8/10. Da, pentru unii filmul asta nu merge...e haotic, mult prea colorat, scris nu prost dar simplu, pueril iar actingul e avarage. Acestia sunt persoane cu varste peste 20 de ani si, foarte important, nu stiu rostul acestui film. Pe de o parte sunt de aceeasi parere cu astia, pe de alta parte, asta e un film perfect pentru familie sau numai pustani sub 20 care doresc sa vada un film misto, rapid, linear, sa-l vada pentru efectele speciale, pentru masini si pentru sunetul care e incredibil. Acum, ziceam mai sus de rostul filmului...fratii au facut ecranizarea animeului din 1967 "Mahha GoGoGo" si au pastrat cu precizie lookul si feelul original, bineinteles, putin exagerat din cauza ca a avansat tehnologia, dar pana la urma tot filmul arata ca un desen animat si asta e si ideea. Pana la urma ideea ca sa te distreze filmul asta e sa nu te astepti de la "luna de pe cer" de la fratii Wachowski doar fiindca au facut Matrixu. Chiar si astia mai fac si filme pentru copii, injuraturi nu sunt (este una, da cenzurata (lol)), violenta este ca in toate filmele americane pentru copii (oricum, e violenta fara sange excesiv sau altceva). Pana la urma m-am distrat vizionandu-l, dar experienta nu as mai repeta-o la cinema ci acasa. Ma tem, insa ca fratii nu au avut decat Matrixu bun in ei (doar daca nu numeri si V for Vendetta la care au scris numai scenariul), doar daca ma uimesc cu orice film serios care urmeaza regizat de ei. Ca sa va faceti o idee amintiti-va de episodul din Dexter, cel cu Mock 5, chiar daca e spoof.
Pitbull
18 May 2008, 23:18
"Speed Racer" - O GoGoGoMach-ie insipidã, dar indigestã
Supraîncãrcat, supralicitat ºi suprasolicita(n)t
Dacã nu v-am spus, vã repet - cum zicea un apevist pe vremuri, când fãceam armata la Caracal. Da' cred cã v-am spus - ºi la "...Terabithia", ºi la "Spiderwick...", ºi la "...Magorium..." (bref, la toate peltelele sãlcii care s-au târât printre sclipiri ca "Enchanted", "Stardust", "The Golden Compass", ca sã nu mai vorbim de "Ratatouille" sau "Transformers"!) Da, sigur v-am spus - aºa cã nu mai repet: chestia asta ºi cu filmul pentru copii sunt douã treburi foarte grele! Cine-ºi închipuie cã pe copii poþi sã-i prosteºti cu trucuri ieftine, sã se mai gândeascã.
(Ce-i drept, poþi sã le faci ceva ºi cu trucurile astea ieftine: poþi sã-i speli pe creieri într-o veselie continuã. Ceea ce constituie, totodatã, motivaþia succesului de public al acestui gen de producþii inepte dar vârâte pe gâtul preºcolarilor ºi al elevilor de generalã prin niºte campanii de product placement similare cu alea pentru junk food ºi crispies pe care tocmai le-au interzis deputaþii noºtri prin ºcoli; când vor interzice ºi genul ãsta de junk movies, oi mai trãi o viaþã).
Principala problemã a acestei pelicule, care-ar fi putut sã fie marea revenire spectaculoasã a fraþilor Wachowski ºi nu e decât un mare flop spectaculos (atât filmiceºte, cât ºi flopiceºte) este lipsa de inspiraþie absconsã, totalã, sumbrrrhã, în adâncime... Pur ºi simplu nu are scânteie - ºi de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere! A pornit de la un serial de animaþie oricum amorf ºi cantitativo-multativ, pre numele-i "Mahha GoGoGo", (zis ºi "Mach..." - tot "...GoGoGo" - sau, ca sã nu care cumva Doamne-fé sã credem cã-i ceva cu GoGo-Mãnie, alias "Speed Racer" - titlu târât pânã aici, pe marile ecrane) - transpunându-l în format cinematografic fãrã nici un alt mobil decât "hai s-o facem cã sã vezi ce cool o sã iasã!" ªi n-a ieºit cool, a ieºit cãliu. ªi leºinat. ªi umflat cu pompa. Pãcat de-atâta caznã C.G.I.-sticã dusã de izbeliºte!
