Ceausescu reales la al 14-lea congres !!!!

[nume]

http://www.jurnalul.ro/articole/141305/remember-1989--cei-doi-n-au-vrut-sa-fuga-din-tara

http://www.jurnalul.ro/articole/141360/remember-1989--i-am-ascuns-sub-bancheta-din-spate-a-masinii


http://www.jurnalul.ro/articole/141219/ultimele-zile-ale-cuplului-ceausescu

Si nu in ultimul rand (personal le-am vazut pe toate, astept prospaturi):

http://fototeca.iiccr.ro/browsesection.php?section=A

[nume]

Enjoy, prospaturi de la Jurnalul

http://www.jurnalul.ro/articole/141496/jurnalul-romaniei-1989---acum-douazeci-de-ani

[nume]

http://digital.jurnalul.ro/articole/118107/expeditia-filmul-in-care-si-au-dorit-sa-joace-25.000-de-copii.html

Editia de azi nu e inca postata, sunt niste chestii acolo care merita citite.

[nume]

Iata ca a intrat si nr. de azi online, spicuind (pur si simplu mirobolant, INCREDIBILE VREMURI):

"Consiliul General al Uniunii Generale a Sindicatelor a trimis urmãtorul mesaj: "La acest moment aniversar când, într-o unitate de gând ºi vibrantã simþire, întregul nostru popor cinsteºte ziua dumneavoastrã de naºtere, sãrbã�*toare de inimã a þãrii, îngãduiþi-ne sã vã adresãm, în numele milioanelor de oameni ai muncii, membri ai sindicatelor din România, cu cele mai alese sentimente de stimã, respect ºi preþuire, fierbintea urare de ani mulþi ºi luminoºi, în deplinã sãnãtate ºi fericire, alãturi de tovarãºul Nicolae Ceauºescu, strãlucitul conducãtor al partidului ºi statului nostru, genial ctitor ºi strateg al înaintãrii României moderne pe drumul victorios al socialismului ºi comunismului.

Vã aducem, mult stimatã tovarãºã Elena Ceauºescu, un cald ºi respectuos omagiu muncitoresc, exprimân�*du-vã întreaga admiraþie pentru ero�*ica dumneavoastrã viaþã de strãlucit revoluþionar ºi înflãcãrat patriot.
Contribuþia dumneavoastrã deose�*bit de valoroasã la elaborarea ºi înfãptuirea politicii interne ºi externe a partidului ºi statului nostru, a planurilor ºi programelor de dezvoltare economico-socialã a þãrii, la dezvoltarea ºtiinþei, orientarea cercetãrii ºtiinþifice spre cerinþele practicii, cu rezultate fructuoase în modernizarea tuturor sectoarelor de activitate, trans�*formarea ºtiinþei într-o adevãratã forþã de producþie în procesul de edificare a societãþii socialiste multila�*teral dezvoltate, se bucurã de înalta preþuire a poporului român, de o largã apreciere internaþionalã".
Membrii Academiei Republicii Socialiste România au þinut ºi ei sã-ºi arate public devotamentul pentru colega Elena Ceauºescu, întrunindu-se special în acest sens: "Mult stimatã tovarãºã academician doctor inginer Elena Ceauºescu,
Întruniþi în Adunarea generalã solemnã, membrii Academiei Repu�*blicii Socialiste România, cel mai înalt for ºtiinþific al þãrii, evocând aniversarea zilei de naºtere ºi a îndelungatei dumneavoastrã activitãþi revoluþio�*nare, vã prezintã, cu profundã stimã ºi aleasã preþuire, un fierbinte oma�*giu ºi vã adreseazã, din adâncul ini�*milor, respectuoase urãri de sãnãtate ºi fericire, de viaþã îndelungatã ºi pu�*tere de muncã, de noi ºi însemnate succese în activitatea de înaltã rãspundere pe care o desfãºuraþi spre binele ºi înflorirea patriei noastre socialiste, pentru continua dezvoltare a ºtiinþei ºi culturii româneºti.
Academia Republicii Socialiste România este onoratã de a avea �*printre membrii ei pe dumneavoastrã, mult stimatã tovarãºã academician Elena Ceauºescu, prestigioasã personalitate a ºtiinþei ºi culturii româneºti, ce întruneºte aprecierea celor mai înalte cercuri ºtiinþifice din lumea întreagã, militant revoluþionar animat de înflãcãrate ºi nobile sentimente patriotice, care, împreunã cu cel mai iubit fiu al poporului nostru, tovarãºul Nicolae Ceauºescu, secretar general al partidului, preºedintele Republicii Socialiste România, aduceþi o strãlucitã contribuþie la edificarea societãþii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastrã.
Sub îndrumarea ºi conducerea dumneavoastrã directã, munca de creaþie ºtiinþificã ºi tehnicã din România cunoaºte remarcabile împliniri în realizarea Programului partidului nostru, obiectivelor fundamentale stabilite de istoricele hotãrâri ale Congresului al XIII-lea al partidului ºi ale Congresului ºtiinþei ºi învãþãmântului".

"Miºcatã" de multitudinea de mesaje, Elena Ceauºescu le-a rãspuns celor care s-au gândit la ea, tot printr-o scrisoare publicatã de Scînteia: "Doresc sã exprim cele mai calde mulþumiri organelor ºi organizaþiilor de partid, de masã ºi obºteºti, ministerelor ºi celorlaltor instituþii centrale de stat, colectivelor de oameni ai muncii din unitãþile industriale ºi institutele de cercetare, învãþãmânt, culturã, artã, comuniºtilor, membrilor de partid cu stagiu în ilegalitate, muncitorilor, þãranilor, intelectualilor, tuturor acelora care mi-au adresat felicitãri ºi urãri cu prilejul aniversãrii zilei mele de naºtere ºi a îndelungatei activitãþi revoluþionare.
Adresez, din toatã inima, tuturor acelora care m-au felicitat, cele mai bune urãri de sãnãtate ºi fericire, de noi succese, satisfacþii ºi împliniri în muncã ºi în viaþã. Doresc, de asemenea, sã urez tuturor oamenilor muncii, întregului nostru popor cele mai rodnice realizãri în activitatea consacratã înfãptuirii prevederilor planului din acest an ºi pe întregul cincinal, a hotãrârilor istorice ale Congresului al XIII-lea ºi Conferinþei Naþionale ale partidului, care vor asigura dezvoltarea puternicã ºi multilateralã a patriei noastre, progresul ºi înflorirea necontenitã a României socialiste, liberã, independentã ºi suveranã".




SI REALITATEA DE AZI:
"Citim cu maximum de curiozitate cum se poziþioneazã în mintea unor copii nãscuþi dupã 1989 în chiar satul natal al Elenei Ceauºescu acest perso�*naj al istoriei contemporane. Din viaþa consãtencei lor, toþi elevii de clasa a VIII-a au reþinut douã episoade: cu cine a fost cãsãtoritã ºi cum, unde ºi când a sfârºit. "A fost soþia lui Nicolae Ceauºescu. Au fost executaþi la Târgoviºte", "au fost asasinaþi", "în anul 1989 a fost împuºcatã", "a fost împuºcatã la Re�*voluþie", "au fost împuºcaþi în anul 1989 la Târgoviºte din cauza Revoluþiei", "la Revoluþie, pe 25 decembrie 1989, au fost împuºcaþi la Târgoviºte", "au fost executaþi la Târgoviºte", "au fost uciºi în 1989 la Târgoviºte", "au fost executaþi în 1989 la Revoluþie", "a murit în 1989", "în anul 1989 au fost împuºcaþi amândoi", "a fost împuºcatã în cap ºi în alte pãrþi împreunã cu soþul ei, Nicolae Ceauºescu", "a fost omorâtã împreunã cu soþul ei la Târgoviºte", "a fost omorâtã la Revoluþie împreunã cu soþul ei în anul 1989, pe 25 decembrie", "omorâtã la Târgoviºte", "împuºcatã la Târgoviºte", "la Revoluþie au fost executaþi". Mãdãlin S. este de pãrere cã cei doi "au fost asasinaþi de teroriºti", iar Ionel G. cã "au fost împuºcaþi la Târgoviºte de comuniºti". În mintea elevilor clasei a IV-a de la ºcoala din Petreºti ce ne-a avut ca oaspeþi, Elena Ceauºescu a rãmas întipãritã ca fiind "soþia lui Ceauºescu", "nevasta lui Ceauºescu", "soþia preºedintelui Ion Ceauºescu", "soþia dictatorului României", "soþia domnului preºedinte Ceauºescu". Claudia crede cã a "a fost o mare conducãtoare ºi iubitoare de copii". Pentru Denisa "a fost cea mai ºefã a partidului".

