Si caii se impusca, nu-i asa?

[Pauline Kael]

Acest topic este pentru lamentari.Puteti face o paralela inspirata cu lucruri similare intalnite in carti si filme.
Astia care va tot laudati ca ati calatorit,habar n-aveti sa povestiti,sa scrieti despre locurile vizitate,despre amanuntele alea unice,intamplari,soarele care stralucea pe nu stiu care colt de casa din Essaouira,femeile blonde si violate dupa ce au fost drogate de niste seici arabi,etc...

[Pauline Kael]

Intotdeauna am visat sa vizitez multe locuri,sa calatoresc,sa simt ...mirosul tacerii oamenilor pe strada si zgomotul unui oras mare,metropola ceva.Sa admir strazile dupa o ploaie seara,sau intr-o iarna linistita,crepusculara,cand ziua fuzioneaza cu noaptea...Stau si ma uit si eu la videoclipurile anilor '90 sau anumite filme si zic ca sunt acolo.Si mai sunt si sagetator.Nu-mi ramane decat sa-mi rod piciorusul singura.Or sa-mi plezneasca ficatii.Sa ma impuste cineva.

Scrieti pe unde ai fost,pe unde va imaginati ca ati fost.
Azi ma lamentez ca trebuie sa ma intalnesc la scoala cu niste inculte de colege si imi creeaza o stare de disconfort,de baga-mi-as.

[Chambord]

pauline, esti profa ?

[halebardul]

Pauline, e simplu: urca-te in tren si calatoreste cat vrei! Mergi macar pana la Budapesta.
Acum!
(sau bine, hai, in weekend)

[bre]

daca insisti: iata o prostioara inspirata de mare si culori (chiar am prins pestii aia pe dig):

Am fost la mare. Marea e un lucru fascinant. Daca doar marea ar exista pe lume ar fi de ajuns sa demonstreze ca exista Dumnezeu. Cel mai frumos e cand ploua, cand se intalneste apa dulce cu apa sarata, cerul cu pamantul.
Pe dig am salvat niste pesti aruncati de pescari intr-o baltoaca. I-am tinut in mana. Erau alunecosi si umezi. Tenebrosi. Reci . Dar vii. Cu gurile deschise, cautau apa. Nu aerul. Se comportau exact ca un om in pragul inecului. Aveau o culoare dezolanta, un gri malos, dar fascinant. O pictura. Cred ca pestii sunt fiinte foarte profunde. Metafizice. Nu mi-e mila sa-i mananc. Gasesc mai degraba ca ei au un spirit liber, o naturalete cu care se lasa prinsi si mancati.


Vreau sa sa fie seara si sa ma uit ce culoare are marea. Marea poate avea multe culori. Poate fi verde, albastra, gri, alba, neagra, rosie, galbena, oranj. Noaptea insa o invaluie intr-o umbra subtila. Gri fumuriu, albastru marin, argintiu, alb. Cateodata verzui si roz, ca intr-o pictura de velasquez. Cel mai frumos e cand incepe sa se confunde cu cerul. Linia orizontului se estompeaza, dipsare incet, incet. Ca in oglinda, norii devin valuri, valurile - nori.

[corinka]

Am fost in Grecia acum doi ani si ne-am inscris intr-o excursie, o croaziera. Marea era asa de limpede, incat se vedeau meduzele. Si meduzele erau colorate, in viata mea n-am mai vazut asa apa limpede si meduze asa de frumoase!

[Chambord]

bre :love:

[Pauline Kael]

Bre,ai pictat marea cu cuvinte,in acelasi stil si aceleasi culori pe care le-ai fi folosit pe sevalet: ambigue,rascolitoare,discrete,dar viscerale.
Chambord ,Bre e pictorita.
Si eu pictam dar nu mai am timp.Eu nu am un stil anume,oi fi varza.Imi plac mai multe stiluri.Si carbunele si uleiul.De ani de zile n-am mai mirosit culorile in ulei...cel mai sublim(pleonasm acceptat de mine,voi) odor.
Marea Corinkai e science-fiction.Iubesc marea si lumea tacerii...Si irukandji.Si Corinka are ceva letal.
Bre,iti plac pestii aia bizari care traiesc la intuneric pe fundul oceanelor?
va multumesc.
Dar tot ma lamentez.
E un topic pentru lamentari si amintiri.Sau amintiri care nu sunt reale,ci doar imaginate.Poate ca vin din viitor,sau din alta dimensiune.
Karma,Freud si Jung.Subconstientul colectiv si individual al unei alte vieti.Nu cred in asta,suna bine.Halabardule,n-o sa vad Budapesta.De ce sa sper?Ador oamenii,sunt teoretic,cosmopolita. Imi place plurilingvistica :P
Bre,mai picteaza cu vorbe.Poate ai un talent literar pe care il sufoci din modestie. :)
Sa povesteasca si Pitbull,te(il) rog.
Va e frica de moarte? Sau de neinsemnatatea propriei fiinte?

[corinka]

De cand mi-am pierdut tatal, acum patru luni, nu mi-e frica de moarte. Intr-un fel, chiar o astept, pentru ca mi-e dor de el. Poate de aceea am cam inceput sa fumez uneori (tot mai des) de atunci. Inainte nu fumam decat ocazional, foarte rar. Acum gasesc tot mai des ocazii.

Marea mea e reala si vreau sa o revad candva. La Marea Neagra nu mai vreau. Prefer Marea Egee. Vreau sa vad Marea Rosie.

De ce crezi ca am ceva letal, Pauline? Cum adica?

Bre chiar e pictorita? Cool!

[redmen]

De cand mi-am pierdut tatal, acum patru luni, nu mi-e frica de moarte.

Imi pare rau sa aud asta.Din cate am vazut esti destul de tanara si e mare pacat sa patesti asa ceva. :(

[Chambord]

Halabardule,n-o sa vad Budapesta.

de ce ? de ce ? de ce ? Ba ai s-o vezi :P Cel tarziu vara viitoare. Prezic !

Evident nu stiu ce dureri sunt in sufletelul tau acum. Dar daca poti gasi resurse sa te ridici deasupra lor si sa speri, fa-o ! Merita !

[Chambord]

Corinka, condoleante :(

[bre]

si eu mi-am pierdut tatal acum 3 ani si iti spun, corinka, timpul se scurge, viata merge mai departe, dar ramane o durere de care cred ca nu scapi niciodata. trebuie sa inveti sa traiesti cu ea si sa o transformi in ceva constructiv

da, pictez....cam rar in ultima vreme, dar sper sa revin in forta :)