor... si bun) da din gura...

Despre ce Nou Val vorbim? Despre debutanti? Pai aia intra pe o alta grila de concurs...iar EU CAND VREAU SA FLUIER, FLUIER nu il puteti incadra in aceasta categorie. Se vede ca omul ala a studiat altceva.

Minimalismul la noi a fost dus spre experimental... dar finantat cu multi bani!

Cred ca in orice film ar trebui sa vedem si fetele actorilor, ar trebui sa vedem un film cat de cat montat si ar trebui sa avem si coloana sonora ... Pai ale noastre minimaliste filme sunt doat experimentale... adica alea fara buget (desi facute pe bani multi) in care nu au nimic.

Altfel, cred ca, daca o tinem asa, putem ajunge la genul de "film radiofonic". Dupa mine asa putea sa aud/sa imi inchipui primul film al lui Porumboiu. Si daca imi amintesc de VISUL LUI LIVIU... nu il inteleg cum a evoluat... probabil a vazut cam ce gen de filme romanesti primesc premii si asta a vrut.

Ok, si premiile nu se mai dau. Si ce vor face ai nostri? Nu poti merge vesnic in Quinzaine dupa ce ai luat marele premiu!

Mai grav este ca in facultate studentii sunt obligati sa vada doar astfel de filme. Iar daca au alte idei... Doamne! E dezastru!

Asta e parerea mea. Dar, cred ca e de bun simt!

[c.ghevara]

@Dl.cinematic
Ultimul mesaj e util, dar demonstrează aceeaşi problemă: găsim prea puţine informaţii concrete despre minimalismul în cinematografie. Majoritatea sunt despre minimalismul în arte plastice şi muzică.

Repet, pentru că poate ţi-a scăpat întrebarea mea din postul precedent: Ce se înţelege prin ”structură narativă dispersată”?

Din ce am găsit eu, Chantal Akerman este considerată hyperrealistă. Mie asta nu-mi miroase a minimalism. Vedem realitatea sub o lupă a timpului, în detaliu - Jeanne Dielmann curăţă cartofi cinci minute, face chiftele trei minute, şi suntem martorii celui mai mărunt gest.

De asemenea, ”My Dinner with Andre” nu mi se pare minimalist, pentru că nu este filmat, nici decupat în maniera pe care noi o considerăm azi minimalistă.

@Hell
Ce crezi, există subiecte de film minimaliste? Scenariul unui film minimalist este şi el minimalist?

@lalaby
Nu voi obosi să repet: Eu am lansat topicul la ”Film în general”, nu la ”Cinematografia românească”, tocmai pentru a evita discuţii pro şi contra despre minimalismul românesc, câtă vreme nu reuşim să ne lămurim ce este minimalismul.

[Windom]

c., dupa umila mea parere, topicul asta se vrea tot o critica adusa minimalismului.:D Observ ca respingi la greu definitii, exemple etc. incercind sa reduci totul la o... iluzie, fitza?:-?
Referitor la structura aia narativa, probabil "dispersat" e folosit aici in opozitie cu compact, cu o structura de tip clasic. Vazuta astfel, pare intr-adevar o structura "imprastiata", una ce si-a pierdut "centrul" si care se concentreaza undeva la periferie, in anumite zone care sint atinse doar in treacat de o structura de tip clasic.

[hellsteed]

Dupa mine , un subiect de film poate fi degradat, nu in sens peiorativ, (sau upgradat dar nu in cazul minimalismului) ; redus la un nivel minimalist. As face o analogie , sunt asemeni acronimelor. Din alt unghi, subiectul de film ales se preteaza a fi unul minimalist , comparandu-l cu alte subiecte . "O fata care cumpara inghetata si se plimba prin canalele orasului" e mic in comparatie cu "Al doilea razboi mondial" .
Legat de scenariu , poate fi minimalist , poate fi redus . N-ai subplots, numar redus de personaj, spatiu redus, cadre lungi .

[c.ghevara]

Nu, Windom, topicul nu se vrea o critică a minimalismului. Am specificat clar ce sper în prima postare. Tocmai de aceea aş vrea să evităm minimalismul românesc, care poate declanşa patimi şi inflamări.
Nu resping definiţiile, dar sunt definiţii date de useri. Ei definesc minimalismul în funcţie de cum l-au înţeles, mulţi, în funcţie de ceea ce au înţeles vizionând filmele româneşti catalogate drept minimaliste. Procesul logic arată cam aşa: 1.”Ăsta este un film minimalist”. 2. ”Deci, filmele care îi seamănă, au puncte comune, sunt minimaliste”. 3. ”Aha, minimalismul e asta”. Şi eu am o idee despre ce ar fi minimalismul, dar mă interesau definiţiile date de specialişti, informaţiile concrete. Am senzaţia că multe dintre disputele despre minimalismul românesc îşi au originea în lipsa unei baze teoretice comune, acceptată, despre ce este minimalismul.

[c.ghevara]

Hellsteed, adică personajul minimalist nu este upgradat la o dimensiune eroică. Am aceeaşi senzaţie despre subiecte şi celelalte proprietăţi. Ce ne facem dacă vom constata că multe din ele sunt comune cu scurt metrajul (personaje puţine, lipsă sub plot, spaţiu redus, subiecte banale, realiste, acţiunea se petrece într-o perioadă de timp redusă etc), şi constaţi că marea diferenţă e doar lungimea filmului? :-? Cred că tocmai de asta, multe lung metraje minimaliste par scurt metraje extinse.

Şi ce ne facem dacă constatăm că scurt metrajul se încadrează perfect în ceea ce numim minimalism? :-O Adică dacă ajungem la concluzia că toate scurt metrajele sunt minimaliste, se mai poate vorbi despre curentul minimalist?

Ce părere aveţi, ”12 oameni furioşi”, ăla din 1957, este un film minimalist?

@Windom şi alţii
Încă o dată, vă rog să mă credeţi că nu am nici cea mai mică intenţie de a critica minimalismul sau minimalismul românesc!!! Am iniţiat topicul din dorinţa sinceră de a înţelege cu adevărat şi de a ne clarifica lucruri peste care am impresia că se ”planează”.

[Windom]

Asemanarea dintre minimalism si scurt-metraj mi se pare fortata, facuta strict la nivel structural, vorbind de forma, nu de fond. Pentru ca daca analizam fondul minimalismului in profunzime, o sa ne dam seama ca se caracterizeaza printr-o diluare a actiunii in favoarea unor stari. Scurt-metrajul, pe de alta parte, se caracterizeaza prin aceiasi structura clasica ca un lung metraj "conventional". Desigur, daca nu avem de-a face cu un scurt-metraj minimalist.:D

[Federico]

Nu, Windom, topicul nu se vrea o critică a minimalismului. Am specificat clar ce sper în prima postare. Tocmai de aceea aş vrea să evităm minimalismul românesc, care poate declanşa patimi şi inflamări.
Nu resping definiţiile, dar sunt definiţii date de useri. Ei definesc minimalismul în funcţie de cum l-au înţeles, mulţi, în funcţie de ceea ce au înţeles vizionând filmele româneşti catalogate drept minimaliste. Procesul logic arată cam aşa: 1.”Ăsta este un film minimalist”. 2. ”Deci, filmele care îi seamănă, au puncte comune, sunt minimaliste”. 3. ”Aha, minimalismul e asta”. Şi eu am o idee despre ce ar fi minimalismul, dar mă interesau definiţiile date de specialişti, informaţiile concrete. Am senzaţia că multe dintre disputele despre minimalismul românesc îşi au originea în lipsa unei baze teoretice comune, acceptată, despre ce este minimalismul.