Redãm în continuare "impresiile" lãsate de Elena Ceauºescu micilor ei consãteni, care n-au cunoscut-o decât din auzite.

"Elena Ceauºescu a fost soþia lui Nicolae Ceauºescu, care împreunã au condus þara dupã legea datã de ei. Ea a mai fost ºi purtãtoarea de cuvânt a cetãþenilor. Revoluþia nu i-a dat pace pânã când a murit în anul 1989. Ea a locuit toatã viaþa în satul în care m-am nãscut ºi eu, numit Petreºti." (Mariana S., elevã clasa a VIII-a, Petreºti).

"Elena Ceauºescu a fost soþia preºedintelui Ceauºescu în anii ’70. A fost o femeie deºteaptã, dar din pãcate a fost împuºcatã în cap ºi în alte pãrþi împreunã cu soþul ei, Nicolae Ceauºescu. Mi-au povestit ºi pãrinþii mei despre Elena Ceauºescu cã a fost omorâtã la Târgoviºte în anul 1989, luna decembrie, ziua 25. Elena Ceauºescu nu ne lãsa sã credem în Dumnezeu." (Nicolae Mãdãlin, B., clasa a VIII-a, Petreºti)

"Elena Ceauºescu a fost o femeie foarte bunã cu toatã lumea." (Cristina C., clasa a VIII-a, Petreºti)

"Elena Ceauºescu a fost soþia lui Nicolae Ceauºescu. Au condus împreunã þara pânã la Re�*voluþie. Au fost executaþi la Târgoviºte. Timp de 17 ani au impus comunismul în þara noastrã." (Iuliana, clasa a VIII-a, Petreºti).

[Pitbull]

Perlele astea ale bietilor copii sunt incredibile...! :w00t: :(( :(

Mai uite poze:
http://www.romanialibera.ro/fotoreportaj-21-ceausescu-inedit-179-imagini-ii-26-ianuarie-1980-ziua-de-nastere-a-dictatorului.html

[Floydman]

Nu sunt incredibile. Reflecta nivelul de instruire si cultura al unor copii de la tara. Ce e tragic e ca si in Bucuresti si in alte localitati mari, gasesti multe asemenea loaze. Parerea mea, nu ca ma bag.

Este magistralul rezultat al sistemului de invatatura romanesc si a sistemului familiei medii romanesti care promoveaza constant incultura, manelele, judecata simplista si shmechera (scoala vietii - imbecila sintagma romaneasca) incat reusesc sa isi transforme o uriasa parte din copii in niste imbecili sau in niste semidocti (cel mai ades) inecati de propria ignoranta amestecata cu mult gel de par.


Ce am reusit sa fim la 19 ani de la Revolutie? Un popor (o populatie, mai degraba) cu copii indobitociti mai mult sau mai putin direct de esecul nostru politic si social si de mizeria fara iesire a societatii romanesti. Marturisesc ca paradoxal, de cand am intrat in UE sunt din ce in ce mai dezamagit. Pana in urma cu cativa ani credeam mai mult ca vom "iesi" din trista poveste contemporana a Romaniei si credeam ca socul contactului direct cu foarte multe standarde europene ne va ridica. Amar e ca nu se intampla.

A se avea in vedere: vorbesc aici de un jalnic nivel mediu. Nu incepeti sa imi invocati exceptii de copii inteligenti si culti. Exceptiile nu ne salveaza.

[Pauline Kael]

Numili draga,nu te supara dar ce vrei sa ne spui? :) ca esti nostalgic?Si copiii aia pe bune,stiu mai multe decat politicienii astia care au uitat totul si habar n-au sa se semneze.
Ar fi buna madam Udrea profa de sexologie,ca tot e ministra la drumuri,trotuare,centuri :lol:
De asa-zisa incultura a copiilor e de vina sistemul social-politic,saracia,schinguirea sistematica a sistemului educational(de la elaborarea programelor scolare,manualelor,pana la angajarea unor cadre didactice care n-au dragoste nici de copii,nici de invatatura,etc).Nu radeti de parinti,se chinuie f mult sa supravietuiasca...

[Floydman]

nu sunt deloc nostalgic. doar din ce in ce mai pesimist...faptul ca parintii se chinuie sa supravietuiasca nu e o scuza pentru ca ai lor copii sa stea pe gard si sa "studieze" coji de seminte si cutii de bere in fata blocului, planuind urmatorul shmen din "scoala vietii" sau combinatia pt urmatoarea doza.

mergeti prin cartierele gri ale bucurestiului, si observati CIORCHINI DE SHMECHERASI DE 14-19 ANI cum stau si o freaca aiurea printre blocuri, ca unica ocupatie din viata lor.

intrebati orice psiholog specialist in probleme de infractionalitate- acestea sunt veritabile nulcee infractionale active sau in devenire.

[Disciple]

Mai putem vorbi de un sistem educational in tara noastra?
Eu inca's liceean si ma confrunt cu atitudini comuniste din partea unor profesori indobitociti de indoctrinarea facuta acum mai bine de 20 de ani si care sunt incurabili.
Cred ca scolile noastre nu contin programe prin care sa se deschida intr-un mod prietenesc viitorilor elevi si de aceea priviti dezastrul.

[Led-Ze-Pencil]

Nu intrati in panica:
nerozi au fost, nerozi sunt inca. Si vor fi intotdeauna.
elevi inteligenti la fel.

procentul de prosti e constant in tara asta, iar dupa cum stiti populatia e in scadere - ceea ce e un semn bun.

eu am prins binisor perioada comunista si pot sa va zic ca erau si pe atunci atat elevi tampiti cat si profesori indobitociti. Si de asemenea elevi eminenti si profesori asemenea.

elevii buni razbat in orice sistem: sa nu idealizam nici invatamantul comunist, nici sa-l festelim pe asta de acum. Se nasc si acum copii inteligenti care isi vad de treaba lor IN CIUDA INVATAMANTULUI, exact ca si pe vremuri. Un elev dobitoc de acum ar fi fost dobitoc si atunci, iar tara are nevoie de ei pentru clasa muncitoare. Ajung infractori acum cum ajungeau si atunci (sa nu credeti ca puscariile erau goale in vremea comunista). Accesul la informatie era mult mai greu atunci, si totusi cei care se straduiau o obtineau. O revista din strainatate era aur curat atunci, dar cat de bine era asimilata de cel care o capata!! Acum e simplu, dai pe google sau pe wikipedia sau etc. Ceea ce e bine.

Ba chiar mi se pare ca sunt tot mai multi copii inteligenti acum decat atunci.

Daca aveti date statistice, sa le auzim.
Aveam olimpici pe atunci, avem mici genii si acum.

Invatamantul nu se duce de rapa: suma defectelor pe care le avea atunci si acum e aceeasi.

Singurul lucru intristator este ca, din cauza saraciei, creste abandonul scolar. Aici sunt de acord.

[Floydman]

eu am facut clasele 9-12 in perioada 92 - 96 la un liceu bun din buc. dar care avea si elevi medii sau mediocrii iar unii chiar slabi. din cei mediocrii si slabi, nu am auzit niciodata de vreunul care sa debiteze asemenea ineptii. si am senzatia ca dobitoceniile nu se produceau nici in alte licee de valoare medie. poate sunt subiectiv...dar cred ca nivelul mediu in acea perioada imediat post-revolutionara (si implicit, inainte de aceasta perioada) era MULT mai bun ca acum.

[nume]

Sistemul de invatamant de azi .... ma cam doare undeva de el, am terminat scoala de ceva vreme, in schimb initiativa Jurnalului e de 1000 de puncte. Personal m-a interesat subiectul (am toata colectia "Dosarele Istoriei" acasa, in care Cristoiu scria periodic despre Ceausescu si regimul lui, cu poze, date de arhiva, pe fapte), tot ce tine de perioada aia, de Ceausescu etc... Lumea e inculta, iar istoria neprezentata asa cum a fost tinde sa se repete. Nu e vorba de nostalgie, personal nu am de ce sa regret acele vremuri. Daca ar fi sa fie si azi comunism nu as avea nimic din ceea ce am acum (si nu neaparat material).

