Pitbull
05 Oct 2007, 01:28
"Looking For Comedy In the Muslim World" - O comedioarã autoconþinutã
Isteþ ºi incompetent
Cine ºtie, cunoaºte: se întâmplã nedrept de des ca vreunui autor (scenarist, sã zicem), sã vinã câte-o idee sclipitoare, pe care habar n-are s-o dezvolte într-un story cinematografic cu cap ºi coadã. Aºa, bunãoarã, pãþeºte ºi drãguþul de Albert Brooks, cunoscut ca fiind acel tip de comedian autoreferenþial ºi autoconþinut, care se interpreteazã pe sine însuºi în propria sa regie, aplicatã unor scenarii scrise de el însuºi (cam ca-n celebrul banc cu: un film de Sergiu Nicolaescu, regia Sergiu Nicolaescu, scenariul Sergiu Nicolaescu, imaginea Sergiu Nicolaescu, acþiunea Sergiu Nicolaescu, în toate rolurile Sergiu Nicolaescu, în rolul lui Sergiu Nicolaescu, Florin Piersic - aici, Albert Brooks). Noroc cã are într-adevãr umor: un umor sec, un pic ciudat, nu din cale-afarã de inteligent dar nici lipsit total de originalitate - atâta cât sã zâmbeºti pe tot parcursul filmului, ba chiar sã-þi scape ºi câte-un "Ha!" din când în când.
Cum spuneam la început, poanta principalã (ºi cea mai bunã) e totodatã ºi prima - motivaþia poveºtii: Departamentul de Stat se hotãrãºte sã cerceteze umorul la musulmani, spre a-i înþelege mai bine ºi astfel sã se reconcilieze mai uºor cu ei. Misiunea picã pe capul lui Albert Brooks (Albert Brooks) (nu, n-am greºit - v-am spus cã se autojoacã), din simplul motiv cã e ºomer ºi are timp. Aºa cã-l trimit în India ºi Pakistan, cu un buget de mizerie ºi doi papagali de asistenþi, ca sã facã muncã patrioticã - n-o sã vadã un cent, pentru raportul de minimum cinci sute de pagini aºteptat de la el (pe care oricum nu-l va citi nimeni) dar va primi nu ºtiu ce mare medalie cu panglicã bãlþatã. ªi de-aici, începe povestea...
ªi se moleºeºte treptat dar inexorabil. Rareori am vãzut un mai rectiliniu grafic descendent al calitãþii unui film. În prima parte, satira antibirocraticã funcþioneazã hazos, originialitatea se menþine la cote onorabile, ritmul narativ ºi densitatea poantelor sunt susþinute. De prin a doua treime, intervin oboseala, repetabilitatea, previzibilul. În sfârºit, finalul nu e decât o aglomerare grãbitã de gaguri vechi, cliºee ºi deznodãminte telefonate încã de pe la jumãtatea filmului - incidentele diplomatice cauzate involuntar ºi rezolvate la fel de artificios pe cât s-au declanºat, faptul cã din cele cinci sute de pagini ale raportului s-au scris doar vreo patru, etc. Din nefericire, acest anti-climax total e filmat cu ditamai patosul comic-agresiv, forþându-se sã stoarcã niºte hohote de râs care nu se pot ridica mai sus de nivelul unui complezent "Hm-hm-hm...!"
Dacã scenaristul Albert Brooks e isteþ ºi incompetent, la nivelul regiei amicul e plat, iar ca actor, mã lasã complet rece. Principalul lui filon de umor se gãseºte în situaþii ºi în text - interpretativ, e de-o inexpresivitate totalã. Mult mai mult m-am bucurat sã-l revãd pe John Carroll Lynch, angoasantul suspect cvasi-confirmat din "Zodiac"-ul lui Fincher, aici în rolul unuia dintre cei doi însoþitori ageamii. În rest, distribuþie corectã, cu sclipiri pe ici pe colo, mai ales la nivelul personajelor episodice (vezi candidata la postul de asistentã, super-competentã, fundamentalist musulmanã ºi fanatic antisemitã). ªi un aer general de improvizaþie ºi diletantism, culminând cu decorul biroului guvernamental din India în care drapelul naþional stã cu curu-n sus (poziþia normalã fiind: portocaliu, alb, verde). Asta, apropo de simþul umorului (involuntar!) la (unii!) americani.