Gandesti ciudat. :) Tu crezi ca esenta minimalismului precede existenta sa, ca sa ma exprim pompos. Crezi ca inainte sa apara primul film minimalist autorul sau a luat frumusel in mana un manual sau un dictionar si a aplicat o reteta elaborata aprioric de filosofii cinema-ului? Definitia abstracta pe care o cauti tu n-o sa-ti foloseasca la nimic, pentru ca nu are un corespondent in practica. Nu exista un film care sa contina minimalism pur.

[c.ghevara]

Nu, Federico, nu e vorba de primul film minimalist. Vorbim de un curent din perioada anilor 60-70. A fost timp suficient pentru a evalua, cataloga, teoretiza un curent. Regizorii contemporani îşi afirmă apartenenţa la o grupare, având deja conştiinţa crezului artistic comun.
Şi nici măcar nu era vorba de regizori, ci de noi, spectatori sau critici, cei care punem eticheta ”minimalist” pe un film. Sunt curios în funcţie de ce anume o facem. Ne este clar de ce X film este film minimalist? Dacă nu găsim o definiţie concretă (nu una foarte largă şi generală), măcar putem enumera punctual caracteristicile minimalismului? 1., 2., 3.,

Cum spuneam, găsesc că ”The Silence” este considerat film minimalist, deşi Bergman nici nu s-a declarat, nici nu este considerat minimalist. Film minimalist fără autor minimalist, pentru mine nu înseamnă curent, ci un stil de a face film.

[Windom]

Che, chiar daca consideram minimalismul un concept abstract si nu neaparat un termen "oficial", batut in cuie printr-o definitie, asta scade, pina la urma, din valoarea unui film etichetat drept minimalist, dupa parerea ta?

[Windom]

Pentru cei care au rabdare sa citeasca pina la capat, o lectura foarte interesanta:
Towards an Aesthetic of Slow in Contemporary Cinema (http://www.16-9.dk/2008-11/side11_inenglish.htm)

[c.ghevara]

Che, chiar daca consideram minimalismul un concept abstract si nu neaparat un termen "oficial", batut in cuie printr-o definitie, asta scade, pina la urma, din valoarea unui film etichetat drept minimalist, dupa parerea ta?

Nu, Windom, după mine, nicio etichetă nu scade valoarea unui anumit film. Dar nici nu i-o creşte. Scuze, dar revin la ideea topicului: Ce este minimalismul?

Observ că deşi minimalismul ca mişcare artistică îşi are originea în America anilor 60-70, majoritatea referirilor sunt la autori europeni. Oare ideea de minimalism să nu-i fi atras pe regizorii americani, în aceeaşi măsură în care i-a atras pe artiştii plastici şi pe muzicieni?

Oare minimaliştii contemporani, nu sunt de fapt nişte postminimalişti, în cel mai bun caz? Am senzaţia că minimalismul cinematografic (mai ales românesc) nu se suprapune perfect peste definiţiile minimalismului (alea puţine şi cuprinzătoare de orice) pe care le-am găsit noi până acum. Încep să cred că avem de-a face cu încercarea autorilor de a legitima artistic un mod de a face film. Încă o dată, sunt perfect de acord cu ce spuneai - nici măcar asta nu scade valoarea unui anumit film. Însă eticheta ”minimalist” nici nu trebuie să funcţioneze ca o scuză pentru filme slabe. Mai ales dacă constatăm că nici măcar autorului care se afirmă minimalist, sau consimte să fie considerat aşa, nu-i este prea clar ce este minimalismul.

P.S. Mai spun încă o dată : NU AM NIMIC ÎMPOTRIVA MINIMALISMULUI! Am deschis acest topic pentru că nu mi se pare normal să punem (fie că suntem specialişti sau nu) pe filme eticheta ”minimalist” , înainte de a înţelege ce este minimalismul.

[hellsteed]

Carlos Reygadas si al lui Stelle Licht ...

Jim Jarmusch si al lui Stranger than Paradise ....

Ambele de peste hotare.

[Windom]

E normal ca intr-o cinematografie cum e cea americana, axata aproape numai pe comercial, minimalismul sa nu prinda radacini. Exista totusi citiva care au riscat oprobiul public si acolo.

[miercuri]

Din unghiul din care privesc eu lucrurile, atunci cand un stil (minimalist) se regaseste in mai multe medii artistice avem de a face cu un curent. Aceeasi intrebare am putea sa o punem si despre Art Nouveau (excluzand domeniul cinematografic, bineinteles), este stil sau curent? Cel mai simplu ar fi sa-l etichetam drept stil, insa judecand contextul in care s-a dezvoltat si manifestarile sale in diferite medii artistice, se contureaza o miscare distincta.
In cazul minimalismului, atat in design, arta vizuala, film, literatura etc. se aplica acelasi set de principii estetice care urmaresc acelasi scop.
Iar ca origine, as spune ca minimalismul a fost definit mai intai in literatura. Nu pot sa nu citez povestirea de sase cuvinte atribuita lui Hemingway: "For sale: baby shoes, never worn.". Exmplul asta mi se pare ca evidentiaza clar faptul ca nu e vorba doar de o preferinta stilistica.
Nu neg faptul ca in cazul unor regizori, minimalismul este abordat doar din punct de vedere stilistic, dar atunci cand stilul redefiniteste un film (imi vine in minte ca exemplu "Lat den ratte komma in"), sunt de parere ca avem de a face cu un curent. Scena asta (http://www.youtube.com/watch?v=wQ6qh0z48Uk) ar trebui studiata in scolile de film, la capitolul minimalism.

[Windom]

Apropo de stil, am dat peste o definitie extrem de interesanta: "for some style is a very complex way of saying something simple, for others it is a very simple way of saying something complex."
(Jean Cocteau)

[Floydman]

minimalismu' e acele persoane care lasa camera pornita si focalizata pe actori si pleaca in pauza de masa in timp ce actorii in platou discuta tot felu' de chestii :D

glumeam! glumeam?

[andreiu7z]

minimalismu' e acele persoane care lasa camera pornita si focalizata pe actori si pleaca in pauza de masa in timp ce actorii in platou discuta tot felu' de chestii :D

glumeam! glumeam?
Atata timp cat se trateaza acest subiect cu seriozitate, nu isi au rost glumele de acest gen!

[SMC]

Pentru a intelege ce e "minimalismul" avem nevoie de cea mai pertinenta teorie despre ceea ce e "realismul", si tocmai de unde provine el - definit de Bazin intr-o vreme cand alti contemporani lui se straduiau stangaci, dupa caz si dupa puteri, sa defineasca "neo-realismul".