[Pitbull]

Initiativele celor care oferä asemenea materiale sunt un act de culturä istoricä, politicä si socialä crudä, dar imperativä - iar un topic de sintezä ca ästa e o comoarä.

[nume]

Interesant si filmuletu' asta, celebru in vremea respectiva, interesant lingaul care vine dupa Parvulescu, agitatorul care tipa din toti bojogii "CEAUSESCU REALES!" ca sa dea tonul la urale. EA se opune discursului, EL nu, il lasa sa vorbeasca, pe atunci inca mai putea sa tina situtia in frau. In '89 i s-a taiat filmu'. Inutil sa mai zicem ce s-a intamplat cu Parvulescu dupa ....

http://www.youtube.com/watch?v=UXjlz5S0JGQ&feature=related (cu sunetu' tare)

Si un mic supliment:

http://www.youtube.com/watch?v=dcY_Q_rr3Yo

[Proletar]

in momentul in care cineva striga din sala: "nu e corect!", o balabusta imbracata in alb si plasata undeva in mijlocul salii vrea sa tasneasca de pe scaun, sa acopere discursul lui Parvulescu.
vede insa ca inca nu s-au pornit si ceilalti agitatori si se aseaza iar pe scaun, nehotarata.
imediat insa, la primele asalturi ale salii, sare triumfatoare si urla din toate puterile. :)

[Pauline Kael]

Nu va suparati,dar cei foarte tineri habar n-au despre ce vorbiti.Asa cum cred ca nu mai puteti voi de Rascoala din 1907.Cum sa nu te intereseze ce invata copiii la scoala daca acuzi copii ca scriu aberatii despre marele analfabet. ;)

[nume]

in momentul in care cineva striga din sala: "nu e corect!", o balabusta imbracata in alb si plasata undeva in mijlocul salii vrea sa tasneasca de pe scaun, sa acopere discursul lui Parvulescu.
vede insa ca inca nu s-au pornit si ceilalti agitatori si se aseaza iar pe scaun, nehotarata.
imediat insa, la primele asalturi ale salii, sare triumfatoare si urla din toate puterile. :)
Mda, asta o obervasem si eu, am vazut fragmentul asta de zeci de ori, atent la detalii, iata si RASPUNSUL TOVARASULUI,atentie la vocile din fundal , enjoy!

http://www.youtube.com/watch?v=bD0ATAf2RHQ&feature=PlayList&p=C48AA7F41E704CBC&index=28

Elena il ajuta cand Nicu se balbaie. Agitatorii tipa, fara sa-l acopere pe tovaras : Rusine ! / Asa e! Afara cu el ! / Huooo! / Afara cu el ! / Nu are ce sa caute aici, afara din Congres !

Ceea ce e interesant ca din '79 pana in '89 mentalitatea, felul de a gandi ramane acelasi, timp de zece ani in mintea celor doi nu s-a produs nici o schimbare, citez : "E o provocare !" expresie ce se aude de cateva ori in fragmentul de 7 minute. Acest "e o provocare " apare si-n ultimul discurs al lui si in mascarada de la Targoviste.
In primele minute ale clipului de pe youtube se mimeaza democratia, "dreptul de a spune liber parerile", dar cand Parvulescu cere iar cuvantul pentru a raspunde denigrarilor i se taie scurt : "N-ai cuvantul!!! "

[nume]

Nu va suparati,dar cei foarte tineri habar n-au despre ce vorbiti.Asa cum cred ca nu mai puteti voi de Rascoala din 1907.
Ceea ce ai scris e irelevant si paralel cu subiectul. Aii se vb. despre Ceausescu si comunism, isi dau cu parerea cei interesati de subiect. Iar despre rascoala sunt convins ca stiu mult mai multe decat stiu cei care invata acum asta la scoala, ca de altfel toti de pe aici, pe care ii suspectez de un plus de inteligenta.

[Pauline Kael]

Subiectul e anost,oricum nici dupa 20 nici dupa 100 mare lucru nu se va schimba.Tind sa cred ca ai o varsta respectabila de aceea iti recomand cu drag sa renunti la aerele de superioritate: sunt inutile si umbresc inteligenta nativa.Care este.
Mi se rupe de Ceausescu si politica,in general n-am facut referire directa la subiect,ci la ce discuta alt user despre subiectul tangent si secant la subiectul tau..Dar asa-i"cine-si uita trecutul,distruge viitorul" bla bla.

[nume]

Exceptand faptul ca ai un avatar bine ales esti cam in plus.

[Pauline Kael]

Frumos iti sta sa te ambalezi. :P Si avatarul il schimb daca iti place,e treaba ta ca judeci omul dupa aparente..Antipatia virtuala ,draga domnule, ma lasa rece.Si aia reala la fel.E o dovada de lipsa de spirit de competitie.Bisous.

[nume]

Pentru ca suntem pe forum de cinema si cum tovarasul e-n toate ce sunt, carmaciul se implica si in "cinimatografie", infierand public Faleze de nisip al lui Dan Pita (unul dintre cele mai bune filme romanesti, un fel de continuare a Reconstituirii lui Pintilie). Faleze a fost interzis.


http://www.youtube.com/watch?v=ruu3xbOeZCU

http://www.youtube.com/watch?v=YthLx3nxar8&feature=PlayList&p=B392BD099C568497&playnext=1&index=27

Faleze de nisip :
http://www.youtube.com/watch?v=-xyg2xXxWwI

[Pauline Kael]

Toata lumea stie ca a fost interzis.Ai dat-o in filme cenzurate.Ha.

[Floydman]

Doresc sa contribui la aceasta mica (microscopica, deocamdata) emulatiune privind istoria romanilor (corect, nu doar a Romaniei) de pe forumul cinemagia.

Sunt convins ca oamenii (mai ales tinerii martzafoi si ageamii de care scriam in postul anterior, dar si tinerii cu cap din ziua de azi, cum ar fi cei de pe forumul asta) , trebuie sa isi cunoasca istoria, din motive evidente, explicate de clasici ca Herodot, Balcescu, Chicos Rostogan si Pit. ;)

"- finke sa nu mai repetir greselile si sa pastrati valorile cele de seama din trekut, boilor si vitavercea, ca n-aveti aplikatiune! "


De aceea recomand un foarte bine sintetizat si impartial (desigur,e o opinie) articol despre istoria romanilor intre 1965 si 1989, care ar putea sa se regaseasca oricand intr-un manual de istorie, de preferat nu inainte de pagina cu Andreea Esca.



Se cheama "Viata lui Nicolae Ceausescu" si a aparut in editia pe noiembrie 2007 a revistei National Geographic Romania - paginile 38- 70 . Autor: Catalin Gruia. Fotografiile sunt foarte bine alese! ;)

Deci - succes la citirea articolului recomandat :lol: - eu am numarul respectiv poate la un forumiting aduc copii xerox celor care doresc sa il citeasca.


PS: apropos, stiti ca s-a facut un studiu recent la nivel european privind gradul de intelegere a textelor la prima citire? nu vreti sa stiti cum sta esantionul romanesc :lol: . va zic: o maaaare parte din populatie nu intelege un text "cult" (e.g. - text de beletristica, sau articol de ziar serios) la prima citire, in sensul ca nu este in stare sa sintetizeze corect ideea citita, din prima. :sick:

O destul de mare parte din esantion- atentie! - cade la acest test si in CAZUL IN CARE TEXTUL "CULT" ESTE INLOCUIT CU UN TEXT "TABLOID".
:huh:


Nu spun exact procentele pentru ca nu le-am retinut exact. oricum la textul cult pare ca trecea de 50 % iar la cel tabloid de 20-30% din esantion.

[Floydman]

aceeasi recomandare calduroasa, pt doua saituri deosebit de valoroase pentru cei care vor sa se documenteze in privinta Epocii de Aur


www.latrecut.ro

http://fototeca.iiccr.ro/

[Led-Ze-Pencil]

http://www.bizcity.ro/img/db/article/044/778/886628l.jpg?ts=1231505939

mai multe detalii in articolul:
http://www.bizcity.ro/eveniment/alimentatia-stiintifica-din-comunism-cea-mai-buna-cura-de-slabire-44778.html

[nume]

Doresc sa contribui la aceasta mica (microscopica, deocamdata) emulatiune privind istoria romanilor (corect, nu doar a Romaniei) de pe forumul cinemagia.

