Windom
18 Jul 2007, 07:46
Actor-fetiº al lui David Lynch, cu care a colaborat la aproape toate filmele sale, Jack Nance a avut o viaþã destul de asemãnãtoare cu cea a lui Henry Spencer, personajul cu care s-a identificat atît de profund în experimentalul Eraserhead. Asemenea celui mai cunoscut personaj al sãu, omul cu o tunsoare mereu surprinzãtoare, Nance a contemplat lumea, cãutînd sã-i afle un înþeles, dar tot ce a gãsit a fost dezamãgire ºi o depresie fãrã margini. Sau, mai bine spus, acestea l-au gãsit pe el. Din momentul în care a îmbrãþiºat cariere de actor, momentele fericite au fost rare.
Colaborarea cu Lynch a început pe platourile de la Eraserhead ºi s-a transformat într-o strînsã prietenie, întinsã pe o perioadã de peste 25 de ani. A aparut în cinci dintre filmele maestrului, devenind foarte popular prin apariþiile sale regulate în serialul cult al anilor ’90 – Twin Peaks, în care rosteºte, de altfel, primele replici, dintre care una– „She’s dead. Wrapped in plastic” - a devenit celebrã.
Filmãrile la Eraserhead au început în 1972 ºi au durat aproape 5 ani (la începutul filmãrilor Lynch l-a asigurat pe Nance ca acestea vor dura 6 sãptãmîni). Unul dintre motivele pentru care filmul a devenit un cult clasic este interpretarea lui Nance, imaginea sa alb-negru – ochi mãriþi ºi un pãr care parcã ar vrea sã o ia la sãnãtoasa de pe scalp în orice moment – rãmînînd întipãritã în subconºtientul kinosseurilor de pretutindeni. Interpretarea fenomenalã a personajului s-a datorat faptului cã Jack Nance a devenit Henry Spencer. La fel ca personajul, Nance a adulmecat frica ºi anxietatea ºi a preferat sã hiberneze într-o camerã întunecatã, ºi-a asumat rolul de protector, pentru a fi în final strivit de acesta.
E greu de spus cînd a început „prietenia” dintre Jack ºi pahar. Ceea ce se ºtie sigur e faptul cã în preajma filmãrilor pentru Blue Velvet, devenise practic o epavã, ajungînd chiar în pragul sinuciderii. Salvarea lui a venit, culmea, tocmai din partea lui Dennis Hopper, care tocmai cîºtigase bãtãlia pe care o purtase cam tot cu aceeaºi demoni. Colegi de platou, Jack l-a rugat pe Dennis sã-l ajute sã scape de bãuturã, ameninþînd cã, în caz contrar se va arunca de la fereastra hotelului unde erau cazaþi pe perioada filmãrilor.
Dupã o curã la dezalcoolizare, unde fusese internat de cãtre Hopper ºi unde a cunoscut-o pe viitoarea s-a soþie, Kelly Jean, Nance a început din nou sã joace, chiar Dennis Hopper oferindu-i un rol, destul de mic, e drept, în Colors. Pentru a se întreþine, lucra ca recepþioner într-un hotel, ocazie cu care a fost jefuit de douã ori, sub ameninþarea armei.
În 1989, vechiul sãu prieten Lynch i-a oferit un rol în Wild at Heart, apoi în Twin Peaks, revigorîndu-i astfel cariera într-o anumitã mãsurã. În 1991 se cãsãtoreºte cu Kelly Jean. Atît cît a putut, Jack a iubit-o necondiþionat. Problemele au apãrut atunci cînd aceasta a început din nou sã recurgã la droguri. Jack a fãcut tot posibilul sã o determine sã renunþe, dar, avînd în vedere ºi propria sa situaþie, ºi-a dat seama cã cel mai înþelept lucru e sã o ia fiecare pe calea lui. Astfel, într-o noapte ploioasã, Jack ºi-a sunat soþia de pe platourile de filmare de la Meatballs, anunþînd-o cã vrea sã divorþeze. Kelly i-a spus cã dacã divorþeazã, se sinucide, la care Jack a replicat cã închide telefonul dacã mai vorbeºte aºa. În acel moment linia telefonicã a cãzut din cauza furtunii ºi convorbirea s-a întrerupt. Jack s-a dus în biroul regizorului ºi, privindu-l drept în ochi, i-a spus: „Cred cã nevastã-mea s-a sinucis”. Bob Logan, regizorul, crezînd cã glumeºte, a replicat: „Fiind mãritatã cu tine, cine o poate învinovãþi?” Soþia lui într-adevãr îºi luase viaþa, iar acesta a constituit începutul sfîrºitului pentru Jack.
A început din nou sã bea în exces ºi nimeni nu l-a mai putut opri, nici mãcar amicul Hopper. A devenit din ce în ce mai retras, adîncindu-se tot mai mult în depresie. Nu îºi va mai reveni niciodatã.
Circumstanþele morþii sale sînt extrem de ciudate. Din declaraþiile prietenilor se pare cã într-o noapte, beat fiind, s-a legat de doi hispanici în parcarea unui local din Los Angeles. Aceºtia l-au bãtut pînã l-au lãsat lat. S-a ridicat de acolo dimineaþa, s-a întors acasã, ºi-a sunat cîþiva prieteni pentru a le spune ce s-a întîmplat apoi s-a culcat. Seara a fost gãsit mort în patul sãu. Cazul morþii sale a rãmas deschis. Nu au existat martori. Nu au existat suspecþi. Prietenilor, Jack le-a declarat cã a fost bãtut de cãtre douã persoane. Dupã luni de investigaþii, poliþia nu a putut declara cã un asemenea incident ar fi avut loc ºi cã, de fapt, Nance s-a îmbãtat ºi, pur ºi simplu, s-a lovit cu capul de trotuar.
