"Che"

[saureign]

am vazut ca nu zice nimeni nimic despre "Che", bashina lu' Soderbergh. Numa' niste americani idioti puteau sa faca un film despre un criminal notoriu, si din care scursura respectiva sa iasa mare erou romantic. Jenant; si uite-asa, trikoaiele cu' Che pe piept prolifereaza la greu, iar romanashul nu shade sa gandeasca/sa se informeze.

[illotempore2002]

Hm, nu americanii sunt cei care l-au transformat intr-un ideal, Che este un "erou" controversat peste tot in lume, de ce legi de americani? Soderberg probabil ca preia si transmite aceasta fascinatie a tinerelor generatii de dupa....

Si eu am avut perioada mea de fascinatie pt El Comandante (eroul nu clubul de noapte de la piata Gemeni :P ) mai ales dupa ce i-am citit scrisorile catre fiecare din fii, fiice si sotie....e cu adevarat impresionan cu cata tarie si sinceritate credea in niste valori de altfel foarte umane (educatia prin cultura pt absolut toti cetatenii, sanatate publica, onoare, cinste, iubire fata de patrie etc).....are cateva scrisori catre fiica lui cea mica foarte foarte emotionante, poate am sa scriu una din ele aici in weekend.

Eu am Che-ul lui Fleischer dar nu am apucat sa-l vad....

[illotempore2002]

Scrisoare de adio catre fiica sa, Hilda
15 februarie 1966

Draga mea Hildita,

Iti scriu acum desi tu vei primi aceste randuri mult mai tarziu. Vreau insa sa stii ca ma gandesc la tine si sper ca vei avea o aniversare reusita. Acum esti aproape o femeie deci n-as mai putea sa-ti scriu ca si cum as scrie unui copil, spunandu-ti tot soiul de banalitati si minciuni.

Trebuie sa stii ca sunt departe de casa si ca, probabil, voi mai fi asa catva timp, incercand din rasputeri sa lupt impotriva dusmanilor, cu toate mijloacele. Poate acum nu am reusit cine stie ce, dar incerc sa schimb cate ceva in speranta ca, odata, te vei mandri cu mine asa cum ma mandresc eu acum cu tine.

Tine minte doar ca ne vor mai astepta multi ani de lupta, si, chiar daca vei fi o femeie in toata puterea cuvantului, va trebui sa contribui si tu la aceasta lupta. Pana atunci insa va trebui sa te pregatesti sa fii foarte revolutionara...Ceea ce, la varsta ta, poti face numai daca inveti cat poti de mult fiind gata mereu sa sustii cauzele drepte. Si asculta-ti mama fara sa crezi ca ai ajuns sa le stii pe toate. Va veni vremea sa iti spui si tu parerea.

Trebuie sa te lupti pentru a fi cea mai buna din scoala. Cand spun sa fii cea mai buna ma refer desigur, la toate sensurile acestui cuvant pe care deja stii sa-l traduci: ma refer la studiu si la o atitudine revolutionara. Cu alte cuvinte, comportament exemplar, seriozitate, dragiste fata de colegii tai revolutionari etc. la varsta ta eu nu am fost asa caci traiam intr-o societate in care omul era dusmanul omului. Tu ai ocazia sa traiesti alte timpuri si trebuie sa fii demna de acest lucru.

Nu uita sa mergi si pe acasa si sa fii atenta la fratii tai. Indeamna-i sa studieze si sa se educe singuri. Mai ales Aleidita, ce are acum nevoie de mai multa atentie din partea ta, ca sora mai mare.

Cam asta-i domnisoara! Inca o da spun, sper sa te distrezi bine la aniversarea ta. Imbratiseaza-le din partea mea pe mama si pe gina. Te imbratisez cat pot de tare, o imbratisare ce va rezista pana ne vom revedea.

Tatal tau.

[illotempore2002]

Scrisoare catre copiii sai

Scumpii mei Hildita, Aleidita, Camilo, Celia si Ernesto,

daca veti citit vreodata aceste randuri inseamna ca eu nu voi mai fi cu voi.
Cei mai mari dintre voi nici macar nu va veti mai aminti de mine iar cei mai mici probabil ca nu va veti mai aminti nimic.
Trebuie sa stiti ca tatal vostru a fost un om ce a facut doar ceea ce a crezut si care a ramas tot timpul fidel convingerilor sale.
Va trebui sa cresteti ca niste buni revolutionari. Studiind mult veti putea fi stapanii tehnologiei si, prin ea, veti putea stapani natura. Tineti minte ca numai revolutia conteaza cu adevarat, noi fiind insignifianti. Si mai presus de toate, va trebui sa fiti capabili sa reactionati la fiecare nedreptate facuta cuiva, oriunde in lume. Caci aceasta este suprema calitate a unui revolutionar.
Asa sa facet mereu, dragii mei copii. Sper sa ne putem totusi, revedea.

Va saruta si va imbratiseaza,

Tati

[Judex]

=)) =)) =)) =)) =)) =)) =)) =)) =)) =)) =)) =)) =))
Ce cretin!!!

[saureign]

Hm, nu americanii sunt cei care l-au transformat intr-un ideal, Che este un "erou" controversat peste tot in lume, de ce legi de americani? Soderberg probabil ca preia si transmite aceasta fascinatie a tinerelor generatii de dupa....