Sunt convins ca oamenii (mai ales tinerii martzafoi si ageamii de care scriam in postul anterior, dar si tinerii cu cap din ziua de azi, cum ar fi cei de pe forumul asta) , trebuie sa isi cunoasca istoria, din motive evidente, explicate de clasici ca Herodot, Balcescu, Chicos Rostogan si Pit. ;)

"- finke sa nu mai repetir greselile si sa pastrati valorile cele de seama din trekut, boilor si vitavercea, ca n-aveti aplikatiune! "


De aceea recomand un foarte bine sintetizat si impartial (desigur,e o opinie) articol despre istoria romanilor intre 1965 si 1989, care ar putea sa se regaseasca oricand intr-un manual de istorie, de preferat nu inainte de pagina cu Andreea Esca.
Cam asta era ideea, ma rog, unii se manifesta asemenea celor ce nu pot digera decat tabloide cu personaje gen Simona senzual.


www.latrecut.ro

http://fototeca.iiccr.ro/
Fototeca era pusa si-n primul post, deocamdata astept actualizari.

Din numarul de ieri al Jurnalul epopeea fugii "rusinoase" a lui Belodedici (a facut valva) si in cel de azi (inca neactualizat) - "osul de peste din gatul lui Ceausescu" - Silviu Brucan.

http://digital.jurnalul.ro/articole/118175/

[Proletar]

da, www.latrecut.ro e un site foarte interesant.
pacat ca n-a mai fost actualizat de ceva vreme...
bine, acolo e vorba mai mult de o istorie sentimentala a celor traitori sub comunism, cu multe episoade din copilaria celor care au adus pe site mostre ale Epocii de Aur.

[nume]

da, www.latrecut.ro e un site foarte interesant.
pacat ca n-a mai fost actualizat de ceva vreme...
E destul de slabutz in ilustratie, cred ca a fost lasat de izbeliste pt. ca material ar fi destul.
2 melodii (una postata si pe latrecut.ro) si a 2-a, care m-i se pare mult prea tare :

http://www.youtube.com/watch?v=-ZZO4jb2HrA

http://www.youtube.com/watch?v=mNG5KGEVMjU

[nume]

Adevarul e o palida umbra a ziarului de alta data, intamplator am dat peste asta, interesant scris, cu atat mai mult cu cat vine de la un Marean Vanghelie al presei :

http://www.adevarul.ro/articole/se-traia-mai-bine.html

Adevarul plagiaza reteta de succes a Jurnalui (suplimente, cd-uri, carti fete flori filme si baieti + Adevarul de acum 20 de ani, mult mai slabutz ca Scanteia Jurnalului):

http://www.adevarul.ro/articole/a-fost-buna-scoala-in-timpul-comunismului.html

[Pauline Kael]

"Adevarul "era misto prin anii '90.mai precis,jumatatea si sfarsitul anilor '90..CTP ..heee,unde sunt zapezile de altadata?Si am fost tare dezamagita de faza cu Bogdan Chireac cu afacerile veroase,aveam o stima pt ..N-am mai citit "Gandul " online,dar nici nu ma atrage :(
Hai sa povestim fiecare ce isi aminteste din epocade aur,sau din labelepoc..De cravata de pioneri,de cartile citite la lumina lampii de gaz,de ...
Nume,peace.And consideration.
Uite,si eu am fost pioner(dupa o idee preluata din Dilema Veche):

http://xs435.xs.to/xs435/09031/get_img314.jpg (http://xs.to)
Se vede ca n-au mai avut inele si au innodat-o..cravata adica.
Si acestea,nu-mi apartin,le-am luat de pe net:

Da buey ce ne mai scoatea in careu, de fapt am fost intr-o grupare paramilitara in toata regula.
Ca se numea pionieri sau hitlerjugend tot aia era.
Era o vorba misto azi in UTC maine in RFG.
moama ce de trese galbene shi insigne...shnurul cela bleu shi galben...fusta ceea plisata neagra shi basca, footooi basca ma-sii! shoshetele albe, lungi ce nu-mi acopereau niciodata genunchii permanent julitzi.
dap...shi careul de sfarshit de an cand ne dadeau premiile cu parintzii nerabdatori pe margine ce ne tzineau buchetele de flori shi coronitzele facute acasa.
Daca imi amintesc eu bine, inelul a venit cam deodata cu panglica tricolora cusuta pe marginea cravatei rosii

cam ce imi amintesc eu de atunci:
febrilitatea din dimineatza in care urma sa fiu facut pionier, suprapusa peste frica de a nu uita cumva "juramantul" sau de a nu fi intrebat ceva la care sa nu stiu sa raspund...
dezamagirea crunta ca nu am fost facut "ceva", comandant de grupa, de detasament, casier, responsabil cu ... ceva... (mult mai tarziu am aflat sau am realizat ca numirile alea erau regizate, si ca Tovarasa Invatatoare, buna prietena cu mama, m-a scos intentionat de pe toate listele)...
jucatul "de-a Ciresarii" unde toti baietii isi doreau sa fie Ursu, nu numai datorita fizicului "impresionant" si a calitatilor sportive ale personajului, ci si pentru ca ni se parea ca iubirea dintre el si Lucia e mult mai "carnala" mai fizica decit cea dintre Victor si Laura... nimeni nu vroia sa fie Dan sau Ticut sau Ionel... imi amintesc chiar o duminica dimineatza cind ne-am intalnit, un grup cam nehotarat, vreo doua Marii, trei Lucii, doi Victori, si citziva din ceilalti, cu hotararea - nu prea ferma dupa cum am vazut mai apoi - de a merge sa "exploram" Subteranele Turcesti" din Calea Sagului. Cineva a descoperit ca nu aveam la noi nici o lanterna, nici o harta, nici o bucata de sfoara, dupa care altcineva a zis ca fiind duminica trebuie sa ajunga la 12 inapoi acasa la masa, si fiind ora 10 jumate nu prea mai are mult de "explorat"... dupa care am descoperit ca nici unul dintre noi nu stia unde sunt celebrele "Subterane Turcesti"... eu si cu un Ticut fiind, de altfel, cam singurii care stiam unde e cartierul Calea Sagului... asa ca am explorat nitel parcul catedralei si toneta cu inghetzata Pinguin, (la cutie rotunda de furnir si cu lopatica de lemn!) dupa care am plecat fiecare pe la casele noastre...
Aveam"cor" unde cantam despre tara,ceausescu,pionierii pana imi venea rau.O data in timpul unei serbari am lesinat pe scena...stressul cotidian.Imi amintesc ca nu ne lasau sa glumim cu nimic,ne amenintau pe la diferite concursuri ca daca facem glume proaste,parintii nostrii vor avea de suferit.Nu intelegeam prea bine,dar din instinct ne era frica.Ascultam pe la fasarsitul anilor '80 ce vorbeau parintii si toate rudele de la Brasov" sa nu spuneti ce vorbim,sa nu spuneti ca am fost la biserica".Toti ne feream unii de altii ca ascultam"Vocea Americii" sau "Europa libera" dar toti ascultau seara pe intuneric,cand bineinteles nu era curent.Cand " da curentul"filmul de la teveu era pe terminate sau telejurnalul.Citeam la lumina lampii sau jucam sah,tintar,ca orice familie obisnuita din Romania.

La scoala copiii profesorilor erau privilegiati,ai mei fiind doar muncitori,dar n-aveam problemeLa olimpiada judeteana sau pe tara n-au mai putut face nimic.

Era frumos in tabere si excursii,dar si acolo trebuia sa-ti porti de grija cam singurFaceam practica la mere si cartofi,iar cei mari(fetele de-a noua aveau probleme cu diferiti indivizi).Ne placea la practica ,dar era obositor si umilitor,in schimb peisajele si joaca sunt de neinlocuit.

Gata tovarasi.Mai vin pe-aici.

