Windom
12 Nov 2009, 09:25
Cu cîteva săptămîni în urmă s-a dat publicităţii un top al celor mai bune filme SF dintotdeauna, iar filmul care a fost încoronat cu titula THE BEST SF EVER a fost Blade Runner. Pe locul 2 s-a situat 2001: A Space Odyssey, iar pe 3, dacă îmi mai amintesc bine era Star Wars.
Pîna la apariţia lui Alien în 1979 şi, subsecvent, a lui Blade Runner, în 1982, limitele genului fuseseră trasate de două filme: la un pol se afla fantezia futuristică Star Wars, un basm upgradat, cu prinţi şi zîne, o viziune fantastică accesibilă tuturor, cu un imens succes de box office. La polul celălalt se afla 2001: A Space Odyssey care aborda genul dintr-o cu totul altă perspectivă – un film tezist, aseptic, tehnicist pînă la academic, destul de greu de digerat de către mase dar, în acelaşi timp, mult mai plauzibil decît primul.
Acestea au fost cele două filme care au jalonat terenul SF-ului pînă la apariţia celor două opusuri ale lui Scott, care se situau undeva la mijloc – mai accesibile decît 2001 dar şi, în acelaşi timp, mai mature decit Star Wars. Există o legătură între Alien şi Blade Runner... După cum afirmă Scott pe comentariul de la Blade Runner, aceeaşi societate populează ambele filme, echipajul de pe Nostromo provine din lumea Blade Runner, iar dacă acest echipaj s-ar întoarce vreodată înapoi, acel oraş cosmopolit, degradat, inclasabil, un bazar din Orient, hibrid New York-Hong Kong, ar fi pentru el Acasă.
Am achiziţionat recent Blade Runner – The Ultimate Edition (pe 5 dvd-uri) şi am revăzut filmul, după vreo 10 ani, de data aceasta Director’s Cut... Există anumite diferenţe – lipseşte voice-overul lui Ford, plasat iniţial de către regizor pentru că studiourile se temeau că publicul nu o să-i înţeleagă viziunea sa despre un Los Angeles futuristic; e puţin mai dezvoltată relaţia dintre Ford şi Sean Young; finalul este, de asemenea, diferit, mai ambiguu. Calităţile rămîn aceleaşi – efecte speciale remarcabile pentru perioada respectivă, o atmosferă şi un look unic, Los Angeles-ul într-un „viitor medieval”, Harrison Ford, care, în general, nu mi se pare un actor remarcabil, face aici o impresie bună, susţinut de o Sean Young aflată la începuturi şi de un Rutger Hauer căruia i se potriveşte rolul ca o mănuşă.
Există cîteva secvenţe care m-au impresionat în mod deosebit – aspectul mort al străzilor, reflexia luminii în ochii replicanţilor (secvenţa cu bufniţa merită, de asemenea, menţionată), scena urmăririi prostituatei în mulţime (una dintre cele mai reuşite îmbinări de sex şi violenţă ever), secvenţa visului cu unicornul – unicornul furnizează, în final, dovada ca şi Deckard este un replicant...
Spre deosebire de alte SF-uri, care s-au demodat de-a lungul timpului, Blade Runner continuă să-şi păstreze prospeţimea chiar şi după aproape 30 de ani şi asta datorită în primul rînd viziunii lui Ridley Scott, care adus pe ecrane la începutul anilor 80 ideea distopică a lui Philip K. Dick, viziune care, privită prin prisma realităţilor actuale, nu mai pare chiar atît de SF.
Alien şi Blade Runner au schimbat faţa SF-ului pentru totdeauna şi rămîn, în opinia mea, cele mai bune filme ale lui Scott to date...
Dacă ar fi să alcătuiesc şi eu un top personal al celor mai bune filme SF, ar arăta cam aşa:
1. Blade Runner
2. 2001: A Space Odyssey
3. Alien
4. Solyaris
5. Brazil
Cum ar arăta un top al vostru?
Pîna la apariţia lui Alien în 1979 şi, subsecvent, a lui Blade Runner, în 1982, limitele genului fuseseră trasate de două filme: la un pol se afla fantezia futuristică Star Wars, un basm upgradat, cu prinţi şi zîne, o viziune fantastică accesibilă tuturor, cu un imens succes de box office. La polul celălalt se afla 2001: A Space Odyssey care aborda genul dintr-o cu totul altă perspectivă – un film tezist, aseptic, tehnicist pînă la academic, destul de greu de digerat de către mase dar, în acelaşi timp, mult mai plauzibil decît primul.
Acestea au fost cele două filme care au jalonat terenul SF-ului pînă la apariţia celor două opusuri ale lui Scott, care se situau undeva la mijloc – mai accesibile decît 2001 dar şi, în acelaşi timp, mai mature decit Star Wars. Există o legătură între Alien şi Blade Runner... După cum afirmă Scott pe comentariul de la Blade Runner, aceeaşi societate populează ambele filme, echipajul de pe Nostromo provine din lumea Blade Runner, iar dacă acest echipaj s-ar întoarce vreodată înapoi, acel oraş cosmopolit, degradat, inclasabil, un bazar din Orient, hibrid New York-Hong Kong, ar fi pentru el Acasă.
Am achiziţionat recent Blade Runner – The Ultimate Edition (pe 5 dvd-uri) şi am revăzut filmul, după vreo 10 ani, de data aceasta Director’s Cut... Există anumite diferenţe – lipseşte voice-overul lui Ford, plasat iniţial de către regizor pentru că studiourile se temeau că publicul nu o să-i înţeleagă viziunea sa despre un Los Angeles futuristic; e puţin mai dezvoltată relaţia dintre Ford şi Sean Young; finalul este, de asemenea, diferit, mai ambiguu. Calităţile rămîn aceleaşi – efecte speciale remarcabile pentru perioada respectivă, o atmosferă şi un look unic, Los Angeles-ul într-un „viitor medieval”, Harrison Ford, care, în general, nu mi se pare un actor remarcabil, face aici o impresie bună, susţinut de o Sean Young aflată la începuturi şi de un Rutger Hauer căruia i se potriveşte rolul ca o mănuşă.
Există cîteva secvenţe care m-au impresionat în mod deosebit – aspectul mort al străzilor, reflexia luminii în ochii replicanţilor (secvenţa cu bufniţa merită, de asemenea, menţionată), scena urmăririi prostituatei în mulţime (una dintre cele mai reuşite îmbinări de sex şi violenţă ever), secvenţa visului cu unicornul – unicornul furnizează, în final, dovada ca şi Deckard este un replicant...
Spre deosebire de alte SF-uri, care s-au demodat de-a lungul timpului, Blade Runner continuă să-şi păstreze prospeţimea chiar şi după aproape 30 de ani şi asta datorită în primul rînd viziunii lui Ridley Scott, care adus pe ecrane la începutul anilor 80 ideea distopică a lui Philip K. Dick, viziune care, privită prin prisma realităţilor actuale, nu mai pare chiar atît de SF.
Alien şi Blade Runner au schimbat faţa SF-ului pentru totdeauna şi rămîn, în opinia mea, cele mai bune filme ale lui Scott to date...
Dacă ar fi să alcătuiesc şi eu un top personal al celor mai bune filme SF, ar arăta cam aşa:
1. Blade Runner
2. 2001: A Space Odyssey
3. Alien
4. Solyaris
5. Brazil
Cum ar arăta un top al vostru?