În spiritul aceleiaºi condescendenþe ignorante faþã de genurile amãgitor-"uºoare" (nu numai cele strict pentru copii, ci ºi în genere fantastice, fantasy, soft-SF, din familia basmului, etc. - pe scurt, din ce în ce mai îndepãrtate de realism), unii diletanþi îºi închipuie cã aceastã zonã ar tolera rabatul de la credibilitate - ei bine, rezultatele se vãd (ºi se aud, se aud surround de-þi intrã neuronii-n rezonanþã)! Cu cât o poveste cinematograficã, prin natura ei, se îndepãrteazã mai mult de domeniile verosimilului, cu atât e mai importantã starea de real pe care sã le-o imprime receptorilor - altfel, se-alege praful! Cum sã þii în scaun spectatorii (mai ales pe cei de vârstã fragedã, încã netrecuþi prin ºcoala lui Kafka, a lui Beckett, Ionescu, Joyce, etc.), cu ochii-nfipþi în cele mai nãstruºnice trãsnãi pe care le poate scorni imaginaþia, fãrã numitorii comuni ai unor rapeluri empatice cu care sã-i agãþi sufleteºte? ªi - atenþie! - taman aici ne aflãm pe teritoriul delicat ºi înºelãtor unde reþetele ºi formulele riscã sã dea chix; unde e nevoie de inteligenþã, afinitate ºi inspiraþie creatoare.
Adicã exact ceea ce lipseºte în proporþie abisalã din "Speed Racer". Universul de basm urban futurist al povestirii, destul de plat ºi convenþional încã din formula de cartoon, îºi relevã, sub ochiul nemilos al camerei de filmat (fie ºi în cheia graficii computerizate), toatã goliciunea. Probabil simþind aceastã monumentalã sterilitate, realizatorii supraliciteazã pe toate planurile. Schiþiºoara de scenariu e complicatã inutil cu fel de fel de stufoºenii care suflã aer în toatã tãrãºenia pânã la incredibila duratã de douã ore ºi un sfert - ºi oricum nimeni nu-ºi pierde vremea cu ele, cã pe preºcolari îi doare-n cot de intrigile lãlãite cu corupþie, blaturi, sabotaje ºi D.N.A.-uri gen Bãlãnel ºi Miaunel, iar pãrinþii au adormit cam de pe la ultima linie dreaptã a primei curse. (Se impune sã subliniem ºi sã scriitura conþine una dintre cele mai penibile bãºituri-de-teatru din câte s-au fost vãzut: deci, heroicul frãþâne mai mare al eroului, care-i fusese mentor ºi-l alãptase cu ulei de motor, a murit puþin, acu' cinci ani; nici nu apare bine adversarul lui Speed, misterios-enigmatic-tainicul Racer X, cã ni se ºi bagã-n ochi ideea cã poate sigur e Rex Racer înviat din morþi! Imediat ce-a dospit la fix ideea, Speed vine ºi-l întreabã: "Tu eºti, Rexe?" "Nu-mpãrate," rãspunde Ixulescul, scoþându-ºi casca - ºi vedem cã nu e el. Pentru ca nu peste mult, Andy ºi Larry sã ne ia de mânuþã ºi sã ne conducã la el în cap, unde-i vedem toate amintirile, cum ºi-a înscenat el moartea ºi ºi-a fãcut ºi operaþie esteticã, printr-un montaj de flash-back-uri ºi mai scos din burtã decât în "Illusionist" sau în "21". De unde pânã ºi copiii ºtiu cã genul ãsta de dezvãluire în trepte, cu dus-întors ºi piste false, se face mergând mereu în sus, din surprizã-n ºi mai surprizã, aici avem curat uite-popa-nu-e-popa: ba e fra-su; ba nu-i fra-su; ba totuºi e el, ba nu cã totuºi nu-i el; ba da; ba nu. De parcã n-ar fi luat în balon Neil Simon tocmai jongleriile astea stãtãtoare, în "Murder by Death" / "Cinci detectivi la miezul nopþii").