Donc...

Bazin porneste de la o premisa ce se va dovedi revelatoare, atat pentru lucrarile ce-i vor sta la baza in anii urmatori, cat si pentru cei ce l-au studiat si care, dupa caz, i-au sustinut convingerile sau le-au contrat. El spunea ca "Realismul ARATA, montajul POVESTESTE". Asadar, nereferindu-se la "realism" ca si curent - desi tindea sa insinueze falsitatea altor studii ce ignorasera cu buna stiinta sau nu "bazele" teoriilor pe care le sustineau - Bazin traseaza o tusa groasa in semnalarile "realismului" (ca manifestare secventiala independenta, intr-o masura importanta, de montaj) inca de pe la inceputurile cinematografiei - mai exact, in "Nanuk", al lui R. Flaherty din 1922, film ce avea sa se numeasca mai tarziu "documentar". Apoi studiul sau continua, mai mult sau mai putin cronologic, constatand existenta "realismului" in capodopere confirmate, dar nu numai. Este interesant de urmarit ca ce ceea ce numea el "realism", atrage astazi o alta "obligatiune secventiala", numita de noi "minimalism". Majoritatea secventelor analizate de Bazin sunt nedecupate de montaj, asa cum stim ca "minimalistii" recurg in curentul "realismului', asemanatoare celei din "Politist, adjectiv", ca sa ma rezum unui exemplu local, in care Cristi asteapta sa intre in biroul comandantului.

Asadar...

In acceptiunea faptului ca Bazin a definit totodata si "minimalismul" in studiul sau asupra a cea ce numea "realism" ( atentie! a nu se confunda cu filmul-realist) putem spune ca "minimalismul" si "realismul" converg, si se manifesta fie secvential sau intr-un curent definitoriu, doar impreuna.

[Windom]

Exact ceea ce spunea Bela Tarr: montajul iti prezinta logica povestii dar te priveaza de logica vietii.

[SMC]

... dar Bazin nu a condamnat niciodata montajul. Unul dintre multele sale studii trateaza acest aspect, al lipsei sau minimizarii montajului, pentru a semnala provenienta "realismului" inca din "preistorie", considerand ca se vorbea prematur de "neo-realism" - enuntat subred si scartaitor de catre alti teoreticieni.
Secventele pe care Bazin le analizeaza trateaza, la un moment dat, paralela dintre A POVESTI
(tipica artei literare) si A ARATA (prioritate, uneori, dar si un plus pe care numai arta cinematografica il are). Faptul ca montajul era "personajul principal" ,in studiul sau indelung spre gasirea unei solutii viabile despre "ce e realismul", nu facea decat sa traseze niste linii groase, interioare, pe care numai cinematograful si le poate atibui. Bazin nu a facut decat sa arate ce se "intampla" cand montajul lipseste.

[Windom]

Pai cind ai facut deja primul cut, ai alterat realitatea. Si asistam la o accelerare rapida a fenomenului. Un film din anii '70 nu mai arata ca unul de azi. Se merge tot mai mult pe construirea unei realitati, se interpun tot mai multe intre ochiul camerei de filmat si ochiul nostru.

[c.ghevara]

Aş putea trage concluzia că e realist şi minimalist să filmăm o persoană care îşi povesteşte viaţa în faţa camerei şi să evităm montajul unui flash back.... :D Da, în realitate cam aşa se întâmplă cu privitorul (interlocutorul). Numai că în cazul poveştii povestite, tocmai montajul ARATĂ.
În lipsa certitudinilor teoretice, vom mai specula o vreme despre ce este şi ce vrea minimalismul... nu e nimic rău în asta.
De exemplu: Un cadru larg seamănă cu ceea ce vede subiectul în realitate. Nu există o schimbare a unghiurilor subiective - eu văd din acelaşi punct, nu din perspectiva personajelor, nici măcar din perspectiva personajului principal. În cazul ăsta înseamnă că voi vedea două personaje din acelaşi unghi, nu alternativ, după cum vorbesc, fără plan/contraplan. (Observaţie: Totuşi, în realitate, ca privitor, mă apropii sau mă îndepărtez de obiectul privit sau îmi pot focaliza privirea la ceva anume.) Ăsta o fi minimalism? Atunci "Pescuit sportiv" e un film minimalist?
Ok. Trecând peste faptul că filmat aşa pare un teatru filmat, şi seamănă cu începuturile cinematografiei, ce îmi aduce din punct de vedere artistic, mie, spectatorului, în afara senzaţiei de "real"? Care e motivaţia? Ar trebui să fie şi alta decât "se poate şi aşa", sau "seamănă cu realitatea mai bine"!

Windom, apropo de filmele din 70 şi cum se schimbă filmarea. Mai ţineţi minte perioada "teatrală" când un personaj era împuşcat sau împuns cu sabia, fără să curgă vreo picătură de sânge? Când bătăile nu lăsau vânătăi şi umflături pe faţa personajelor? A apărut apoi şi sângele. A început să pară tot mai real. A urmat perioada cu valuri de sânge şi împuşcăturile care izbesc personajele de pereţi. Suntem în plină domnie a efectelor speciale. Filmarea urmează aceeaşi linie de exagerare. Pe nimeni nu mai interesează cum se întâmplă lucrurile în realitate, toată lumea se întrece să capteze atenţia spectatorului, să-i ofere mai mult decât a primit la filmul precedent. Era doar o paranteză.
Cât despre Bazin, mie nu prea îmi vine să interpretez ce ar fi putut să spună despre lucruri care încă nu existau, că nu ne poate contrazice, nu ne mai poate lămuri. :)

[Windom]

Care e motivaţia? Ar trebui să fie şi alta decât "se poate şi aşa", sau "seamănă cu realitatea mai bine"!
Motivatia consta in faptul ca acest "cinema of slow" iti ofera un moment de respiro, de analiza, meditatie asupra a ceea ce ai vazut pina atunci pe ecran, de sedimentare a trairilor sufletesti stirnite, poate, in secventa precedenta. Empatia pe care o ai cu personajul devine astfel mult mai profunda. Ori, tehnica actuala "la moda" - informatie-cut, informatie-cut - nu mai lasa loc pentru asa ceva. Desigur, depinde acum de modul in care o persoana percepe sau asimileaza un film.

[SMC]

c. ghevara @

Pai tocmai asta este "mostenirea" lui Bazin lasata cinematografului contemporan si a celor ce-l studiaza: adaptabilitatea continua a lucrarilor sale in conditiile in care cinema-ul isi pastreaza neschimbate anumite tendinte.

Curand, cineva va lansa o carte despre asta, dar din cate stiu, "minimalismul" nu va fi subiectul in cauza.

[c.ghevara]

Care e motivaţia? Ar trebui să fie şi alta decât "se poate şi aşa", sau "seamănă cu realitatea mai bine"!
Motivatia consta in faptul ca acest "cinema of slow" iti ofera un moment de respiro, de analiza, meditatie asupra a ceea ce ai vazut pina atunci pe ecran, de sedimentare a trairilor sufletesti stirnite, poate, in secventa precedenta. Empatia pe care o ai cu personajul devine astfel mult mai profunda.