Pitbull (Mihnea Columbeanu)
5 octombrie, 2007, 00:30-00:57
Bucureºti, România
Isteþ ºi incompetent
Cine ºtie, cunoaºte: se întâmplã nedrept de des ca vreunui autor (scenarist, sã zicem), sã vinã câte-o idee sclipitoare, pe care habar n-are s-o dezvolte într-un story cinematografic cu cap ºi coadã. Aºa, bunãoarã, pãþeºte ºi drãguþul de Albert Brooks, cunoscut ca fiind acel tip de comedian autoreferenþial ºi autoconþinut, care se interpreteazã pe sine însuºi în propria sa regie, aplicatã unor scenarii scrise de el însuºi (cam ca-n celebrul banc cu: un film de Sergiu Nicolaescu, regia Sergiu Nicolaescu, scenariul Sergiu Nicolaescu, imaginea Sergiu Nicolaescu, acþiunea Sergiu Nicolaescu, în toate rolurile Sergiu Nicolaescu, în rolul lui Sergiu Nicolaescu, Florin Piersic - aici, Albert Brooks). Noroc cã are într-adevãr umor: un umor sec, un pic ciudat, nu din cale-afarã de inteligent dar nici lipsit total de originalitate - atâta cât sã zâmbeºti pe tot parcursul filmului, ba chiar sã-þi scape ºi câte-un "Ha!" din când în când.
Cum spuneam la început, poanta principalã (ºi cea mai bunã) e totodatã ºi prima - motivaþia poveºtii: Departamentul de Stat se hotãrãºte sã cerceteze umorul la musulmani, spre a-i înþelege mai bine ºi astfel sã se reconcilieze mai uºor cu ei. Misiunea picã pe capul lui Albert Brooks (Albert Brooks) (nu, n-am greºit - v-am spus cã se autojoacã), din simplul motiv cã e ºomer ºi are timp. Aºa cã-l trimit în India ºi Pakistan, cu un buget de mizerie ºi doi papagali de asistenþi, ca sã facã muncã patrioticã - n-o sã vadã un cent, pentru raportul de minimum cinci sute de pagini aºteptat de la el (pe care oricum nu-l va citi nimeni) dar va primi nu ºtiu ce mare medalie cu panglicã bãlþatã. ªi de-aici, începe povestea...
ªi se moleºeºte treptat dar inexorabil. Rareori am vãzut un mai rectiliniu grafic descendent al calitãþii unui film. În prima parte, satira antibirocraticã funcþioneazã hazos, originialitatea se menþine la cote onorabile, ritmul narativ ºi densitatea poantelor sunt susþinute. De prin a doua treime, intervin oboseala, repetabilitatea, previzibilul. În sfârºit, finalul nu e decât o aglomerare grãbitã de gaguri vechi, cliºee ºi deznodãminte telefonate încã de pe la jumãtatea filmului - incidentele diplomatice cauzate involuntar ºi rezolvate la fel de artificios pe cât s-au declanºat, faptul cã din cele cinci sute de pagini ale raportului s-au scris doar vreo patru, etc. Din nefericire, acest anti-climax total e filmat cu ditamai patosul comic-agresiv, forþându-se sã stoarcã niºte hohote de râs care nu se pot ridica mai sus de nivelul unui complezent "Hm-hm-hm...!"
Dacã scenaristul Albert Brooks e isteþ ºi incompetent, la nivelul regiei amicul e plat, iar ca actor, mã lasã complet rece. Principalul lui filon de umor se gãseºte în situaþii ºi în text - interpretativ, e de-o inexpresivitate totalã. Mult mai mult m-am bucurat sã-l revãd pe John Carroll Lynch, angoasantul suspect cvasi-confirmat din "Zodiac"-ul lui Fincher, aici în rolul unuia dintre cei doi însoþitori ageamii. În rest, distribuþie corectã, cu sclipiri pe ici pe colo, mai ales la nivelul personajelor episodice (vezi candidata la postul de asistentã, super-competentã, fundamentalist musulmanã ºi fanatic antisemitã). ªi un aer general de improvizaþie ºi diletantism, culminând cu decorul biroului guvernamental din India în care drapelul naþional stã cu curu-n sus (poziþia normalã fiind: portocaliu, alb, verde). Asta, apropo de simþul umorului (involuntar!) la (unii!) americani.
Pitbull (Mihnea Columbeanu)
5 octombrie, 2007, 00:30-00:57
Bucureºti, România