N-am vazut filmul, doar am citit despre el si nu mi-a placut deloc ce-am citit.

Tocmai aici e problema, americanii au singura industrie din lume capabila sa impuna mode si idoli, si tocmai asta au facut cu acest Che Guevara. Am tot sperat ca Soderbergh va face un film cinstit, insa - pare-se - avem de-a face cu o hagiografie.

[gionloc]

hagiografie.

in sens profan ( :D ) cam asta estem.

filmul e construit dupa jurnalu lui Che din campania din Cuba (am vazut numai prima parte a filmului), de unde si rezerva ca filmul il arata pe EG asa cum s-a vazut el!
eu cred ca asta face filmul interesant, pentru ca ceea ce iti aduce e imaginea despre sine a tipului, tu esti pus fata in fata cu ea si oricum alte detalii dinspre care sa o analizezi - violenta, mecanismul sau dinamica puterii si, mai ales, propria constiinta, reperele valorice proprii, in functie de care idealurile pentru care lupta Che pot fi discutate.

am zis mai sus 'profan' pentru ca nu m-am simtit acaparat de personalitatea omului, nu mi-a fost impus ca 'sfint' si nici nu am trait viata sa ca pe o aventura in care sa-mi doresc ceva (victoria, bla bla), ci am avut spatiul in care sa-i privesc cu detasare misiunea.

[saureign]

ce misiune? Se credea mesia al revolutiei sau ce dreak'? Orice film care incearca sa aduca credibilitate unor aberatii e o prostie in sine.

[gionloc]

odiseea spatiala 2001 e o 'prostie in sine' ?
sau e o 'prostie in potenta' fiindca nu stim exact daca alienii au fost pe pamint si au facut politica, incit sa fie clar ca ceea ce au spus is aberatii ?

[saureign]

amesteci mere cu scrobozauri (aka mere din viitor). Eu spuneam despre faptul de a credibiliza idei si oameni care au existat / exista, nu alieni sau altceva. Una este sa-l prezinti pe Hitler cu slabiciunile sale fiziologice, dar in deplinatatea monstruozitatii ("Der Untergang") si alta e sa-l prezint de ca si cum avea o misiune sfanta: exterminarea impurilor.
Sper ca m-am facut inteles. Astept mai multa responsabilitate de la un artist, mai ales.

[illotempore2002]

Hm, nu stiam ca filmul e facut dupa jurnalul lui Che, dar mi se pare foarte faina ideea. Asta presupune ca regiyorul sa renunte cumplet la ochiul critic si sa se abtina de la a avea o opinie fata de personaj. Adica sa incerce sa intre in pantofii lui Ernesto si sa gandeasca lumea exact ca el. Cei care ati vazut filmul - a reusit regizorul treaba asta?

Ideea e misto pt ca in general despre astfel de personaje avem intotdeauna un punct de vedere, fie ca e personal fie ca e preluat din alte materiale, carti, analize, documentare etc. Toti au un punct de vedere asupra lui Che insa putini l-au lasat si pe el sa aiba un punct de vedere asupra lui insusi.

Anyway, Diarios de motocicleta e tot ceva similar, fiind vorba de perioada de formare ideologica a lui Che, perioada studentiei, adolescentei, cand personalitatea lui se osifica si devine ceea ce a fost mai tarziu Che Guevara.

[Pitbull]

Voi face analiza când väd si partea a II-a, în 12 august.
Deocamdatä: e bine lucrat, e pläcut de privit, e propagandä comunistä desäntatä; chestia cu "Che asa cum s-a väzut el" nu functioneazä, fiindcä filmul mimeazä obiectivitatea (fiind, de fapt, ipocrit-subiectiv, prin omisiune; corect ar fi fost sä includä si latura de criminal a lui Guevara, îmbräcatä în propriile lui autojustificäri).
Si nu pot sä nu mä gândesc la chiräiala istericä stârnitä zilele trecute pe toate fronturile, în frunte cu Wiesenthal, vânätorul-de-mosi, numai fiindcä papagalu' de Mazäre s-a deghizat în general Wehrmacht. In schimb, Soderbergh face propagandä pe fatä unui sistem incomparabil mai dement si mai genocid, si lumea tace mâlc.

[illotempore2002]

incomparabil mai genocid decat ce, decat wermachrul (sory, cant spell it)?
si care e diferenta ca nu prea se vede?

[Pitbull]

Da.
A, nu-i mare diferentä, o nimica toatä: câteva zeci de milioane de oameni.

[illotempore2002]

Hai mai, nu pot sa cred ca sustii asa o tampenie.

[Pitbull]

Illo, pui - pe ce lume träiesti?
Comparä circa sase ani de lagäre de concentrare numai în centrul Europei, cu saizeci de ani de Gulag în Europa de Est, U.R.S.S., China, Coreea de Nord... (mi-e lene sä mai continuu).
Extindem: durata si întinderea geograficä a nazismului, cu durata si întinderea geograficä a comunismului (nu numai lagärele: si crimele sociale, si invaziile, si räzboaiele.)
Si vezi ce-ti dä.
(Punct de pornire: nazismul = aprox. 500.000 morti în lagäre, 6-7.000.000 în räzboi, etc.; comunismul: aprox. 5-6.000.000 în foametea controlatä din Ucraina; and this is merely the beginning.)