Mie mi se pare tocmai pe dos. Toate personajele devin aproximativ egale. Nu vezi lucrurile din film cu ochii protagonistului. Fără un unghi al personajului principal, spectatorul se identifică mai greu cu el. De aici mi se pare empatizarea redusă şi senzaţia că filmul este mai sec, neutru, lipsit de sentimente. Desigur, depinde foarte mult de film, de cum înţelege autorul minimalismul, dacă înţelege ceva şi nu cumva e etalarea aiuristică a câtorva elemente despre care crede el că ar fi caracteristice minimalismului. Pe mine minimalismul m-ar duce cu gândul (repet că în lipsa teoriei concrete suntem pe tărâmul interpretărilor) la un principiu din arta japoneză, "shibui" parcă se cheamă, şi s-ar traduce prin "eleganţă restrînsă". Adică, în cazul filmului, eu cred că autorul, în loc să folosească un mod de filmare minimalist, ar trebui să judece secvenţele punctual şi să decidă alegerea procedeelor minime doar în cazul în care efectul asupra spectatorului nu este alterat. Deci, nu folosirea procedeului de dragul procedeului. Ci doar atunci când, pentru o situaţie concretă, el aduce, prin contrast cu o abordare clasică, o potenţare a efectului dramatic, o creştere a impactului emoţional, sau, cel puţin, acelaşi nivel al acestora, dar cu procedee minime. Uuuff! Sper să mă fac înţeles. :-S Dacă nu, voi apela la exemple. :)

[Windom]

Mie mi se pare tocmai pe dos. Toate personajele devin aproximativ egale. Nu vezi lucrurile din film cu ochii protagonistului. Fără un unghi al personajului principal, spectatorul se identifică mai greu cu el. De aici mi se pare empatizarea redusă şi senzaţia că filmul este mai sec, neutru, lipsit de sentimente.
Nu cred ca lipsa empatiei ori faptul ca spectatorul nu se identifica cu personajul determina automat ca filmul sa fie sec, neutru ori lipsit de sentimente. Aici, cel mai bun exemplu care-mi vine in minte e Haneke. Care e sec, neutru, dar te loveste drept la sentiment.:D
Ma gindesc acum si la o scena de inceput din The Insider, dupa ce Crowe este concediat si isi face bagajele. Acolo exista un montaj plan - contra-plan (sper ca asa-i zice, daca nu, ma bad:D ). Mai intii vedem, din POV-ul sau, cum in celalalt birou angajatii dau o petrecere. El nu aude nimic, fiind separat de restul de un perete de sticla. Cut si sintem de cealalta parte a peretelui de sticla, in mijlocul petrecerii (muzica, palavre etc.) si-l vedem pe Crowe, singurel, cum se pregateste de plecare. Cred ca mai misto nici ca se putea sugera singuratatea si izolarea personajului. Desigur, exista montaj. Insa nu despre asta e vorba. E vorba despre POV. POV-ul lui Crowe mi se pare foarte interesant pentru ca sugereaza mai mult ceea ce simte el decit ceea ce vede. La fel, POV-ul petrecerii e unul menit sa sugereze strict singuratatea personajului si nu interesul vreunui petrecaret fata de persoana lui Crowe. Acum am luat-o pe aratura... Dar (cred ca) ceea ce incerc sa spun e ca am inteles in mare ce vrei sa spui.:D De aceea mi-a si venit in minte exemplul asta de "shibui" intr-un film "mainstream" realizat de un "auteur".
Inteleg ceea ce vrei sa spui si legat de restul, insa ma gindesc ca un regizor care se hotaraste sa adopte un stil minimalist are o viziune generala a proiectului in urma careia hotaraste look-ul, feeling-ul, mood-ul acestuia. Nu cred ca porneste de la premisa - ok, vreau sa fac un film minimalist. Nu, cred ca mai degraba-si spune - am ideea asta. care ar fi cea mai reusita metoda de a o transpune pe ecran? Daca respectiva idee, respectivul subiect se refera la adulter, sa zicem... E o tema in care sentimentele primeaza. Automat, regizorul se gindeste ca un stil tehnicist nu se potriveste, ca e nevoie ca intre personaj (emitator) si spectator (receptor) sa existe cit mai putine interferente, sa se creeze intre cei doi o simbioza cit mai veritabila. Si atunci pune minimalismul in slujba acestui scop deoarece considera ca e cea mai nimerita metoda de a-si pune in aplicare ideea sa.

[SMC]

Precizare:

Regizorii romani "minimalisti" gandesc "minimalist" inca din primele randuri ale scrierii scenariului. Crede-ma! :)
De fapt, mizanscena este deja "vizualizata" in conceptia fiecarui autor, indiferant daca e "minimalist" sau nu. E o chestiune de asumare integrala a propriei opere - din scriere pana in transpunere. Estetica nu cauta sa se adapteaza scenariului, dar nici invers. Ele merg impreuna, chiar si din faza incipienta scenariului.

[c.ghevara]

SMC, cum gândesc minimalist în scenariu? Scenariul lor arată altfel decât un scenariu ne-minimalist? Pot să văd undeva un scenariu minimalist? "Poliţist adjectiv" are pe undeva publicat scenariul. L-am citit. E minimalist?
Problema e că încă nu ne-am apucat să facem o listă pe puncte, aşa cum sugeram cu ceva în urmă, cu caracteristicile (mă rog, ceea ce credem noi că are) minimalismului.
Definiţia wikipediei în varianta românească vi se pare corectă, suficientă, clară: "Minimalismul se referă la acele mișcări sau stiluri în diverse forme de artă și design, în special arte vizuale și muzică, unde lucrarea de artă este redusă la părțile fundamentale." ?

Am găsit o ilustrare a shibui. http://image.wetpaint.com/image/1/OSPR5Q4Qr9dgFdsXs-eqYg348858
http://lennieart.wetpaint.com/photo/4056367/Shibui+-+Restrained+Elegance

Parcă îmi amintesc că văzusem o fotografie acum vreo 25 de ani, când încă nu aveam internet. Tabloul pe care l-am găsit acum mi se pare 100% pictat după acea fotografie :D , dar n-are importanţă. Să fie pictorul sănătos! :))

[SMC]

Acceptand ca topicul asta e o bajbaiala in cautarea unei teorii, chiar si mai putin viabila, daca nu chiar inexistenta (deci, nu definitie!) in ceea ce priveste "minimalismul" - ca un subcurent, asa cum il vad eu conform teoriilor baziene - voi conchide:
... sigur ca gandesc "minimalist" din scenariu, ca doar nu crezi ca-si imagineaza vreo super-productie, pe care, neavand mijloace materiale sa o faca, recurg la "filmarile in apartamente". E limpede ca scenariul lor arata altfel decat tot ceea ce inseamna non-minimalism. Nu se vede? Chiar ai nevoie sa citesti scriptul ca sa intelegi estetica autorului asupra celor scrise de el insusi?