[nume]

Din pacate ultimile 2 nr. nu sunt deocamdata reactualizate iar ziarul se gaseste forte greu .... semn ca lumea e interesata la maxim. Ultimele numere erau ca Basescu si cat gaz consuma economia lu' nea Nicu fata de cea de azi (ca tot e tema gazelor rusesti). O noua ofranda adusa Tovarasei (emotionanta):

SCRISOAREA CPEX :

Mult stimatã tovarãºã Elena Ceauºescu,


La aniversarea zilei dumneavoastrã de naºtere – zi de aleasã sãrbãtoare petnru naþiunea noastrã – ºi a îndelungatei activitãþi revoluþionare, vã adresãm, din adâncul inimilor, într-o vibrantã unitate de gând ºi simþire cu întregul popor, cele mai calde feli�*citãri, urãri de sãnãtate ºi fericire, de ani mulþi ºi rodnici de viaþã, plini de satisfacþii ºi împliniri, împreunã cu tovarãºul Nicolae Ceauºescu, marele Erou între eroii patriei strãbune, înflãcãrat patriot ºi revoluþionar, genial fãuritor de istorie ºi strãlucit ctitor de þarã nouã, conducãtor vizionar al mersului neabãtut al României pe calea socialismului – spre comunism.

Cu prilejul acestui înãlþãtor moment sãrbãtoresc, dorim sã vã aducem – asemenea tuturor fiilor patriei – cel mai fierbinte omagiu ºi sã vã exprimãm cele mai profunde sentimente de stimã, preþuire ºi recunoºtinþã, de înaltã cinstire pentru îndelungata ºi eroica dumneavoastrã activitate în rândurile gloriosului nostru partid comunist, în lupta plinã de abnegaþie, desfãºuratã cu fermitate ºi spirit revoluþionar în marile bãtãlii de clasã, antifasciste ºi antirãzboinice, pentru cauza celor mulþi, pentru binele ºi fericirea þãrii, pentru victoria revoluþiei ºi construcþiei socia�*liste în patria noastrã ºi înãlþarea României pe culmi tot mai luminoase de progres ºi civilizaþie.

Intrând încã din anii tinereþii în rândul eroicului nostru partid comunist, dumneavoastrã, mult stimatã tovarãºã Elena Ceauºescu, v-aþi format ºi cãlit la ºcoala asprã a luptei revoluþionare desfãºurate de forþele cele mai înaintate ale socie�*tãþii, de masele largi populare împotriva nedreptei orânduiri burghezo-moºiereºti, a exploatãrii, fascismului ºi rãzboiului, pentru eliberarea socialã ºi naþionalã, pentru împlinirea aspiraþiilor de progres ºi bunãstare ale poporului ºi edificarea unei orânduiri mai drepte ºi mai bune pe pãmântul românesc. Îndeplinind numeroase ºi importante sarcini încredinþate de partid, aþi desfãºurat o activitate dârzã ºi neînfricatã pentru atragerea ºi moblizarea tineretului, a femeilor, a muncitorilor în lupta pentru apãrarea drepturilor ºi libertãþilor democra�*tice, cetãþeneºti, pentru înlãturarea asupririi sociale ºi înfãptuirea deplinei egalitãþi în drepturi între toþi cetãþenii þãrii, pentru asi�*gurarea integritãþii ºi independenþei patriei. V-aþi afirmat, încã de atunci, înaltele calitãþi de militant revoluþionar ºi patriot înflãcãrat, trãsãturile comunistului de înaltã þinutã moralã care slujeºte cu exemplarã dãruire cauza nobilã a clasei muncitoare, a poporului, a partidului comunist, idealurile de bunãstare ºi progres ale întregii naþiuni. Numeroase sunt paginile memorabile din istoria patriei ºi a partidului care vorbesc despre strãlucita activitate revoluþionarã pe care aþi desfãºurat-o, cu neasemuit curaj, pentru a înfãptui, fãrã ºovãire, misiunile de mare rãspundere încredinþate de partid în momente decisive ale luptei sale. O asemenea paginã, de luminoasã cutezanþã revoluþionarã, dârzenie ºi eroism, înscrisã în istoria naþionalã, o constituie marea demonstraþie muncito�*reascã, antifascistã ºi antirãzboinicã de la 1 Mai 1939, în organizarea ºi desfãºurarea cãreia – împreunã cu mult sitmatul ºi iubitul conducãtor al partidului ºi statului nostru, tovarãºul Nicolae Ceauºescu – aþi avut un rol hotãrâtor.

Întregul partid ºi popor dau, de asemenea, cea mai înaltã apreciere prezenþei dumneavoastrã active, nemijlocite în viaþa politicã a þãrii în noua erã deschisã, antifascistã ºi antiimperia�*listã din August 1944. Manifestând aceeaºi putere de muncã ºi abnegaþie, aceleaºi înalte calitãþi de comunist, de militant patriot, dumneavoastrã, mult stimatã tovarãºã Elena Ceauºescu, aþi desfãºurat în rândurile partidului, ale organizaþiilor revolu�*þionare de tineret ºi femei o susþinutã activitate politico-ideolo�*gicã ºi organizatoricã, partipând cu toatã energia la lupta pentru democratizarea þãrii, pentru cucerirea ºi consolidarea puterii politice a clasei muncitoare, pentru înfãptuirea obiectivelor re�*voluþiei ºi construcþiei socialiste.

Cãlãuzindu-vã dupã teza de inestimabilã valoare teoreticã ºi practicã, fundamentatã de secretarul general a partidului, potri�*vit cãreia socialismul ºi comunismul nu se pot construi decât pe baza celor mai noi cuceriri ale creaþiei umane, dumneavoastrã, mult stimatã tovarãºã Elena Ceauºescu, aþi acþionat ºi acþionaþi cu înaltã rãspundere pentru ca ºtiinþa ºi cultura româneascã sã cunoascã o dezvoltare multilateralã, pe baze moderne.

Eminent om de ºtiinþã, savant de largã recunoaºtere internaþionalã, animat de un puternic spirit revoluþionar în gândire ºi acþiune, înzestrat cu o remarcabilã forþã de înþelegere ºi anticipare a cerinþelor viitorului, dumneavoastrã manifestaþi în acelaºi timp o neobositã preocupare pentru desãvârºirea propriei opere ºtiinþifice, impresionantã prin dimensiunile sale, care îmbogãþeºte ºi perfecþioneazã cunoaºterea într-unul din domeniile de mare importanþã pentru economia naþionalã – chimia – sporind prestigiul ºi autoritatea internaþionalã a ºtiinþei româneºti.

În înaltele rãspunderi ce vi s-au încredinþat, aþi adus ºi aduceþi, stimatã tovarãºã Elena Ceauºescu, o contribuþie de cea mai mare importanþã la dezvoltarea, perfecþionarea ºi modernizarea învãþãmântului românesc de toate gradele, astfel încât ºcoala sã fie în mãsurã sã asigure procesului complex al dezvoltãrii economice sociale a þãrii cadre cu o temeinicã pregãtire profesio�*nalã, de specialitate ºi un larg orizont cultural, cu o concepþie înaintatã, materialist-dialecticã despre lume ºi viaþã, adevãraþi oameni noi ai epocii noastre de cutezãtoare aspiraþii ºi rodnice împliniri socialiste ºi comuniste.

Este, de asemenea, larg apreciatã contribuþia deosebitã pe care o duceþi la dezvoltarea artei ºi culturii naþionale, la îndrumarea ºi desfãºurarea cu succes a marii competiþii de masã – Festivalul naþional al muncii ºi creaþiei "Cântarea României" –, la conti�*nua îmbogãþire a vieþii spirituale a poporului, la formarea ºi educarea omului nou, înaintat al societãþii noastre socialiste.

Prin contribuþia dumneavoastrã nemijlocitã, de cea mai mare însemnãtate, la transpunerea neabãtutã în viaþã a politicii partidului în domeniul vieþii spirituale, patria noastrã dispune astãzi de o ºtiinþã, de un învãþãmânt ºi o culturã înaintate, puse în sluj�*ba progresului multilateral al þãrii, cãlãuzite, mai mult decât oricând, de marile ºi perenele valori ale umanismului socialist, de indealurile ºi aspiraþiile cele mai înalte ale poporului român.

Întreaga dumneavoastrã activitate, îmbinând în mod armonios vocaþia muncii de creaþie ºtiinþificã a savantului-cetãþean cu patosul luptei revoluþionare a eminentului militant comunist, constituie pentru noi toþi un luminos exemplu de slujire cu nemãrginit devotament a cauzei partidului, a înfloririi ºi propãºirii naþiunii noastre socialiste, ne însufleþeºte tot mai pu�*ternic în activitatea pe care o desfãºurãm pentru înfpãtuirea neabãtutã a hotãrârilor Congresului al XIII-lea ºi Conferinþei Naþionale ale partidului, a mobilizatoarelor îndemnuri adresate de marele nostru conducãtor, tovarãºul Nicolae Ceauºescu, în magistrala Expunere prezentatã la ºedinþa comunã a Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a organismelor democratice ºi organizaþiilor de masã ºi obºteºti.