Dacä nu stii, întreabä, nu declara "tâmpenii" afirmatiile cunoscätorilor. (Poti folosi topicul äla cu întrebäri din istorie - tu l-ai deschis. Dar nu cred cä va fi cazul sä-ti räspund - miroase a încopistrare încäpätânoasä, gen "No Country for Old Men" sau Maria Dinulescu. Don't worry, eu tot te iubesc si te respect, chiar si când te împotmolesti voluntar & volitiv.)

[illotempore2002]

Pitbull, really, doar nu crezi ca esista vreo sansa sa convingi pe cineva pe lumea asta ca nazismul a fost bun, ce naiba, nu ma supara ca acum ma fac comunista ( si asa urasc capitalismul si societatea de consum pt faptul ca ne face sclavi)

Saureign, nu stiu de ce esti asa pornit, filmul foloseste si ca instrument ideologic, dar tu esti baiat destept si stii sa discerni. Habar nu am de ce Soderberg il prezinta favorabil pe Che, poate e evreu (are nume evreiesc dar nu stiu daca e) si atunci prefera extrema stanga???? E doar o speculatie, nu stiu.

Anyway, nu ca as favorzia lider-ul politic Che, stiu ca a fost judecat post mortem criminal de razboi penca a ucis civili, dar tre sa recunosc ca omul Che e destul de fascinant: a avut energia de a muta munti din loc, a fost ultra hiper idealist (lucruri foarte specifice tinerilor, poate de aia are atata priza la acest segment de populatie) si da, a luptat impotriva americanilor care se instalasera peste ei si le cumparasera aproape toata tara. Si da, nu e nimic mai rau decat capitalismul pe lumea asta :-S

[Cinemania]

Soderberg e nume suedez

[illotempore2002]

credeam ca terminatia berg e pt evrei adica eu stiu persoane cu numele asta si sunt evrei....whatever, nu e o regula stricta.

[Cinemania]

nu e regula...dar in cazul lui Steven omul chiar se trage din suedezi

de fapt e Soderbergh nu Soderberg :D

[illotempore2002]

Da, am verificat acum. Oricum am specificat mai sus ca speculam.

p.s. desi intr-un articol pe care l-am citit acum zicea ceva de credinta lui iudeo-crestina what is that supposed to mean?

[illotempore2002]

what about this one :))

After Elliott Gould almost destroyed his film career by mistaking Soderbergh, the Swedish surname, for Soderberg, the Jewish surname, my friend reconciled himself to the fact that Steven Soderbergh is only aesthetically and intellectually Jewish rather than physically, religiously, or identifiable so. For him though, this film raised the question of whether Sasha Grey was Jewish: raised, that is, to the level of almost acceptable discourse.

[Pitbull]

nazismul = aprox. 500.000 morti în lagäre, 6-7.000.000 în räzboi, etc.;
Pitbull, really, doar nu crezi ca esista vreo sansa sa convingi pe cineva pe lumea asta ca nazismul a fost bun
Deci, vorbim despre lucruri diferite.

[nutzu13]

am vazut ca nu zice nimeni nimic despre "Che", bashina lu' Soderbergh. Numa' niste americani idioti puteau sa faca un film despre un criminal notoriu, si din care scursura respectiva sa iasa mare erou romantic. Jenant; si uite-asa, trikoaiele cu' Che pe piept prolifereaza la greu, iar romanashul nu shade sa gandeasca/sa se informeze. Frate,citeste cartea,documenteaza-te cine a fost acest om si pe urma mai vorbim

am vazut ca nu zice nimeni nimic despre "Che", bashina lu' Soderbergh. Numa' niste americani idioti puteau sa faca un film despre un criminal notoriu, si din care scursura respectiva sa iasa mare erou romantic. Jenant; si uite-asa, trikoaiele cu' Che pe piept prolifereaza la greu, iar romanashul nu shade sa gandeasca/sa se informeze. Frate,citeste cartea,documenteaza-te cine a fost acest om si pe urma mai vorbim Filmul este o insulta la adresa lui,parerea mea,nici o legatura cu realitatea mai ales moartea lui

[Pitbull]

Welcome to CineMagia, Nutzule (sau... Nutzu13le...?)!

1) Moartea lui Che o vom vedea în partea a II-a, din 14 august încolo.
2) Dacä vrei sä adaugi ceva imediat dupä ce ai postat, ai butonul "Edit" (în coltul din dreapta-jos), prin care intri din nou în propriul täu mesaj si stergi, adaugi, modifici, corectezi, coafezi, etc...
Spor si la mai mare! :)

[gionloc]

nazismul = aprox. 500.000 morti în lagäre, 6-7.000.000 în räzboi, etc.;
</P>
</P>
cifrele tre indreptate...</P>
al Doilea Razboi Mondial = peste 50.000.000 de morti!! nu victime (familii mutilate, raniti pe front), morti!</P>
Holocaust = dupa Raul Hilberg 5,1 milioane de morti; dupa Lucy S. Davidowicz 5,9 milioane de morti.</P>

[Pitbull]

Da, în perioada imediat urmätoare, se vehiculau datele astea - ba chiar si altele, SI MAI umflate (de exemplu, asa-zisului "Holocaust" i se atribuiau sase milioane de morti - numai evrei).