[SMC]

OK. O sa indraznesc eu. :)

In conceptia mea un "Val" (fie ca-i vechi ori nou) nu este un "Curent", asa cum cer unele gandiri. Deci "Valul" si "Curentul" nu cred ca-i tot aia, asa cum, de exemplu, afirma Michel Marie in "Nouvelle Vague". Sprijin mai degraba observatiile lui Truffaut din lucrarea sa de capatai, "O anumita tendinta", dar nu numai. Consider ca "Valul" insumeaza viziuni cinematografice asemanatoare ale unor regizori-autori de aceeasi varsta - dar nu neaparat - asupra unei societati comune lor. Deci, o "tendinta" comuna de a "vedea cinematografic" in jurul lor. "Curent" numesc "realismul" - cel teoretizat de Andre Bazin - si celelalte doua care s-au nascut ulterior din el: "neo-realismul" si, evident, "post neo-realismul", dar nu ele sunt vizate aici. Intrucat, interceptez "minimalismul" inca din teoriile lui Bazin ce defineau - cel mai viabil, cum spuneam mai sus - "realismul" (chiar si rasfoind doar Brecht si Bordwell), constat ca "minimalismul" este un subcurent al "realismului" (in linii baziene), dar mai ales o obligatiune a co-existentei timp real - timp filmic, in parametrii "curentului", sau nu.

[SMC]

Asadar, "minimalismul" este "realism" si un "subordonat" omniprezent al "Curentului - realism" . :-SS

[c.ghevara]

... sigur ca gandesc "minimalist" din scenariu, ca doar nu crezi ca-si imagineaza vreo super-productie, pe care, neavand mijloace materiale sa o faca, recurg la "filmarile in apartamente". E limpede ca scenariul lor arata altfel decat tot ceea ce inseamna non-minimalism. Nu se vede? Chiar ai nevoie sa citesti scriptul ca sa intelegi estetica autorului asupra celor scrise de el insusi?

Să ştii că aş avea nevoie să citesc scenariul. Nu are legătură cu super-producţia sau cu filmări de apartament. Am citit ”Poliţist adjectiv” şi nu mi se pare ”mai” minimalist decât un scenariu american obişnuit. E ”mai” minimalist doar în comparaţie cu alte scenarii româneşti, unele dintre ele, curat literatură. Cum scenariul este un produs minimalist prin definiţie, eram curios dacă el este şi mai schematic în cazul filmului minimalist. De exemplu, dacă Chantal Akerman este cu adevărat minimalistă, cum ar arăta scenariul la Jeanne Dielmann... pentru secvenţele următoare?

http://www.youtube.com/watch?v=5C5Az-239uM
http://www.youtube.com/watch?v=FDNzwfjJMf4&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=YSa4z6OioeY&feature=related

INT. BUCĂTĂRIE - ZI

Jeanne curăţă cartofi. 2:31

INT. BUCĂTĂRIE - ZI

Jeanne prepară chiftele. 3:37

INT. CAMERĂ - ZI

Jeanne stă în fotoliu. 3:06

(Cifrele reprezintă timpul). În cazul ăsta, cu adevărat scenariul arată altfel decât unul clasic. În mod sigur e mult mai subţire.
Chiar nu am nevoie să citesc scriptul ca să înţeleg estetica autorului. Oricum, nu se regăseşte în scenariu.

[hellsteed]

This is really hard stuff...

Aici nu evorba de scenariu. Ce , nu poti sa faci filme fara ele ?!

[SMC]

c. ghevara @

Inainte ca topicul sa revina, sper, la oile pe care tu ai inceput sa le pastoresti inca din primul post, si care par a se risipi care pe unde vede cu ochii, tot datorita tie, care te-ai dovedit stangaci in a le pazi, da-mi voie sa-ti semnalez un aspect important, ce ar fi trebuit sa-l fac pe topicul "Portretului...", salvat in ultimul moment de o postare (in copy-paste) a lui rvn.
Te rog sa nu te superi pe mine, dar incepi a-mi dovedi (mie, cel putin) o minima atentie - daca nu nula - in textele pe care le analizezi, ori chiar si a anumitor fragmente din ele. Iti admir promptitudinea,( sincer nu cred sa existe cineva care sa posteze o observatie mai repede decat tine), dar "prompt", in cazul tau, uneori inseamna "grabit". Ai inceput sa devi retoric, cu alte cuvinte, ba chiar imi dai impresia ca ai avea deja pareri formate - in conformitate cu anumite texte care se refera la unele lucruri pe care ori nu le cunosti, ori le polemizezi de dragul "participarii" - , deci, preconcepute. Repet, nu te supara, mai ales ca ai ramas unul dintre cei foarte putini care mai au habar despre ce dracu' vorbesc, dar ca te grabesti al dracu' de repede sa concluzionezi inainte de a contempla. Exemplul concret al acestiu fapt (dar nu numai, ca si la "Portretul..." e idem) il constituie tocmai insertul din textul meu pe care tu il pui sub lupa, si care (tot ca la "Portretul..."), naste intrebari ce ti se intorc impotriva.
Adica...
Eu am zis (ma rog, scris): Chiar ai nevoie sa citesti scriptul ca sa intelegi estetica autorului asupra celor scrise de el insusi ? Deci, A LUI INTELEGERE, nu A TA, sau A MEA. Nu-mi da te rog impresia ca scriu in alta limba decat in romaneste, desi as prefera asta daca te-ai gandi oleaca inainte sa postezi (te rog, nu o lua ca pe o ironie, caci am spus-o cat se poate de serios). Hai sa ne inchipuim macar ca suntem la nivelul scrierii cu litere, nu la cel al trasarii liniutelor si bastonaselor - si aici ma includ, caci consider ca toti mai avem de invatat, si n-ar trebui sa ne oprim niciodata din asta.


hellstead @

Ba da, dar trebuie sa fii Chaplin sau Griffith pentru asta, ceea ce nu cred ca e cazul, nu? ;) Ori daca vrei s-o dai total in bara, fii Dan Chisu ( vezi W.S.S. si o sa intelegi de ce!)

[ricutza]

In acceptiunea faptului ca Bazin a definit totodata si "minimalismul" in studiul sau asupra a cea ce numea "realism" ( atentie! a nu se confunda cu filmul-realist) putem spune ca "minimalismul" si "realismul" converg, si se manifesta fie secvential sau intr-un curent definitoriu, doar impreuna.

Eu nu sunt de acord cu rationamentul tau. in primul rand Bazin a enuntat teoriile astea intr-o anumita perioada de timp si intr-un anumit context. E irelevant faptul ca el a fost primul care a teoretizat conceptul de minimalism, avand in vedere ca de cand a facut el lucrul asta au trecut ceva ani in care filmele au evoluat destul de mult. Este foarte clar ca ce este minimalism acum, nu era neaparat minimalism acum 40 de ani.