Regia tehnicã, preocupatã sã menþinã un firicel cãlãuzitor în toatã brambureala, îºi prinde deºtele printre secvenþele haotice ale curselor, din care nimeni nu înþelege nimic (nu c-am suferi cine ºtie ce din cauza asta) ºi gelatina non-cursistã, când persoanele respirã pe-acasã, prin ateliere, pe strãzi ºi prin birouri. Se mai remarcã aici încã un autogol, tot din categoria brainwashingului menþionat mai sus: cum bine ºtim, vajnicii corifei ai ratingului, cu monumentala lor cunoaºtere a psihologiei infantile, cred cã progeniturile noastre se vor ºoca, stresa ºi aliena irevocabil ºi iremediabil dacã vãd buba pe ecran - aºa cã, voindu-se el un film pentru copii, a trebuit sã disparã orice formã de duritate, cât de micã, asociatã cu cursele. Fac maºinile alea cele mai cele tumbe, intrã unele-n altele, se dau de-a bâldâbâca prin aer precum popicele - ºi unul nu se-alege cu-o juliturã, o vânãtaie, un cucui, ceva (deºi despre Rex ni se povesteºte cã s-a accidentat mortal - da' demult, tare demult, când comisiilor de rating încã nu le cãzuserã chiar atâtea sacsii cu flori în cap). Rezultatul e, din nou, o totalã lipsã de veridicitate ºi de angajare a spectatorului. Cum sã iei în serios cursele alea, când pânã ºi accidentele aratã la fel de convingãtor ca-n jocurile pe computer? (În treacãt fie zis, a fost unul dintre motivele pentru care X-Rally, Grand Prix ºi alte alea nu m-au captivat niciodatã; mãcar în Wolfenstein, Duke Nukem ºi Quake, mã umpleau de sânge sãnãtos de tot - sã ºtim o socotealã!) Dar, de - unde-i lege, nu-i tocmealã (ºi nici profesionalism cinematografic; cã de artã, ce sã mai vorbim).
Actorii, bieþii, lectureazã niºte replici nãucitor de inepte, ºi parcã se tot uitã-napoi sã vadã unde ºi-au pierdut identitatea printre pixelãri ºi pixelaþii. Montajul, mã rog... e onorabil în mãsura în care reuºeºte sã aºeze-n ordine toate foile de varzã, ba chiar ºi sã imprime, pe alocuri, câteva doze de zglobinol superficial unei poveºti greoaie ca o bunicã obezã.
Evident, compartimentul vedetã e cel plastic, unde laudele (în tandem cu ºuturile) ºi le adjudecã echitabil directorul de imagine David Tattersall ºi scenograful Hugh Bateup, ambii urmaþi de niºte echipe cât pomelnicul Margaretei Aldea din "Gaiþele" lui Kiriþescu. Aici se vede cel mai clar paradoxalul efect al combinaþiei dintre perfecþiunea efectelor speciale ºi impotenþa intenþiilor vizuale. Privind filmul, gândul mi se îndrepta irezistibil spre «La Science des rêves» al lui Gondry, cu acele secvenþe onirice în care efectele speciale, voit rudimentare ºi de un empirism studiat, creau o armonie impecabilã cu elementele reale - pur ºi simplu, actori în maºini de carton, sau zburând decupaþi peste oraºul de hârtie, rãmâneau pe deplin convingãtori: erau de-acolo. Nãzbâtiile din "Speed Racer" nu-s nici de-acolo, nici de-aici, nici de altundeva; nu-s de nicãieri. Deºi nu se vãd tãituri de foarfece pe contur, actorii nu se pupã neam cu decorurile lipite peste ecranul verde. Deºi fluenþa cinematicã a maºinilor e ireproºabilã, nici dracu' nu crede cã niºte obiecte (orice fel de obiecte - de la chifle aruncate cu praºtia pânã la Millenium Falcon) se pot miºca aºa, fie pe-un circuit de curse, fie prin vãzduh, sau printr-o gaurã-de-vierme. Deºi culorile au fost gândite pânã la cele mai fine nuanþe, ºi coordonate cu ditamai programele sofisticate de sintetizare cromaticã, efectul vizual de ansamblu, departe de a deveni caleidoscopul epatant, euforizant, epousstoufflant pe care-l voiau realizatorii, e al unei învãlmãºeli inutile, obositoare, depãºind cu mult chiar ºi cele mai înalte cote ale kitsch-ului. Una peste alta, tot filmuleþoiul e supraîncãrcat, supralicitat ºi suprasolicita(n)t, dând întocmai senzaþia unei potricale îndopate cu steroizi, pân-aratã ca un cap de copil, ºi când muºti din ea, nu tu gust, nu tu aromã, nu tu suc, doar un fel de smac cu parfum de frizerie. Dupã care, sã te þii dureri de burtã!
Pitbull (Mihnea Columbeanu)
18 mai, 2007, h. 21:30-22:56
Bucureºti, România
In sala de cinema in care am intrat eu sa vad filmul asta, au ajuns la momentul inceperii filmului in jur de 30 de oameni (de 10 ori mai multi ca la Iron Man). Mai bine de 50% din astia erau pustani sub 20 de ani...de fapt, varsta medie era 15. Unde vreau sa ajung...rasetele s-au auzit mai tare direct proportional cu durata filmului. Deci pustanii ori nu s-au facut mai destepti, asa cum crezi, ori filmul e bun - pentru ei, ori ai fost intr-o sala de cinema fara puºtime.
Si nu numai pustimea radea, era o familie (tata, mama si copil) la vreo 5 locuri in dreapta mea pe care o auzeam la fel de tare ca pustimea din spatele meu.
Eu, evident, schitam numai zambete, din cauza ca sunt spectatorul obiectiv tacut, care priveste tot cu un ochi critic.
Flop este...dar numai din cauza ca ne asteptam de la altceva de la fratii care ne-au adus Matrixu. Atat.
Si eu, mare fan Matrix, ma asteptam la altceva la final, dar chiar si asa am inteles rostu filmului - film exclusiv pentru familie, nu pentru ochiul critic...cu toate ca daca il ai, e cam imposibil sa te intorci la normalitate.
Apoi vine faza cu fratele...e, nu e...din cate am observat nu l-a intrebat decat o data pe Racer X daca e fratesu asta replicand nu, nu s-a jucat nimeni cu capul nostru...dar cine vroia isi dadea seama din start: Rex Racer = Racer X din cauza ca si-a pastrat numele de familie Racer iar X-ul face parte din prenumele sau. Dificil nu e iar confesiunea de dupa demascare nu m-a convins nicio secunda. Eu oricum stiam din spooful din Dexter :lol: cu toate ca in serialu din '67 nu se ajunge la o concluzie in privinta asta.
Acum, sa inteleg ca sunetul cu toate ca e perfect, e prea exagerat?
Next...fizica nu se aplica intr-un desen animat, ergo...nici aici.
Ehh, n-am nicio tragere de inima sa apar filmul asta, am facut-o cu 300 (pe alte forumuri, nu aici), cu No Country (tot asa, pe alt forum), The Fountain, evident, niciodata aici...asa ca, de ce s-o fac cu filmul asta?
Pitbull
19 May 2008, 00:14
Normal c-am fost într-o salä färä pustime. Am fost la presä: StefanDo, Beatrice Kiseleff, Viorica Bucur (care-a plecat pe la jumate) si cu mine.
Dacä as face o analizä sociologicä, nu una cinematograficä - da, ar conta si reactiile publicului.
Nu, regulile fizicii NU se pot ignora. Se pot INCALCA INTELIGENT.
Exemplu: Pluto aleargä, ajunge deasupra päpastiei, continuä sä galopeze în gol, simte cä e ceva în neregulä, se uitä... se sperie... si cade! Felul cum construit gagul aratä clar cä autorul se joacä lucid cu legile dinamicii - ba chiar, face misto de ele, cu umor.
Iar toleranta logic/vizualä la desenul animat e alta. Acolo, accepti mult mai multe.
La ce bun un sunet bun, într-un film prost?
Prin seria de exemple din primul paragraf, am arätat clar cä judec filmul în contextul lui firesc: ca divertisment pentru copii si familie, nu ca operä tarkovskianä.
Chiar asa - de ce sä-l aperi...? ;)
Chiar asa - de ce sä-l aperi...? ;)
poate pentru ca, desi aparent tampitzel, pare a avea un umor aparte...
pentru ca a imbinat cliseele si stridentele cromatice ale anilor 50 cu CGI-stica moderna... dandu-i acesteia din urma un bobarnac prietenos peste nas. ( presupun ca John Gaeta s-a amuzat copios 'aranjand' toate cursele alea dementiale... ;) ) pentru ca 'fratii' jongleaza cu ironia si mai ales cu auto-ironia ... pentru ca m-am amuzat timp de doua ore 'vanand' toate referintele posibile si imposibile ...
ei bine, nu-i nici "subversive cinema" , nici "Shoot'em Up" ;)
dar parca pe langa atatia super-eroi mai mult sau mai putin angoasati existential.... e altceva. o pata de culoare. pardon, o cacofonie de culori ;)
vBulletin® v3.5.8, Copyright ©2000-2024, Jelsoft Enterprises Ltd.