[keepwalking]

Da, în perioada imediat urmätoare, se vehiculau datele astea - ba chiar si altele, SI MAI umflate (de exemplu, asa-zisului "Holocaust" i se atribuiau sase milioane de morti - numai evrei).

Ca si cei 60.000 de morti de la Revolutie.

[Pitbull]

Exact! Semnificativ exemplu!

[illotempore2002]

Pitbul, dar ce anume iti da siguranta in cifrele vehiculate de tine?
ai numarat tu mortii, victimele si famillile lor?

Nu inteleg certitudinile astea fata de niste cifre atat de controversate.
Putina moderatie si scepticism ar fi mai mature!

[Pitbull]

Studii istorice, documente, izvoare - urmate de statistici rezonabile, gândire logicä, si alte elemente auxiliare.
Don't worry, ani de zile am procedat cu destulä moderatie si scepticism. Nu bag mâna-n foc cä am 100% dreptate. Sä zicem cä acord un credit de vreo 55-60% teoriilor pe care le sustin eu, si alte procentaje, mai mult sau mai putin inferioare, celorlalte.
Apropo, e valabil si reciproc: desi sunt 100% anticomunist, consider cä si cifrele masacrelor din Cambodgia Khmerilor Rosii (ca si miturile initiale despre Revolutia Românä din 1989, si alte evenimente si perioade similare, proprii extremei stângi) au fost umflate grosolan - tot în scop propagandistic, combinat cu amplificäri afective (de înteles, dar necreditabile la nivel practic).
De ce crezi cä si-a intitulat Rassinier opera «Le Mensonge d'Ulysses»?
Si mai räspunde-mi la încä una: ce i-a spus Deep Throat lui Woodward? (Fraza aia, cheie, care l-a pus pe pistä: cum suna?)

[ulrich]

"follow the money"

pai... stai putin, daca discutam despre puterea de acoperire a minciunilor, un sistem capitalist /fascist (profund interesat si mercantil) intotdeauna va avea forta mai mare de camuflare a crimelor, talhariilor si imoralitatilor decat un un sistem gandit pe baze dezinteresate, pur ideologice.

[illotempore2002]

Ulrich mi-ai dat o idee foarte buna....chestia e ca oamenii, cu mintile lor alea destepte, proceseaza mult mai usor cifre, mai ales daca-s mari....in sensul ca devin mult mai sensibili si sunt mult mai impresionabili in fata "milioanelor de victime" decat in fata argumentelor de ordin politic, doctrinal, social.

"Milioane de germani au crezut cu tarie ca ei sunt rasa perfecta, omul superior" are mult mai multa forta decat "panarianismul a avut mare succes in Germania"

[illotempore2002]

Am bifat in seara asta la Patria Che: argentinianul.

Mai, desi am oarecare admiratie pt El Comandante, mi-a fost putina rusine de lumina in care l-a pus Soderbergh - e mai ceva ca Maiza Tereza, wtf, ii invata pe aia sa scrie, sa socoteasca, cu mana lui, le arata exercitii la matematica? :-O Este gretos de edulcorat, zici ca lu' Che ii curge sirop de tuse in vene iara nu sange de om. Comunist.

Enfin, o explicatie ar putea fi faptul ca filmul se bazeaza, nu-i asa, pe jurnalul lui Che, si evident ca el se vede pe sine insusi intr-o maniera pozitiva si evident ca il emotioneaza multe lucruri in jur. Asa ca bazandu-se pe viziunea personala a lui Che, nu vad cum ar fi putut sa-l prezinte drept un criminal nemilos, machiavelic etc.

Mi-a placut enorm cum s-a terminat aceasta prima parte, amuzant, memorabil incredibil! ;) Mi-a placut nu pt ca pare caraghios ca Che este scandalizat de furtul unei masini (dupa ce macelarise atatea orase si tabere militare) ci de faptul ca omul chiar asa era - avea cateva principii foarte aseptice - spala-te pe maini, citeste, nu fura, nu minti, nu-ti trada tara, iubeste-ti patria, uraste imperialismul.....remarcati voi, de la foarte simplu, biologic, la foarte complex, politic :)

[crissis]

ce-mi place la filmu' asta e ca reuseste sa scandalizeze niste ofticosi conformisti si moralisti de pe-aici. spor in continuare la numaratoarea victimelor sistemelor politice represive si totalitare. astept cu nerabdare scorul final. a nu se uita de baietii din irak, au fost si acolo citeva sute de mii de oameni care au avut prostul gust sa moara de bombele si rachetele invadatorilor... pardon, eliberatorilor. epoca romantica a ideologiilor a trecut, acum se masacreaza pentru profit

dar totusi Che (filmul) e cam subtire pentru gustul meu, prea documentary-like, prea eliptic (ma refer la partea doua ). nici vorba de hagiografie, probabil timorat de eventualele atacuri ideologice din partea dreptei, soderbergh plimba camera printre guerilleros in speranta ca aceasta va capta magia momentului sau ma rog, ca va reda realitatea nuda, necontaminata de speech-uri si efuziuni revolutionare dar, lipsit de orice alt punct de sprijin decit jurnalul lui che, filmul se stinge incet in jungla boliviana si mai pilpiie frumos doua secunde la sfirsit, in scena asasinarii lui che la ordinul CIA. prea lung pentru un film artistic, prea scurt daca vrei sa intelegi ce s-a intimplat in bolivia, 1967.