În aceastã zi de scumpã sãrbãtoare pentru þarã ºi popor, animaþi de cele mai înãlþãtoare gânduri, dorim sã vã exprimãm, mult stimatã tovarãºã Elena Ceauºescu, sentimentele noastre de aleasã stimã ºi preþuire ºi sã vã adresãm, din adâncul inimilor, urarea fierbinte de viaþã îndelungatã ºi fericitã, plinã de mari realizãri ºi satisfacþii, multã sãnãtate ºi putere de muncã pentru a contribui pe mai departe, împreunã cu încercatul revoluþionar ºi genialul conducãtor al partidului ºi statului, tovarãºul Nicolae Ceauºescu, la înaintarea patriei noastre, independente, libere ºi demne, pe calea fãuririi societãþii socialiste multilateral dezvoltate, a înfãptuirii visului de aur al întregii naþiuni – comunismul.

Cu cele mai profunde sentimente de gratitudine ºi afecþiune tovãrãºeascã, vã adresãm, cu toatã cãldura inimilor noastre, dumneavoastrã ºi iubitului nostru conducãtor, tradiþionala urare:
"LA MULÞI ANI!"

[Proletar]

eu cred cã pe fãuritorii de osanale îi apuca în timpul scrisului un fel de delir, o beþie a slãvirii nemãsurate.
sunt convins cã unii dintre ei chiar aveau trãiri orgasmice.

[StefanDo]

oare le citea?

[Pitbull]

Nu stiu dacä le citea, dar îmi amintesc o scenä, de la o orgie de-asta cu poezii si cântece la C.C., de ziua ei sau a lui sau a pizdelor mä-sii:

Tineti minte cä la orice spectacol din-ästa, ea se hlizea ca proasta-n bâlci (la propriu). Evident, soimii patriei recitau niste "Tovräsä Elena Ceausescu / Mämica noasträ bunä a tuturor...", etc. Ei bine, ea se rânjea la ei, si-si misca buzele sincron cu versurile - adicä, silentions, îsi recita singurä poezelele, pe care deja le stia pe de rost.

[Pauline Kael]

Nicu,Elena ,Ion
http://img242.imageshack.us/img242/777/nicuelenaion2oz9.png (http://imageshack.us)
http://img242.imageshack.us/img242/nicuelenaion2oz9.png/1/w640.png (http://g.imageshack.us/img242/nicuelenaion2oz9.png/1/)

[nume]

eu cred cã pe fãuritorii de osanale îi apuca în timpul scrisului un fel de delir, o beþie a slãvirii nemãsurate.
sunt convins cã unii dintre ei chiar aveau trãiri orgasmice.

Asta impresie am avut-o si eu. Azi la sevici i-am terorizat pe cei care lucreaza cu mine, citind scrisoarea CPEX-ul cu voce tare si cu o intonatie de "epoca". O colega mai in varsta mi-a zis sa ma opresc pentru ca o apuca tremuratu', mi-a zis ca-i pare ca s-au intors vremurile odioase. Doi mai tineri erau uimiti de apogeul pupincurismului....

Eu sunt convins ca cei doi savurau la maxim momentele astea (care erau zilnice) ca citeau sau l-i se citea (mai repede) si ca o considerau ca o forma de arta si ca poporul cred la fel si e extaziat. De aici si programul tv de 2 ore care era numai cu ei, exceptand desenele de duminica si cate un film romanesc care era de cele mai multe ori intrerupt de pene de curent. Cine avea lampa cu gaz (si mai ales gaz) era smecher....

[nume]

http://digital.jurnalul.ro/articole/118257/restituiri:-supliciul-pachetelului.html

http://digital.jurnalul.ro/articole/118256/În-bucataria-soldatilor.html

interesante cele 2 comentarii de la bucataria soldatului.

[Led-Ze-Pencil]

iata un articol, poate va lamureste:

"Jurnale personale:4 ianuarie 1989
29/12/2008

Jean mã anunþã cã e Ana Blandiana aici, cu Romi. Au fost la munte de Revelion, s-au oprit în oraº, în trecere. La amiazã ºi-au dat întâlnire la librãrie, deciºi sã ia împreunã o cafea. Sã vin ºi eu. Îi arãt cã mi-e imposibil, abia am scãpat de nevralgie, trebuie sã stau blocat în casã, la cãldurã. Sã vinã ei, cu toþii, la mine. Îl chem ºi pe M.

Au venit. Aratã foarte bine amândoi, strãduindu-se chiar pentru asta. Ea sã mã îmbrãþiºeze, o avertizez cã s-ar putea sã am gripã, dar ea: "N-are importanþã, tot te sãrut, doar eu am curaj, nu?". Cochetãria cu care spune acest cuvânt, cu subtext, de la intrare. Repede apoi, istorisirea aventurii lor. A depus douã memorii, cum fusese sfãtuitã, texte scurte, identice, pentru ambele cabinete. Dar nici un rãspuns, fireºte. Atunci s-a dus la Dere, sã-i cearã sã afle el, pentru ea, care e situaþia, sã meargã mãcar la generalul Olteanu, sã-l întrebe.

Ea pusese trei chestiuni: 1. Dacã strãini, ziariºti sau alþii o vor întreba despre condiþia ei, ce poate sã le rãspundã? 2. Ce e cu rubrica ei de la "România liberã"? 3. Ce e cu cãrþile ei, cu dreptul ei de semnãturã etc. Dupã o sãptãmânã, Dere a chemat-o. N-a mai trecut în încãperea alãturatã, fãcând semn la pereþii cu microfoane, cum face acea micã scenã de obicei, a rãmas în cabinetul sãu, dar s-a postat în picioare, în mijlocul încãperii, rostind frazele cu voce tare ºi rãspicat, ca ºi cum ar fi sugerat cã doreºte sã fie înregistrat întocmai. La întrebarea nr. 1 i se rãspunde: poate spune ce vrea ea. 2 – sã nu spere în vreo rubricã, în nici un caz la RL, de altfel, în curând, toate rubricile fixe vor dispare... 3. Interdicþia de semnãturã e de lungã duratã, sã nu-ºi facã nici un fel de iluzii. Ca atare, zice ea, s-a calmat.

κi vede de treabã, de scris, nu mai are nici un fel, nu mai are nici un fel de iluzii. E chiar bucuroasã cã s-a întâmplat aºa. Dar Moºu, o întreb, ce-a zis, cum a reacþionat? Se face cã nu mã aude, nu rãspunde, trece la altele. ªi mai târziu, când mai strecor numele Moºului, tot aºa, evitã orice comentariu. Povestesc însã cu mult haz anecdotele ce abundã în jurul ei. Au apãrut tot felul de prieteni, binevoitori, suporteri etc. Mulþi suspecþi. Într-o dupã-amiazã, la Comana, toamna era încã frumoasã, s-a decis sã se izoleze acolo, s-au pomenit cu o maºinã la poartã, din care au coborât doi bãrbaþi ºi o femeie. Volubili, de parcã s-ar fi despãrþit doar ieri. Nu ºi-i aminteau însã deloc. Le-au spus cã s-ar fi cunoscut cu 15 ani în urmã, la o nuntã la Poiana Braºov, la cutare... Da, ei au fost acum 15 ani la acea nuntã, unde erau peste o sutã de invitaþi; i-au poftit în casã, cafele, discuþii. Unul dintre musafiri s-a apucat sã povesteascã ce-a pãþit unul care s-a sãturat de munca lui de savant ºi a încercat sã iasã. L-au gãsit mort.

Altul, care n-a respectat nu ºtiu ce "indicaþii", a avut un accident fatal de maºinã. ªi i-a þinut aºa, într-un serial cusut cu aþã albã. Altã datã, s-au pomenit cu vizita unui tânãr, aproape adolescent, care pãrea un admirator ingenuu al poetei, dar, dupã insistenþe, cãci mai nu scotea o vorbã, le-a spus cã el venise cu încredere la ea, cã el sperase cã ea o sã-l sprijine, sã-l ajute, sã i se alãture, cãci el pregãtea un... atentat.