Oricum, mulþi au fost cei care au caracterizat moartea lui ca fiind „lynchinianã”. Acestora, Lynch le-a rãspuns: „Prostii. A fost, de fapt „nancenianã”.
Colaborarea cu Lynch a început pe platourile de la Eraserhead ºi s-a transformat într-o strînsã prietenie, întinsã pe o perioadã de peste 25 de ani. A aparut în cinci dintre filmele maestrului, devenind foarte popular prin apariþiile sale regulate în serialul cult al anilor ’90 – Twin Peaks, în care rosteºte, de altfel, primele replici, dintre care una– „She’s dead. Wrapped in plastic” - a devenit celebrã.
Filmãrile la Eraserhead au început în 1972 ºi au durat aproape 5 ani (la începutul filmãrilor Lynch l-a asigurat pe Nance ca acestea vor dura 6 sãptãmîni). Unul dintre motivele pentru care filmul a devenit un cult clasic este interpretarea lui Nance, imaginea sa alb-negru – ochi mãriþi ºi un pãr care parcã ar vrea sã o ia la sãnãtoasa de pe scalp în orice moment – rãmînînd întipãritã în subconºtientul kinosseurilor de pretutindeni. Interpretarea fenomenalã a personajului s-a datorat faptului cã Jack Nance a devenit Henry Spencer. La fel ca personajul, Nance a adulmecat frica ºi anxietatea ºi a preferat sã hiberneze într-o camerã întunecatã, ºi-a asumat rolul de protector, pentru a fi în final strivit de acesta.
E greu de spus cînd a început „prietenia” dintre Jack ºi pahar. Ceea ce se ºtie sigur e faptul cã în preajma filmãrilor pentru Blue Velvet, devenise practic o epavã, ajungînd chiar în pragul sinuciderii. Salvarea lui a venit, culmea, tocmai din partea lui Dennis Hopper, care tocmai cîºtigase bãtãlia pe care o purtase cam tot cu aceeaºi demoni. Colegi de platou, Jack l-a rugat pe Dennis sã-l ajute sã scape de bãuturã, ameninþînd cã, în caz contrar se va arunca de la fereastra hotelului unde erau cazaþi pe perioada filmãrilor.
Dupã o curã la dezalcoolizare, unde fusese internat de cãtre Hopper ºi unde a cunoscut-o pe viitoarea s-a soþie, Kelly Jean, Nance a început din nou sã joace, chiar Dennis Hopper oferindu-i un rol, destul de mic, e drept, în Colors. Pentru a se întreþine, lucra ca recepþioner într-un hotel, ocazie cu care a fost jefuit de douã ori, sub ameninþarea armei.
În 1989, vechiul sãu prieten Lynch i-a oferit un rol în Wild at Heart, apoi în Twin Peaks, revigorîndu-i astfel cariera într-o anumitã mãsurã. În 1991 se cãsãtoreºte cu Kelly Jean. Atît cît a putut, Jack a iubit-o necondiþionat. Problemele au apãrut atunci cînd aceasta a început din nou sã recurgã la droguri. Jack a fãcut tot posibilul sã o determine sã renunþe, dar, avînd în vedere ºi propria sa situaþie, ºi-a dat seama cã cel mai înþelept lucru e sã o ia fiecare pe calea lui. Astfel, într-o noapte ploioasã, Jack ºi-a sunat soþia de pe platourile de filmare de la Meatballs, anunþînd-o cã vrea sã divorþeze. Kelly i-a spus cã dacã divorþeazã, se sinucide, la care Jack a replicat cã închide telefonul dacã mai vorbeºte aºa. În acel moment linia telefonicã a cãzut din cauza furtunii ºi convorbirea s-a întrerupt. Jack s-a dus în biroul regizorului ºi, privindu-l drept în ochi, i-a spus: „Cred cã nevastã-mea s-a sinucis”. Bob Logan, regizorul, crezînd cã glumeºte, a replicat: „Fiind mãritatã cu tine, cine o poate învinovãþi?” Soþia lui într-adevãr îºi luase viaþa, iar acesta a constituit începutul sfîrºitului pentru Jack.
A început din nou sã bea în exces ºi nimeni nu l-a mai putut opri, nici mãcar amicul Hopper. A devenit din ce în ce mai retras, adîncindu-se tot mai mult în depresie. Nu îºi va mai reveni niciodatã.
Circumstanþele morþii sale sînt extrem de ciudate. Din declaraþiile prietenilor se pare cã într-o noapte, beat fiind, s-a legat de doi hispanici în parcarea unui local din Los Angeles. Aceºtia l-au bãtut pînã l-au lãsat lat. S-a ridicat de acolo dimineaþa, s-a întors acasã, ºi-a sunat cîþiva prieteni pentru a le spune ce s-a întîmplat apoi s-a culcat. Seara a fost gãsit mort în patul sãu. Cazul morþii sale a rãmas deschis. Nu au existat martori. Nu au existat suspecþi. Prietenilor, Jack le-a declarat cã a fost bãtut de cãtre douã persoane. Dupã luni de investigaþii, poliþia nu a putut declara cã un asemenea incident ar fi avut loc ºi cã, de fapt, Nance s-a îmbãtat ºi, pur ºi simplu, s-a lovit cu capul de trotuar.
Oricum, mulþi au fost cei care au caracterizat moartea lui ca fiind „lynchinianã”. Acestora, Lynch le-a rãspuns: „Prostii. A fost, de fapt „nancenianã”.