[illotempore2002]

Pai a aparut partea a doua?

p.s. nici gand de realitate nuda in Che-ul lui Soderbergh, sa fim seriosi

[Pitbull]

Partea a doua trebuia sä vinä la noi pe 14 august, dar au amânat-o pentru la anul.
...Asa cä astept pânä atunci ca sä-i fac analiza - oricum, o rumeg deja; cum ca virtuti profesionale în partea întâi e destul de simplist si liniar, desi corect lucrat si agreabil ca spectacol cinematografic, mult mai interesant va fi aspectul propagandistic si moral, în context politico-istoric - transformarea unui criminal scelerat în erou, si tentativa de a re-legitima infilträrile KGB-ului în America Latinä, ca pe niste asa-zise "revolutii". Practic, obsesia asta terminologicä a "revolutiei" îl apropie mult pe idolul tricoaielor de Nea Nicu, care si el le vedea peste tot - "revolutia nationalä antifascistä si antiimperialistä de la 23 august 1944", "revolutia tehnico-stiintificä", "revolutia din agriculturä", "romantismul revolutionar" si alte ineptii. Nici nu-i de mirare cä amândoi au cräpat ciuruiti - sau au ciuruit cräpati; tot-aia.

[crissis]

sigur ca a aparut partea a doua, cum ar spune jay leno lansarea s-a facut pe dvd-urile pirat chinezesti. vad ca in lipsa materialului de studiu discutia a luat-o mai mult pe latura ideologica si "morala", propaganda, contrapropaganda etc, kestii care in general ma cam plictisesc. Pe scurt, oricit de lame ar fi filmul, in peisajul cultural din romanica, dominat (de fapt monopolizat) de curentul asta provincial-traditionalist-pashunist reprezentat cel mai bine de megaintelectualii care publica kilometri de text pe la edituri ca humanitas, o plimbare cu che si soderbergh prin jungla sudamericana e cit se poate de refreshing.

mai misto, mai scandalos si mai violent mi s-a parut der baader meinhof komplex, highly recommended. sper sa vina si pe la noi

[Pitbull]