Le-a arãtat ºi un dispozitiv oarecare, cãruia îi lipsea doar focosul. Nebun? Provocator? Atentator cu adevãrat? Au început ei sã-l potoleascã, sã-i vorbeascã de vârsta lui, de viaþa pe care o are în faþã, de viitor ºi fericire etc etc. Poate are nevoie de bani? I-au oferit. Nu, avea portofelul plin. Zicea cã a rupt-o cu pãrinþii, cã erau activiºti pe la CC, cã îi e scârbã, cã s-a sãturat, cã a fugit de acasã, cã dacã nici ea nu-o sã-l ajute, ce rost are sã mai trãiascã? Le-a trecut prin gând cã e în stare sã se arunce în faþa trenului (cãci urma sã se întoarcã seara cu un tren la Bucureºti). R. L-a condus deci la garã, l-a urcat în tren, tot vorbin-du-i pãrinteºte, încercând sã-l tempereze. Dispãrut. Cine fusese? Speriaþi cã ar putea fi cu adevãrat ºi un disperat, cã ar putea fi prins, cã ei înºiºi pot intra la apã pentru "omisiune de denunþ", "complicitate" cum s-a întâmplat cu atâþia în anii ’50! S-au decis deci sã plece de la Comana, sã se izoleze în casa lor de la Bucureºti, sã nu rãspundã la telefoane. Dar ºi acolo, vecini care-i spioneazã, unul fãrã îndoialã în slujba savantului, mai e ºi o maºinã suspectã care e parcatã în dreptul casei lor, ceva mai sus, cu un bãrbat ºi o femeie în ea, fãrã rost, zile în ºir.

Un medic-savant poet, CD, care-i cautã ºi el cu o insistenþã maximã. E drept, totdeauna au avut asemenea "amici" neaºteptaþi, poate sinceri admiratori sau veleitari în ale literaturii sau, pur ºi simplu, snobi º.a.m.d. De pildã, un tânãr arheolog, care vine la Comana în fiecare an, matematic, de Sf. Petru, nechemat, neanunþat, vine cu precizie de mecanism.
Mircea Zaciu, Jurnal. IV, Editura Albatros, 1998, p. 360-362"

[nume]

Azi Tovu' ar fi implinit anii, tara s-ar fi zbatut intr-un "vibrant omagiu", curentul nu s-ar mai fi oprit iar la prima televiziune din viata noastra ar fi curs program de 12 ore plin cu ode, urari de bine si de sanatate din partea "oamenilor muncii". Cum spun si cei de la Jurnalul "romanii i-au incheiat lui Ceausescu cartea de munca in '89", f. interesant numarul de azi al Scanteii + CD supliment.

http://1989.jurnalul.ro/articole/118594/

Alte "rasfoiri" :
-cozile interminabile la benzina
http://1989.jurnalul.ro/articole/118557/cozile-la-benzina-si-circulatia-alternativa.html

-teatru' sub Ceausescu
http://1989.jurnalul.ro/articole/118558/o-scrisoare-pierduta-deranja-pentru-ca-situatia-era-mai-tensionata.html

-jucarii
http://1989.jurnalul.ro/articole/118526/ce-jucarii-aveau-pionierii-si-soimii-fericiti-ai-patriei.html

-cozi
http://1989.jurnalul.ro/articole/118479/sacrificii-ale-populatiei-pentru-plata-datoriei-externe.html

Interesante si retetele zilei, dintre care spicuim "sarmale cu salam si usturoi"...

[nume]

La In gura presei Badea zicea ca poza de mai jos s-ar putea sa devina in scurt timp o realitate in reluare dupa 20 de ani. Trist dar f. plauzibil.

http://1989.jurnalul.ro/editia-din-2009-01-21

[Proletar]

La In gura presei Badea zicea ca poza de mai jos s-ar putea sa devina in scurt timp o realitate in reluare dupa 20 de ani. Trist dar f. plauzibil.

http://1989.jurnalul.ro/editia-din-2009-01-21

unele scene deja au redevenit realitate:

http://www.220.ro/LBwC7b7gOa/Bataie-Pe-Cotlete-Penny.html

[nume]

Am uitat de asta, a fost dezbatuta puternic.

Pe 26 ianurie Sinteza Zilei a fost dedicata in totalitate aniversarii "Maretului Ctitor Revolutionar". Ideea care a transpirat din editia respectiva era ca fata de Epoca de Aur nu sunt mari diferente chiar si dupa 20 de ani :

1.inainte - sistem sanitar praf (mureau oameni pe capete si atunci) / azi - sistem sanitar praf (a se vedea cazul Slatina cu "Mortea domnului Lazarescu" (filmu' asta capata noi valente pe zi ce trece)
http://supravietuitor.wordpress.com/2009/01/24/cazul-slatinabarbatul-lasat-sa-moara/

2. Inainte - in ciuda "alfabetizarii fortate" sistemul de invatamant praf (cu profesori foarte buni in schimb) / azi dezastru in invatamant cu elevi batausi si suplinitori in loc de dascali (1 - 0 pt. Ceasca)

http://club13.wordpress.com/2009/01/19/dreptate-cu-sabia-la-scoala/

3. Inainte - putere de cumparare relativ buna - lipsa totala de produse DE ORICE NATURA / azi magazine pline de marfuri putere de cumparare zero pt. o mare majoritate ..... si exemplele date in emisiune ar putea continua in felul asta fara numar, fara numar ...

La capitolul castiguri categorice : libertatea presei (plina de senzuale, poponeti etc), libera circulatie peste granita.

[nume]

Incredibila tortura psihica si nu numai indurata de "firava profesoara de limba franceza" Doina Cornea, simbol al protestului intr-o tara in care lumea se obisnuise de mult timp sa taca :

http://1989.jurnalul.ro/articole/118787/doina-cornea-intr-o-inchisoare-ambulanta-la-cluj.html

"Bancuri" :

http://1989.jurnalul.ro/articole/118788/din-bancoteca-epocii-de-aur---securistul-nostru-glumetul-nostru.html

Nunta la cantina :

http://1989.jurnalul.ro/articole/118803/radiografii-culinare:-nunta-la-cantina!.html

Se fura pe rupte si unii mai si reuseau sa scape (cinste lor! ), Cooperativa "Sporul" :

http://1989.jurnalul.ro/articole/118789/delapidare-istorica-la-cooperativa-sporul--munca-in-zadar.html


Un posibil destin care-l putea astepta si pe Ceausescu, numai ca daca apuca sa-l vada cu ochiul liber ar fi murit de moarte buna nu la pescuit ci la o partida de sah cu Bobu, pe care ar fi castigat-o post-mortem :

http://1989.jurnalul.ro/articole/118808/paraguay-sfarsitul-unei-dictaturi-anticomuniste.html

[nume]

Ceausescu motorizat:

http://nicolae-ceausescu.blogs.ro/tags/masina-lui-ceausescu-buick-electra/

http://ceausescunicolae.wordpress.com/category/masina-buick-electra/

http://www.click.ro/actualitate/masina-lui-ceausescu-costa-40-000-de-euro

[nume]

Cum se construiau poduri in Romania comunista. Din pacate se pare ca la noi numai ASA SE POATE. A se vedea cazul "miilor de km de autostrada" care se fac pe hartie doar si in campanie electorala de 20 de ani incoace.

http://1989.jurnalul.ro/articole/119436/podul-de-la-mangalia-s-a-nascut-dintr-o-tragedie.html

p.s.
O sa revin cu un exemplu infiorator de marire si decadere, cazul Manea Manescu, care a fost inhumat zilele astea si cu o poza document ce merita studiata indelung, poza careia i s-a alaturat alta din anii '70... anii vremurilor glorioase.

http://www.jurnalul.ro/articole/145391/manea-manescu-a-fost-condus-pe-ultimul-drum

[redmen]

Folclor nou: „La al cinºpelea congres, patru ani de la deces”. (27 iulie 1989)

Ultima dorinþã a românilor: sã moarã Ceauºescu ºi Elena sã ajungã sã trãiascã din meditaþii la chimie. (28 decembrie 1988)

Ce-i mai rece ºi mai rece decât apa rece? Apa caldã. (17 ianuarie 1985)

Un miliþian prinde o pereche fãcând dragoste într-un boschet. Îi duce la secþie ºi, de aici, în faþa tribunalului. La proces, fata e felicitatã pentru patriotism ºi bãiatul pentru iniþiativã. Miliþianul e arestat pentru întrerupere ilegalã de sarcinã. (17 martie 1984)

Din dispoziþia lui Ceauºescu s-au fãcut experimentãri ºi încruciºãri de meri, pentru a se crea un soi de mãr pitic, de numai 50 de cm, pe care sã-l poatã culege ºi ºoimii patriei. (28 septembrie 1983)

Intrebare: "Care este diferenta dintre Roma si Bucuresti?"
Raspuns: "Roma are Papa, Bucurestiul n-are papa!"