In plus, daca ne uitam pe Youtube putem vedea o gramada de filmulete minimaliste, cu costume de extraterestri sau cine stie ce alte minunatii facute in casa, ale caror subiecte n-au nici o treaba cu realismul.

[c.ghevara]

c. ghevara @

Inainte ca topicul sa revina, sper, la oile pe care tu ai inceput sa le pastoresti inca din primul post, si care par a se risipi care pe unde vede cu ochii, tot datorita tie, care te-ai dovedit stangaci in a le pazi, da-mi voie sa-ti semnalez un aspect important, ce ar fi trebuit sa-l fac pe topicul "Portretului...", salvat in ultimul moment de o postare (in copy-paste) a lui rvn.
Te rog sa nu te superi pe mine, dar incepi a-mi dovedi (mie, cel putin) o minima atentie - daca nu nula - in textele pe care le analizezi, ori chiar si a anumitor fragmente din ele. Iti admir promptitudinea,( sincer nu cred sa existe cineva care sa posteze o observatie mai repede decat tine), dar "prompt", in cazul tau, uneori inseamna "grabit". Ai inceput sa devi retoric, cu alte cuvinte, ba chiar imi dai impresia ca ai avea deja pareri formate - in conformitate cu anumite texte care se refera la unele lucruri pe care ori nu le cunosti, ori le polemizezi de dragul "participarii" - , deci, preconcepute. Repet, nu te supara, mai ales ca ai ramas unul dintre cei foarte putini care mai au habar despre ce dracu' vorbesc, dar ca te grabesti al dracu' de repede sa concluzionezi inainte de a contempla. Exemplul concret al acestiu fapt (dar nu numai, ca si la "Portretul..." e idem) il constituie tocmai insertul din textul meu pe care tu il pui sub lupa, si care (tot ca la "Portretul..."), naste intrebari ce ti se intorc impotriva.
Adica...
Eu am zis (ma rog, scris): Chiar ai nevoie sa citesti scriptul ca sa intelegi estetica autorului asupra celor scrise de el insusi ? Deci, A LUI INTELEGERE, nu A TA, sau A MEA. Nu-mi da te rog impresia ca scriu in alta limba decat in romaneste, desi as prefera asta daca te-ai gandi oleaca inainte sa postezi (te rog, nu o lua ca pe o ironie, caci am spus-o cat se poate de serios). Hai sa ne inchipuim macar ca suntem la nivelul scrierii cu litere, nu la cel al trasarii liniutelor si bastonaselor - si aici ma includ, caci consider ca toti mai avem de invatat, si n-ar trebui sa ne oprim niciodata din asta.


Ei, uite SMC, am lăsat suficient timp să se scurgă între postarea ta şi răspunsul meu! Fii pe pace, nu mă supăr!
Prima ta frază e destul de lungă şi pentru că are două părţi distincte răspund aşişderea.
Îmi spui că „oile” s-au risipit de la primul post, datorită mie, care m-am dovedit stângaci în a le păzi. Ce era să fac? În primul rând, nu sunt moderator. Am lansat un topic, am spus clar ce doresc. Ce era să fac? Să tot scriu: „On topic, please!”? Când ştiu foarte bine că „oile” pasc pe ce pajişte vor ele, că pot bate câmpii dacă aşa au chef? Nu se întâmplă pentru prima oară pe forumul ăsta!

Partea a doua a frazei,

…da-mi voie sa-ti semnalez un aspect important, ce ar fi trebuit sa-l fac pe topicul "Portretului...", salvat in ultimul moment de o postare (in copy-paste) a lui rvn.

chiar n-am priceput-o. Sincer.

Ai inceput sa devi retoric, cu alte cuvinte, ba chiar imi dai impresia ca ai avea deja pareri formate - in conformitate cu anumite texte care se refera la unele lucruri pe care ori nu le cunosti, ori le polemizezi de dragul "participarii" - , deci, preconcepute.

Am avut senzaţia că toţi cei care vorbim despre minimalism avem deja idei formate. Tocmai de aceea am lansat topical, cu scopul declarat în prima postare. Eram curios pe ce date şi informaţii concrete se bazează părerile noastre. Căutam răspunsuri concrete la întrebări concrete: Ce? Cine? Când? Cum? Unele “oi” au declarat că nu sunt specialiste în minimalism, altele au început să “pască” pe câmpii mlăştinoase. Dacă nu avem date concrete, asta e! Fără puncte de vedere ale specialiştilor, fără date concrete, n-avem ce face decât să rămânem în zona speculaţiilor şi să încercăm să găsim noi răspunsuri. Nu e nimic rău în asta, dar speculaţia şi ipotezele sunt teren fertile pentru polemici. Cum declaram în prima postare, scopul topicului nu era polemica. Dar nici nu mă feresc de ea! Te asigur că nu polemizez de dragul “participării”. Chiar sunt lucruri pe care nu le cunosc. Răspunsurile (sau mai degrabă lipsa lor) îmi demonstrează că nici alţii nu le ştiu. Tu cum stai? Cunoşti răspunsurile la întrebările concrete pe care le-am formulat la începutul topicului? Dacă nu, ceea ce scrii despre minimalism nu se bazează tot pe idei preconcepute?


Exemplul concret al acestiu fapt (dar nu numai, ca si la "Portretul..." e idem) il constituie tocmai insertul din textul meu pe care tu il pui sub lupa, si care (tot ca la "Portretul..."), naste intrebari ce ti se intorc impotriva.

Dacă nu ai fost de acord cu obiecţiile mele la cronica ta de la „Portretul...”, puteai să răspunzi acolo. Eu mi-am argumentat obiecţiile. Era vorba de un text care poate fi analizat şi cântărit obiectiv. Ştiu că orice critică este dureroasă pentru orice autor, dar te rog să mă crezi am încercat (sper că am reuşit) să-mi strunesc ironia.
Din nou, n-am înţeles la ce întrebări născute, care mi se întorc împotrivă-mi, faci referire.

Adica...
Eu am zis (ma rog, scris): Chiar ai nevoie sa citesti scriptul ca sa intelegi estetica autorului asupra celor scrise de el insusi ? Deci, A LUI INTELEGERE, nu A TA, sau A MEA. Nu-mi da te rog impresia ca scriu in alta limba decat in romaneste, desi as prefera asta daca te-ai gandi oleaca inainte sa postezi (te rog, nu o lua ca pe o ironie, caci am spus-o cat se poate de serios).

Deşi sunt sigur că scrii în româneşte, cred că m-a indus în eroare exprimarea ta şi contextul, faptul că în paragrafele dinainte mi te adresai. Probabil fraza trebuia să fie: “Chiar are nevoie autorul să-şi citească propriul script ca să-şi înţeleagă estetica asupra celor scrise de el însuşi?” Adică, e nevoie ca regizorul să citească scenariul scris de el însuşi ca să priceapă ce vrea să spună? Cred că asta era ideea. Sorry, chiar am fost indus în eroare de acel “ai nevoie să citeşti”. Zău, n-am vrut să fiu maliţios, dar aşa am înţeles.

Again! Chiar vreau să lămurim minimalismul ăsta. Chiar dacă datele lipsesc sau nu avem acces noi la ele, putem încerca să-i căutăm caracteristicile, notând ce au în comun filmele considerate “minimaliste”. Desigur unele puncte pot naşte discuţii în contradictoriu, dar argumentele pot clarifica. Discutând, vom putea cădea de acord care sunt proprietăţi adevărate şi care sunt false.

Încep lista, şi vă rog să adăugaţi şi (sau) să comentaţi punctele, să aduceţi obiecţii, argumente:

Minimalism, caracteristicile filmelor minimaliste

1. Fimele minimaliste se fac cu un buget redus.

2. Acţiunea se petrece în unităţi de timp şi spaţiu reduse.

[SMC]

OK. Desi... :-S
Da' hai sa revenim la ale noastre, nu inainte de a semnala ca ricutza a inteles, din cele mai sus de mine concluzionate, ca Bazin a teoretizat "minimalismul", nu REALISMUL - ceea ce, iarasi, ma face sa ma intreb cu cata atentie se citeste un post precedent, in masura in care urmatorul se refera direct la cele semnalate de el!

1. Filmele minimalisme se fac cu un buget redus.
Asa e, cel putin daca consideram ca "pelicula economa", e influentata de fondurile pe care filmul le primeste. Daca, "pelicula economa" e gandita astfel din motive artistice - adica autorul "gandeste minimalist" - independente de un buget pe care il are sau nu alocat (ca in cazul lui Melville, de exemplu, cu "L'armee des ombres", minimalist conceput, minimalist dovedit), atunci "minimalismul" nu e doar un rezultat al lipsei banilor. E un stil de a filma, asumat de autor(i), asimilat de "valuri" si "tendinte", ce se inscriu ca un subcurent ca fiind "realism-minimalist" - asa cum CRED EU ca a anticipat Bazin in anumite fragmente din "Qu'est-ce que la cinema". Da' vezi mai sus din cele de mine crezute!

2. Actiunea se petrece in unitati de timp si spatii reduse.
Mai bine ziceai: "Actiunea se petrece in unitati de timp largi, in spatii reduse." Si, astfel formulata, fraza iarasi ne trimitea spre teoriile baziene si spre faptul ca anumite "instincte" pe care cinematograful le-a avut si le are, nu vor fi pierdute niciodata.


P.S. Pentru o mai buna intelegere a celor sustinute de mine recomand noi venitilor pe topic o citire atenta a posturilor mele de mai sus.

[Windom]

Încep lista, şi vă rog să adăugaţi şi (sau) să comentaţi punctele, să aduceţi obiecţii, argumente:

Minimalism, caracteristicile filmelor minimaliste

1. Fimele minimaliste se fac cu un buget redus.

2. Acţiunea se petrece în unităţi de timp şi spaţiu reduse.
Parerea mea e ca incercam aici sa "legalizam" cumva minimalismul, riscind sa-l transformam in ceva prozaic. Si nu-i frumos.[-( Pina la urma, e o chestie care tine mai mult de feeling, de aceea nici nu gasim o definitie concreta ori norme specifice in care sa se incadreze.

[c.ghevara]

SMC.... cititul cu atenţie? ;)

Am scris:
2. Acţiunea se petrece în unităţi de timp şi spaţiu reduse. Nu spaţii reduse, cum ai copiat lista începută de mine.

Hai să vedem cum e cu unităţile de timp. În filmele pe care le considerăm minimaliste, mie mi se pare că acţiunea se întinde pe zile, săptămâni. Nu găsesc în memorie unele în care urmărim un personaj din copilărie până la maturitate, sau pe parcursul mai multor ani. Nu prea există nici flash back-uri care să ne trimită departe în trecut. Filmul începe în prezentul personajelor, fără intro-uri din trecutul lor. (Dacă nu se înţelege, voi explica.) De asta am scris unitate de timp redusă. Dacă crezi că lucrurile stau altfel, şi de aceea spui "unităţi de timp largi", explică puţin!
În cazul unităţii de spaţiu mă refer la faptul că acţiunea se desfăsoară într-un oraş, cel mult ţară. Protagonistul nu se plimbă de la Bucureşti la New York, prin jungla amazoniană apoi prin Sahara. Nici acţiunea nu se desfăşoară simultan în mai multe locuri îndepărtate.

La primul punct, buget redus, adică low budget sau chiar micro budget. Mă refer la ceea ce se poate constata cu ochiul liber ca fiind comun tuturor filmelor minimaliste. Sunt sigur că la alte puncte , cum ar fi tehnică, procedee artistice, lucrurile se complică şi sunt mai puţin nete.

[SMC]

OK.

Fie si asa: "Actiunea se petrece in unitati de timp LARGI, intr-un SPATIU redus" - si tot se potcoveste, avand in vedere ca "unitatile de timp largi" trimit mai repede spre respectarea timpului real de cel filmic; si iarasi ne intoarcem la principiile baziene.:D
Ceea ce intelegi tu prin "unitati de timp largi" e strans legat de SPATIUL si TIMPUL in care actiunea sau existenta personajelor este evocata in filmul respectiv , deci in conditiuni SPATIO-TEMPORALE - care e alta mancare de peste, desi chiar si asa, se pare ca ai dreptate, si "minimalismul" face abstractie de astfel de formulari cinematografice, ceea ce iar ma trimite, intr-un fel sau altul, la "realismul" inchipuit de Bazin. :D

[Floydman]

minimalismu' e acele persoane care lasa camera pornita si focalizata pe actori si pleaca in pauza de masa in timp ce actorii in platou discuta tot felu' de chestii :D

glumeam! glumeam?
Atata timp cat se trateaza acest subiect cu seriozitate, nu isi au rost glumele de acest gen!

unele lucruri serioase in viata sunt spuse in gluma

[c.ghevara]

@SMC

Mai încerc o dată. #-o Acţiunea filmelor minimalisme se petrece în unităţi de timp reduse, mici. Unitate de timp, adică oră, zi, săptămână, lună, an, deceniu, secol. Acţiunea filmelor minimaliste se desfăşoară în unităţi mici de timp, adică ore, zile, săptămâni. Sau, mă rog, intervale de timp, dacă preferi, mici, reduse. Deci, nu largi.
Eşti de acord cu asta?

[Windom]

Depinde cum interpretam lucrurile: unitatea de timp poate sa fie considerata si "larga" daca ne referim la dilatarea timpului, fapt ce se intimpla frecvent in filmele minimaliste. Iar o unitate de timp scurta intr-un film poate fi interpretata ca o concentrare a timpului real: atunci cind actiunea se desfasoara intr-un interval de o saptamina, sa zicem, dar este prezentata pe ecran intr-o jumatate de ora. Asadar, "largire", cu sensul de dilatare si "scurtare" cu sensul de concentrare. Cel putin asa vad eu lucrurile...

[c.ghevara]

Windom, dacă ai citit puţin înainte, în lipsa datelor concrete, aş încerca să stabilim împreună care sunt caracteristicile filmelor minimaliste. Am început aşa:

Minimalism, caracteristicile filmelor minimaliste

1. Fimele minimaliste se fac cu un buget redus.

2. Acţiunea se petrece în unităţi de timp şi spaţiu reduse.

Mă refer la acţiune, nu la timp filmic. Nu e vorba de dilatări, contracţii etc. Mie mi se pare că acţiunea filmelor minimaliste se desfăşoară într-un interval de zile, săptămâni, sau cel mult luni. Sunteţi de acord că asta ar fi o caracteristică a filmelor minimaliste? Dacă nu, haideţi să căutăm filme considerate minimaliste în care se întâmplă altfel!

[Windom]

Da, eu sint de acord ca e o caracteristica a filmului minimalist, principalul scop fiind accentuarea realismului. Cred ca asta e o alta trasatura a majoritatii filmelor minimaliste: totul sa fie redat cit mai real,renuntindu-se la alte mismasuri...

[SMC]

Windom incepe sa-si dea seama...!
Ma bucur nespus ca n-am vorbit in van. :) :) :)

[c.ghevara]

În concluzie, putem adăuga ca o caracteristică a filmului minimalist realismul? Înainte de a vorbi despre cum redau filmele minimaliste realitatea, haideţi să stabilim despre subiecte. Putem spune că tratează subiecte aparent reale, din viaţa de zi cu zi, că genul predominant este drama? Ştiţi SF minimalist, poliţiste, comedii etc?
În paralel cu lista caracteristicilor filmului minimalist, cred că am putea demara şi o listă a filmelor considerate minimaliste.

[Monotone]

Revive this thread ! ! !

Frumoase posturi si interesant redactate..
Felicitari pentru initiativa si sper ca nu sunt singurul care asteapta lista filmelor "minimaliste'

[Windom]

Ştiţi SF minimalist?
Solyaris? Moon? Le-am putea zice SF-uri minimaliste?

[c.ghevara]

N-am văzut Moon. :(
În mod interesant, deşi nu l-am văzut nicăieri catalogat drept ”minimalist”, poate că am putea să-l introducem pe Solyaris în categorie. :-? Totuşi, trebuie să remarcăm că din punctul de vedere al procedeelor artistice nu are nimic în comun cu ceea ce considerăm azi ”minimalism”. Modul de exprimare e unul de film ”normal”, filmările sunt convenţionale.
Judecând după resursele materiale folosite pare minimalist, dar n-am idee dacă în 1972, bugetul de aproximativ 1 milion de ruble era mic sau mare. :-?

Am putea începe lista filmelor cu cele certe (şi româneşti), dar să nu uităm de lista caracteristicilor minimalismului cinematografic.

[Monotone]

Daca ne-am lua dupa caracteristicile enuntate de C.ghevara si anume:

1. Fimele minimaliste se fac cu un buget redus.

2. Acţiunea se petrece în unităţi de timp şi spaţiu reduse.

Am putea zice ca Moon e un film minimalist pentru simplul fapt ca actiunea se petrece aproape doar in interiorul navei si numarul mic de personaje contureaza si mai mult idea de minimalism..

Oare numarul mic de personaje e inca o caracteristica a minimalismului?

Parca stiam ca e un film independent dar nu ma interesat niciodata ce buget a avut si nici macar nu mi se pare ca asta ar fi demna de o caracteristica a minimalismului in cinematografie

DESI

Stay pure.. Stay poor (Less is More)

[Federico]

În concluzie, putem adăuga ca o caracteristică a filmului minimalist realismul? Înainte de a vorbi despre cum redau filmele minimaliste realitatea, haideţi să stabilim despre subiecte. Putem spune că tratează subiecte aparent reale, din viaţa de zi cu zi, că genul predominant este drama? Ştiţi SF minimalist, poliţiste, comedii etc?
În paralel cu lista caracteristicilor filmului minimalist, cred că am putea demara şi o listă a filmelor considerate minimaliste.

Unele dintre cele mai minimaliste filme pe care le-am vazut vreodata: "Elephant" , "Gerry" si "Last Days" - toate de Gus van Sant. Primul sunt sigur ca e o capodopera si e unul din preferatele mele all time; la celelalte am incercat niste senzatii derutante, nu am reusit sa imi dau seama de ce parte a "subtirei linii rosii" dintre sublim si ridicol se situeaza.

[Windom]

Stellet licht (2007) - cel mai minimalist film pe care l-am vazut anul asta, un Marti, dupa Craciun un pic mai poetic. Sobru si aseptic precum un Dreyer...

[bremen1980]

Stellet licht (2007) - cel mai minimalist film pe care l-am vazut anul asta, un Marti, dupa Craciun un pic mai poetic. Sobru si aseptic precum un Dreyer...
Minunat film ,cinema de arta pe ruta Dreyer -Bergman - Malick -Tarkovski

[omudindulap]

Mai minimalist decat Buried (2010) nu cred ca exista. Un singur personaj intr-un sicriu, sau ce-i ala.

[Windom]

Daca o sa luam minimalismul asta la disecat o sa observam ca e cam 70% feeling si doar vreo 30% mijloace de implementare a acelui feeling. Havin' a dude in a coffin isn't necessary minimalism. It could be just a dude in a coffin...

[Mercutio]

tot citind topicul acesta am ajuns sa inchiriez si eu in sfarsit moartea domnului lazarescu. am avut mai multe tentative esuate - subiectul fiind atat de deprimant. dar subiectul pana la urma, tema se poate spune, salveaza curul filmului (cum spun americanii). cu forma nu sunt neaparat de acord. e de inteles ca drama umana este deja prezenta in poveste si nu e nevoie de prea multe mijloace cinematografice pentru a accentua dramatismul. daca mai adaugi niste close-up-ri cu fata suferinda a domului lazarescu si o muzica trista pe fundal, incepe sa semene a film indian. totusi, asa cum mentiona cineva mai devreme pe topic, metoda minimalista poate fi usor luata drept diletantism la un moment dat. are cu alte cuvinte doua taisuri. de exemplu nu inteleg care e ideea de a filma o scena statica intr-o incapere cu camera in mana tremurand. toate scenele de interior sunt filmate asa si nu vad care e efectul scontat. mie nu mi-a sugerat nici pe departe realism gen reportaj sau cineverite, ci pur si simplu amatorism.

[Pitbull]

N-a zis nimeni cä e un film accesibil, comod, usurel...

[psihologu]

Minimalismul se referă la acele mișcări sau stiluri în diverse forme de artă și design, în special arte vizuale și muzică, unde lucrarea de artă este redusă la părțile fundamentale. În alte domenii ale artelor, minimalismul caracterizează nuvelele lui Ernest Hemingway, piesele de teatru ale lui Samuel Beckett, filmele lui Jean-Pierre Melville și Robert Bresson, poveștile lui Raymond Carver și chiar planurile de automobile ale lui Colin Chapman.

Wikipedia

[Mercutio]

990

[Chambord]

:)) Vedeti ca nu-i asa de greu ?

[carmen_angelus_romila]

Interesante opiniile voastre, merita felicitari si mergeti mai departe!