Un scelerat fermecător - "Che"
Subiectiv, unilateral, trenant

Despre Lenin, H.G. Wells, care-l vizitase la Kremlin, spunea: "E extraordinar de charismatic, iar când te ascultă, se uită la tine ca şi cum ceea ce spui în acel moment ar fi cel mai important lucru din lume pentru el." Firesc - nebunul n-ar fi răsturnat aproape jumătate din planetă, pentru jumătate de secol şi mai bine, dacă nu avea şi asemenea energii pozitive.
Nici cu Stalin nu ni-i ruşine. Soljeniţîn, în "Primul cerc", îl descrie ca emanând o energie letală irezistibilă, comparabilă poate numai cu a tigrului în hăţişurile jungleiă. Ori de câte ori îşi priva un subaltern, două gânduri îi dominau mintea: "Până unde e fidel acest om partidului şi mie?" şi "Oare n-a venit momentul să-l sacrificăm?"
Hitler, când nu era oratorul electric-halucinant cunoscut din atâtea imagini şi înregistrări, avea un comportament măsurat şi manierat, o companie caldă şi liniştitoare, care le inspira încredere şi siguranţă celor din jur. Şi-şi iubea căţeaua, pe Blondi. Cu privire la acest portret pe care i-l face Trudel Junge, fosta lui secretară, T. Solomonovici protesta recent într-un text cum că e inadmisibil să "umanizăm" astfel "monştrii". Cu respectul cuvenit, îi atrag atenţia că eşuează în fundătura subiectivă a orbirii. Numai acceptându-i în toată complexitatea lor pe marii oameni (buni sau răi) ai istoriei, îi putem înţelege şi, după caz, proslăvi sau condamna. Cum şi-ar putea preveni eventuala cădere un viitor dictator luminat, fără a fi conştient de defectele care i-au fost fatale lui Napoleon? Cum ne-am putea apăra de un nou spârc paranoic, dacă nu recunoaştem abilitatea şi viclenia care l-au propulsat pe Ceauşescu?
Din păcate, balanţa justiţiei (aşa-zis) corectă politiceşte continuă să funcţioneze cu greutăţi măsluite, şi dacă pentru portretul obiectiv al unui despot de extrema dreaptă îţi sare-n cap o lume-ntreagă, pusă pe linşaj cel puţin mediatic, apologia oricăror tirani ai extremei stângi e adesea salutată cu entuziasm, sau cel puţin tolerată binevoitor, în numele "dreptului democratic la liberă exprimare". Sub această scuză s-a putut realiza şi recenta zamă-lungă a lui Steven Soderbergh.
Iniţial, proiectul pornise de la jurnalul bolivian al lui Ernesto Guevara, notoriu la nivel mondial prin porecla "Che", descriind experienţele sale din războiul de gherilă ce avea să-i aducă moartea. Un asemenea demers ar fi fost cât se poate de legitim, având în vedere natura eminamente subiectivă, atât la nivelul viziunii interioare cât şi în sens tehnic, a unghiului iniţial de abordare. Conştienţi, însă, de complexitatea incontestabilă a personajului precum şi a conjuncturilor în care a operat, Soderbergh şi Peter Buchman, scenaristul, împreună cu Benicio Del Toro (aici, în calitate de producător) au simţit nevoia să amplifice mult acolada, incluzând şi însemnările respectivului din războiul civil cubanez - ceea ce a dus la dublarea efectivă a producţiei: două filme lungi de peste două ore fiecare, primul acoperind perioada din Cuba, iar al doilea, tentativa de puci din Bolivia.
Din capul locului, o asemenea atitudine anulează orice eventuală legitimitate a unghiurilor subiective, impunând abordarea imparţială - care, din păcate, lipseşte cu desăvârşire. Simpatiile de stânga declarate ale realizatorilor justifică, în prima parte a dipticului, inserţia unor flash-forward-uri din timpul vizitei lui Guevara la O.N.U., prilej de a-i savura replicile acide şi sclipitor de inteligente date aroganţei occidentale în general şi americane în special. Secvenţele sunt excelent realizate (practic, cele mai captivante şi mai vii din tot filmul), şi ne ajută să înţelegem cu adevărat o mare parte din forţa unui asemenea personaj. Ceea ce lipseşte cu neruşinată desăvârşire, însă, e pandantul politic: prezenţa subversivă sovietică - o omisiune efectiv sfidătoare, în condiţiile în care se ştie că toate revoltele aşa-zis "revoluţionare" din America Latină, începând cu cea cubaneză (singura reuşită) şi continuând cu regimul socialist Allende din Chile şi cu diversele încercări de lovituri de stat dintre Rio Grande şi Tierra del Fuego, erau puse la cale de K.G.B. şi manevrate de consilierii şi agenţii lui Hruşciov, care încercau să dezvolte un nou lagăr comunist şi în Vest, profitând de vulnerabilităţile regimurilor autoritare de pe întregul continent. Schiţa de panoramă în două mişcări a tripletei Del Toro/Buchman/Soderbergh încearcă să propună acea imagine propagandistic-idealizată a unui autentic "erou revoluţionar" care de vreo patruzeci de ani spală creierele unor contingente întregi de tineri debusolaţi, purtători de tricouri cu imprimeuri din care nu înţeleg nimic.
De asemenea, lipsesc cu desăvârşire câteva aspecte care ar fi fost esenţiale pentru conturarea unei viziuni atât de cuprinzătoare cum îşi propuseseră autorii - masacrele comandate de Guevara, în numele "revoluţiei", aventura sa din Congo, sau activitatea de demnitar al proaspătului regim Castro, în care se ilustrase ca un adevărat Beria al Caraibelor.
Trecând însă peste aspectul mistificator şi imoral al filmului, se impune să recunoaştem că e lucrat profesionist şi îngrijit, oferind un spectacol vizual cât se poate de agreabil. Totuşi, nimic nu-i justifică lungimea nemăsurată. Ambele secţiuni, în loc de a-şi folosi spaţiul pentru a dezvolta un excurs analitic (aşa cum fusese intenţia declarată şi, în fond, cât se poate de onorabilă, a realizatorilor), trăgănează la nesfârşit, liniar şi trenant, descrierea aceloraşi acţiuni repetitive - în prima parte, diversele victorii parţile succesive din Cuba, până la înfrângerea finală a lui Batista (toate filmate aidoma, în aceleaşi decoruri suburbane cu cetăţeni care-i salută râzând pe învingători), iar în cea de-a doua, vicisitudinile vieţii de guerilleros hăituiţi prin munţii Boliviei (mai ocupaţi cu rutina instrucţiei şi a pregătirilor interminabile, decât agajaţi pe vreun curs dramaturgic ascendent). Deşi ritmul narativ e susţinut, lipsa de imaginaţie şi diversitate sfârşeşte prin a genera fatidica plictiseală.
În afara celor câteva momente interesante de la New York, deja menţionate apropo de primul film, în cel de-al doilea se mai disting ce puţin trei reuşite: secvenţa atacului cu mitraliere, deloc explicită sub aspectul cruzimii sau al naturalismului, dar foarte sugestivă cu privire la şansele cvasi-nule ale aventurii comuniştilor în Bolivia; insistenţa pe lipsa de comunicare cu ţăranii, care fie şi numai din inerţie refuză să sprijine comandourile cubaneze infiltrate în ţară, oricât încearcă agitaţia propagandistică a acestora să-i aburească; şi mai ales degenerarea graduală a protagonistului, care în secţiunea finală nu-şi mai poate ascunde animalitatea. Merită să suportăm toate lungimile de până atunci, pentru a fi martorii marasmului în care se împotmolesc toate excesele isterice de acest gen. Chiar dacă sforarii întregii acţiuni eşuate au fost ruşii, e limpede că energia nestrămutată a lui Guevara provenea dintr-o exaltare pe care timpul a scos-o tot mai mult de sub control - ceea ce, în ultimă instanţă, îl transformă pe fermecătorul scelerat într-un personaj idealist-tragic.
La nivelul responsabilităţii civice, însă, lucrurile nu mai sunt atât de simple. Pentru cunoscătorii istoriei, fie şi doar în linii mari, filmul e instructiv şi relevant, oferind o imagine cât de cât neadulterată a felului cum se vedea Guevara pe sine însuşi şi obsesiva sa menire militantă. În schimb, aşa cum arătam mai sus, teamă mi-e că printre teenagerii cu tricouri efectul va fi cum nu se poate mai pernicios. Asta nu înseamnă să cădem de-acum în extrema cealaltă, prezentându-l pe Che ca pe un monstru dement, în filme propagandistice de dreapta, după modelul demonizării deşănţate a lui Hitler sau (deocadată numai la nivel mediatic) a lui Pinochet, de pildă. Rezultatele unor asemenea excese au întotdeauna şi un efect de bumerang. Ceea ce lipseşte e un portret autentic al individului, cu toate trăsăturile sale semnificative. Ar fi şi moral, şi educativ, şi artistic.

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
16 octombrie, 2009, h. 12:30-14:22
Bucureşti, România

[Floydman]

desi nu cunosc foarte multe amanunte, tin sa te contrazic referitor la un anumit detaliu, nu foarte important pentru topic dar care zgarie pe creier

Ai mentionat Chile ca o tara trasa in spectrul comunist de uneltirile KGB. Nu exclud ca rusii sa fi dat un ajutor politic sau chiar informativ socialistilor insa nu cred ca regimul lui Allende se poate inscrie in incercarile URSS de a acapara America de Sud. Allende era un idealist socialist, dar in nici un caz un om care ar fi putut fi controlat de KGB.

Ce ma face sa spun asta? urmatoarele detalii (le poti numi "impresii de-ale mele despre Chile, nu ma supar, pt ca vei fi tentat sa le contesti ;) )

1. Cand Allende a ajuns la putere, Chile era o tara despuiata de resurse, cu populatie saracita, satula de capitalismul sclavagist practicat de cercurile de interese americane. De aceea Allende a devenit presedinte in mod democratic, prin alegeri prezidentiale.

2. Allende nu era un "follower" sovietic. A incercat solutii originale pt Chile, ineficiente si pana la urma falimentare, dar nu prea stiu pe nimeni in afara de cercurile politice de la Washington care sa ii fi contestat lui Allende bunele intentii pentru patria sa.

3. Allende a fost cel care a fost inlaturat de CIA printr-un puci care a folosit fidelitatea sa zicem...deficitara a unor generali ai armatei statului Chile, si a murit ca un erou national, in palatul prezidential, refuzand sa plece sau sa se predea pucistilor.

4. Sfarsitul lui Allende s-a tras de la faptul ca nu a fost in stare sa propuna un socialism viabil (cum avea toate sansele sa o faca, Chile era (si este) o tara cu multe resurse, care acum se descurca destul de bine, dupa ce tzara si-a recapatat un oarecare echilibru politic si este condusa democratic. In plus pe Allende l-au pierdut diplomatia sa deficitara, atitudinea confuza fata de URSS si total defavorabila Americii.

Toate acestea fac ca Chile sa fie un caz cu totul particular, care nu are a face nici prin asemanare cu chestiunile care il implica pe Guevara.

PS: sa le explice cineva pustilor alora inconstienti din vama de ce Che is NOT cool!!!!

[Pitbull]

Nu te contrazic deloc - cunosc si eu acele detalii si aspecte concrete specifice situatiei politice din Chile, chiar din surse... oleacä mai "directe", datä fiind diferenta de vârstä! In 1974-1975, la scurt timp dupä puci si instaurarea regimului Pinochet, au venit aici multi chilieni refugiati, cu vederi de stânga. Un grup numeros de familii a fost cazat în niste blocuri noi din Militari, asa cä noi, copiii, i-am asimilat imediat pe ai lor, si ne jucam împreunä (îi tin bine minte pe Alfonso, Cristian, Soleida, Tatiana - sau pe Renaldo, cu care eram coleg la greco-romane); mai conversam si cu pärintii lor (mai ales dupä ce am împlinit 15 ani, iar ei învätaserä româna), si mi-au povestit multe (evident, din perspectiva lor de simpatizani socialisti). Pânä prin 1976, când n-au mai suportat regimul lui Nea Nicu (vorba poezioarei: "Un membru de partid / Când s-a lämurit..." ;) ) si s-au mutat in corpore în R.D.G.
Revenind la subiect: într-adevär, Chile a fost sub unele aspecte un caz aparte, inclusiv datoritä idealismului si probitätii lui Allende - dar asta nu-l exclude complet din sistemul pe care l-am enuntat: cum bine stim, rusii încercau sä implanteze comunismul în täri vulnerabile politic si social, profitând de punctele sensibile ale sistemelor, de nemultumirile legitime ale populatiei, etc. - mai ales în America Latinä, unde n-aveau cum sä trimitä tancuri, cum fäcuserä în Estul Europei, profitând de Al Doilea Räzboi Mondial (pe care Stalin fusese gata-gata sä-l declanseze, dacä nu i-ar fi luat-o Hitler înainte cu vreun an). Prin urmare, acolo nu puteau folosi decât subversiunea si tacticile de gherilä. Cu larghete, l-am putea compara pe Allende cu Tito, sau chiar cu Ceausescu - sub aspectul ruperii, sau al independentei, de influentele sovietice.

[Floydman]

mda... banuiesc ca unii nu s-au refugiat neaparat pt ca nu le convenea Pinochet, ci dintr-o cauza mult mai tragica. in timpul puciului si dupa aceea existau "hit-list"-uri cu socialisti ce trebuiau lichidati.

PS:

exista si un film despre puciul din Chile. Se numeste "Missing" si e cu Jack Lemon. (care face un joc bun, ca de obicei, in rolul tatalui unui jurnalist american cu convingeri socialiste, disparut in Chile) . filmul l-au tot dat pe Cinemax in ultimul timp.

[Pitbull]

existau "hit-list"-uri cu socialisti ce trebuiau lichidati
Renaldo îmi povestea cä vedeau frecvent cadavre pe sträzi
Trebuiau
N-are plural. ;)
exista si un film despre puciul din Chile. Se numeste "Missing"
...si e foarte bun. L-am väzut la vremea lui - si am si schimbat vreo douä voroave despre el, cu autorele-i, Costa Gavras, azi-primävarä la Inter.
si e cu Jack Lemon
...you mean, "Lemmon" - adicä "Lämmâie!"

[Floydman]

existau "hit-list"-uri cu socialisti ce trebuiau lichidati
Renaldo îmi povestea cä vedeau frecvent cadavre pe sträzi
Trebuiau
N-are plural. ;)
exista si un film despre puciul din Chile. Se numeste "Missing"
...si e foarte bun. L-am väzut la vremea lui - si am si schimbat vreo douä voroave despre el, cu autorele-i, Costa Gavras, azi-primävarä la Inter.
si e cu Jack Lemon
...you mean, "Lemmon" - adicä "Lämmâie!"


era o poanta de la un banc foarte vechi, pe care nu il mai retin...poanta era "- asa e dom'le, asa e!":|

[Windom]

“I was drawn to Che as a subject for a movie (or two) not only because his life reads like an adventure story, but because I am fascinated by the technical challenges that go along with implementing any large-scale political idea. I wanted to detail the mental and physical demands these two campaigns required, and illustrate the process by which a man born with an unshakable will discovers his own ability to inspire and lead others.” Asta a declarat Soderbergh. Acum nu ştiu dacă-l putem acuza pe respectivul de propagandă comunistă mai mult decît i-am putea acuza pe Bertolucci ori Godard de exemplu. Filmul nu este o biografie OBIECTIVĂ a lui Che, este una pur SUBIECTIVĂ, ceea ce e absolut normal dacă luăm în considerare sursa de inspiraţie. Nu trebuie să ne mirăm în cazul ăsta de faptul că nu sînt prezentate în film anumite aspecte negative din biografia lui Guevara. E ca şi cum am afirma că unica versiune cinematografică valabilă a vieţii lui Iisus este cea a lui Scorsese deoarece e singura care-l portetizează pe respectivul cu bunele şi relele sale.
Am văzut filmul aseară, „la pachet”, pentru că doar aşa cred că poţi să-i apreciezi cu adevărat, calităţile epice. De care beneficiază din plin. Există diferenţe stilistice clare între cele două părţi. Prima parte e mai interesantă, datorită, în primul rînd stilului narativ. Partea a doua este mai „cuminte”, excelează la capitolul imagine (mi-a amintit de Traffic, pe alocuri, din punctul ăsta de vedere). Del Toro face un rol monumental, surprins într-un război pe două fronturi – lupta de gherilă şi lupta cu boala care-l macină treptat. M-a marcat profund scena finală, a execuţiei, filmată first person, simţi practic pe pielea ta cum se scurge viaţa din tine, este una dintre cele mai inconfortabile senzaţii de care am avut parte la un film.
Lăsînd la o parte simpatiile politice, filmul merită văzut, în primul rînd datorită calităţilor sale artistice, datorită interpretării de zile mari a lui Del Toro şi, nu în ultimul rînd, deoarece este unul dintre cele mai monumentale filme ale anului trecut.

[Im.Kino]

Filmul reprezinta, in mod evident, un tot unitar, un soi de "maretia si decaderea...", si nu poate fi vazut fragmentat. Dar, personal, prefer categoric partea a doua, cu acea atmosfera de "nothing ever happens", dublata de un fatalism de-a dreptul dureros. Nefiind un fan Che (nici cel conform cu istoria, nici cel marketat in tricouri, cantecele revolutionare sau afise), la final, spre surprinderea mea, am simtit ca am empatizat enorm cu omul ala, deopotriva tragic si ridicol.

[Windom]

Nefiind un fan Che (nici cel conform cu istoria, nici cel marketat in tricouri, cantecele revolutionare sau afise), la final, spre surprinderea mea, am simtit ca am empatizat enorm cu omul ala, deopotriva tragic si ridicol.

Tocmai asta se reproseaza filmului, faptul ca te face sa empatizezi cu eroul, iar pentru o minte tinara, necoapta, influentabila, ar fii un lucru periculos...:D

[Im.Kino]

Pai e okay, ca n-am nici minte tanara, nici necoapta si nici influentabila...So, I'm safe, I guess...

[Windom]

Nu vorbeam, de tine, doamne feri, ziceam de aia intre 14 si 18 care ies de la film si merg sa-si cumpere tricou... Marian Munteanu wannabies...:D