Merge Ceausescu la americani si se da mare ca a trimis o nava spatiala pe Soare.
Americanii, dupa ce rad copios de el, ii spun:
- Domnule Ceausescu, pe soare sunt mii de grade... Cum ati putut trimite o nava acolo ?
La care, Ceausescu:
- Ha, ha, ha, eu am trimis-o noaptea...

In vizita la Scornicesti, la parinti, Ceausescu gaseste televizorul spart.
Suparat, il ia la rost pe taica-su, de ce n-a chemat pe cineva sa-l repare.
Tatal ii raspunde in doi peri:
- Apai, vin mereu si pun geamu' ala, da cum il pun, cum il sparg!
- Pai de ce, tata?
- Vezi tu, cand erai mic si spuneai cate o prostie, iti dadeam cate una peste bot. Si am ramas cu obiceiul asta..

Manifestatie mare, mare.
Lumea striga: - Ceausescu, PCR! Ura! Ura!
Unul singur, mai amarat, sta mai in spate si nu spune nici un cuvant.
Un "om de ordine" se apropie de el si il intreaba:
- Ce faci, tovarase, de ce nu strigi ura?
- Sunt ragusit, raspunde cel interpelat, dar ura e aici, in suflet.

Ceausescu cu nevasta, in elicopter.
Leana ii zice: - Uite, Nicule, se vede raurile!
Nicu: - Nu, tu, astea nu e raurile, astea e soselele!...
Pilotul intervine: - Nu, astea-s cozile!...

1970. Ceausescu, in vizita, in judetul Harghita.
Un pionier voios ofera florile ceremoniale, lasandu-se imbratisat.
- Cum te cheama, pui de dac?
- Istvan Attila, tovarase Nicolae Ceausescu.

Pe vremuri, intr-o carciuma:
- Gheorghe, tu ce crezi despre Ceausescu?
- Nu pot sa-ti spun aici, in aglomeratie!
Dupa ce ies cei doi:
- Ei bine, aici nu se intampla nimic, asa ca pot sa-ti spun: mie-mi place tipul!

Episod intre profesorul de istorie si un elev, intr-o scoala primara a epocii de aur:
- Spune-mi, Goguta, ce eveniment marcant a avut loc in anul 1918?
- S-a nascut la Scornicesti tovarasul Nicolae Ceausescu, iubitul nostru presedinte!
- Foarte bine. Dar in 1944?
Dupa un scurt timp de gandire, Goguta raspunde:
- S-au sarbatorit 26 de ani de la nasterea tovarasului Nicolae Ceausescu!

Leana îi spune într-o zi lui Nicu:
-Auzi, Nicule…Ce ar fi sa ma pui si pe mine prim-ministru ca Dascalescu?
-Esti nebuna, Leano! Unde mai vazusi tu tara cu doi prim-ministri?
-Pai cum nu!? În Franta: Jac si Rac.

Î:Stiti ca Elena îi spunea lui Nicu Maiestate?!
R:Asa: Nicule, mai ie state de vizitat…

1.Î: De ce nu a fost terminata Casa Republicii?
R: Pentru ca nu a fost zidita Leana la temelie.

La al XIII-lea Congres al Partidului unul din sala adoarme in scaunul sau comod. Dintr-o data apare un sobolan in sala. Femeile sar sus pe scaune, iar barbatii sar in urmarirea fiarei:
- Omorati-l, puneti mana pe el, calcati-l in picioare! striga lumea in sala.
De atatea strigate omul nostru se trezeste buimac si striga si el din toti rarunchii:
- Si pe ea, si pe ea!...

Era Ceausescu la Neptun. Se scoala intr-o dimineata mai devreme iese pe terasa cu priveliste la mare si spune.
- Buna-dimineata Soare!
- Sa traiti Tovarase Ceausescu!
Vazand asta ii spune lui Leana ce i s-a intamplat!
A doua zi dimineata se scoala impreuna cu Leana, ies pe terasa si:
- Buna-dimineata Soare!
- Sa traiti tovarase Ceausescu dar eu nu sunt Soare eu sunt capitan State Dorin, maiorul Popescu Soare a fost ieri de garda!

[nume]

Doi din paisprezece (http://1989.jurnalul.ro/articole/119686/doi-din-paisprezece.html)

[Floydman]

am citit zilele trecute o relatare a unui militar din unitatea din Targoviste unde a fost tinut prizonier Ceausescu inainte de proces....asta...de executia sumara, mai bine zis.


acest militar, acum probabil pensionat, a relatat un episod din timpul pazei pe care o "executa" asupra "cuplului de trista amintire al odiosului si sinistrei sale sotii", probabil undeva pe 23 sau pe 24 decembrie, 1989

Ceausescu a auzit de la militarii din unitate, intamplator sau nu, cam "ce se petrece la televizor". Cineva a pronuntat numele "ION ILIESCU" la care Tov. Ceausescu, infuriat instantaneu s-a dus la Elena sa o stranga de gat, urland ceva de genu':

"TREBUIA SA MA LASI SA FAC CE TREBUIA SA FAC! ACUM NE FACE EL PE NOI, SPIONUL ASTA SOVIETIC!" :shock:

ceea ce ese regretabil ca acel militar a lasat sa treaca fro 20 de ani pana sa spuna aceasta SUPER RELEVANTA POVESTE. probabil i-a fost frica mai devreme sa nu se imbolnaveasca de deces :?

[redmen]

E veche povestea asta ...

[halebardul]

da pe bune.
in 91 se striga in Piata Universitatii: cine-a stat 5 ani la rusi / Nu poate gandi ca Bush.

Care-i revelatia?

[Pitbull]

in 91 se striga in Piata Universitatii: cine-a stat 5 ani la rusi / Nu poate gandi ca Bush.
Era în 1990, 27-28 ianuarie.
In Piata Victoriei.
(Preludiul Mineriadei I, când Ilici a anuntat cä F.S.N.-ul se face partid si candideazä în alegeri.)

Plus:
1987-88
"Succesorul lui Ceausescu a fost deja ales, e un anume Iliescu, omul rusilor, care au avertizat clar: vedeti sä nu päteascä nimic!"
1989, 22 decembrie, h. 16-17...
Fosta mea nevastä, cätre mine, care tocmai ajunsesem acasä:
"Gata, a si apärut acel Iliescu..."

[Floydman]

surprinzator, dar sloganul gresea fundamental.

Iliescu putea gandi ca Bush. Asa cum Ilici a fost agent KGB asa Bush senior (cacil la el e facuta referire) a fost ani de zile boss-ul oficial al CIA. Deci da, puteau gandi la fel . :lol:

[corinka]

Nicu,Elena ,Ion
Cine-i Ion?

[halebardul]

Buna dimineata, corinka! :) :) :)

ai fost foarte simpatica! :D

chiar nu recunosti fata zambitoare dintre elena si nicu? A avut 2 mandate si jumatate ca presedinte, totusi.

http://img242.imageshack.us/img242/777/nicuelenaion2oz9.png (http://imageshack.us)
http://img242.imageshack.us/img242/nicuelenaion2oz9.png/1/w640.png (http://g.imageshack.us/img242/nicuelenaion2oz9.png/1/)

[nume]

Apropo de nea Ion :

http://www.jurnalul.ro/articole/146289/martie-1989:-ion-iliescu-scrisoare-impotriva-lui-ceausescu

[corinka]

Buna dimineata, corinka! :) :) :)

ai fost foarte simpatica! :D

chiar nu recunosti fata zambitoare dintre elena si nicu? A avut 2 mandate si jumatate ca presedinte, totusi.
Buna seara!
Nu realizasem ca-i tov. Ivan Ilici. Parca era din familie. :sick: