Pitbull
19 Dec 2007, 00:33
"Fred Claus" - Au ºi americanii un Moº Gerilã al lor
Clãtinaþie între genuri
O vorbã veche din popor zice cã dacã-l iei pe Vince Vaughn cap de afiº, gata, ai plesnit-o - ei bine, se pare cã nu ºi când ai la bazã un scenariu ca al acestui "Fred Gerilã" (parcã ei, moºii, erau fraþi, nu?). Ei bine, aici sunt fraþi pe bune: Fred, fratele lui Santa (pe numele sãu adevãrat "Nick" - poate fiindcã anumite mituri îl asimileazã lui Moº Niculae - iar pe numele ºi mai adevãrat, Paul Giamatti), vine la Polul Nord ca sã facã rost de cincizeci de mii de parai, nimerind tocmai când nesuferitul de Clyde (Kevin Spacey - cam singurul personaj nostim din tot filmul) îl pune la pãstrare pe Moº - ºi de-aici, quid prod quo-uri ieftine ºi previzibile, agrementate cu un dialog logoreic care dã senzaþia de improvizaþie neinspiratã, efecte sonore de desene animate ce sporesc falsitatea, ºi mai ales o flagrantã oscilaþie (mai bine zis, "clãtinaþie") între genuri: începe ca o poveste, degenereazã în comedie enervantã, face o vizitã prin antreul horrorului ºi finalmente se stabilizeazã în peltea pentru copii plictisiþi. Cât priveºte regia, umblã vorba cã David Dobkin ar sta pe þeavã sã-l detroneze pe Ed Wood din topul cozii - cel puþin fiindcã, din câte se vede, îi lipseºte cam absolut total flerul intrigii, simþul ritmului narativ, viziunea plasticã ºi capacitatea de a povesti pe acelaºi ton de la cap la coadã. Între opiniile binevoitoare care susþin cã "Fred Claus" ar avea un haz delicios pentru spectatorii nesofisticaþi (deºi, mda, era loc ºi de mai... ºi de mult mai bine), ºi indignarea spiritelor exigente care-i neagã orice circumstanþe atenuante, nu ne rãmâne decât sã tragem concluzia cã ar fi nedrept sã-l considerãm "cel mai prost film fãcut vreodatã" - poate, cu îngãduinþã, doar "cel mai prost film de Crãciun fãcut vreodatã" - asta, da, n-ar fi exclus... ªtiþi ce? Puneþi "unul dintre", ºi sigur nu vã va contrazice nimeni.
Pitbull (Mihnea Columbeanu)
13 noiembrie, 2007,
Bucureºti, România
Clãtinaþie între genuri
O vorbã veche din popor zice cã dacã-l iei pe Vince Vaughn cap de afiº, gata, ai plesnit-o - ei bine, se pare cã nu ºi când ai la bazã un scenariu ca al acestui "Fred Gerilã" (parcã ei, moºii, erau fraþi, nu?). Ei bine, aici sunt fraþi pe bune: Fred, fratele lui Santa (pe numele sãu adevãrat "Nick" - poate fiindcã anumite mituri îl asimileazã lui Moº Niculae - iar pe numele ºi mai adevãrat, Paul Giamatti), vine la Polul Nord ca sã facã rost de cincizeci de mii de parai, nimerind tocmai când nesuferitul de Clyde (Kevin Spacey - cam singurul personaj nostim din tot filmul) îl pune la pãstrare pe Moº - ºi de-aici, quid prod quo-uri ieftine ºi previzibile, agrementate cu un dialog logoreic care dã senzaþia de improvizaþie neinspiratã, efecte sonore de desene animate ce sporesc falsitatea, ºi mai ales o flagrantã oscilaþie (mai bine zis, "clãtinaþie") între genuri: începe ca o poveste, degenereazã în comedie enervantã, face o vizitã prin antreul horrorului ºi finalmente se stabilizeazã în peltea pentru copii plictisiþi. Cât priveºte regia, umblã vorba cã David Dobkin ar sta pe þeavã sã-l detroneze pe Ed Wood din topul cozii - cel puþin fiindcã, din câte se vede, îi lipseºte cam absolut total flerul intrigii, simþul ritmului narativ, viziunea plasticã ºi capacitatea de a povesti pe acelaºi ton de la cap la coadã. Între opiniile binevoitoare care susþin cã "Fred Claus" ar avea un haz delicios pentru spectatorii nesofisticaþi (deºi, mda, era loc ºi de mai... ºi de mult mai bine), ºi indignarea spiritelor exigente care-i neagã orice circumstanþe atenuante, nu ne rãmâne decât sã tragem concluzia cã ar fi nedrept sã-l considerãm "cel mai prost film fãcut vreodatã" - poate, cu îngãduinþã, doar "cel mai prost film de Crãciun fãcut vreodatã" - asta, da, n-ar fi exclus... ªtiþi ce? Puneþi "unul dintre", ºi sigur nu vã va contrazice nimeni.
Pitbull (Mihnea Columbeanu)
13 noiembrie, 2007,
Bucureºti, România