PDA

View Full Version : "The Number 23"


StefanDo
08 May 2007, 16:43
Nu, acest topic nu contine niciun comentariu la film. Mai jos gasiti un caiet de presa cu o traducere absolut delicioasa, la care am petrecut mai bine de doua ore pentru a-l putea aduce intr-o forma publicabila (si tot nu simt ca am reusit intrutotul). Incontinuu am simtit ca cei de la Intercomfilm au angajat-o pe IMM sa le faca traducerea si eram extrem de surprins ca nu gaseam cate un "ok mersi pupici" la sfarsitul fiecarui paragraf :D. Have fun! Pentru a va orienta mai usor, dau mai jos cateva citate, care nu sunt neaparat si cele mai "tari" ;):

Inceputul: Invartindu-se intr-o obsesie intunecoasa cu numarul 23, Walter Sparrow (Jim Carrey) isi schimba viata intr-un infern de tortura psihologica care ar putea sa duca la moartea sa precum si moartea celor dragi.

“Joel Schumacher era singura noastra sansa pentru acest material”, spuse Flynn”.Cu mult inainte am lucrat cu el la Tigerland, am admirat amestecul de viziune stilata, perspicacitate pentru partea cea mai sumbra si raportul neparalel, cu actorii.”

personajele erau intr-un fel gri, oameni amorfi cu ochi bulbucati negri

Si-au adus contributia si: aclamatul cinefil Mathew Libatique, ASC

Vede numarul peste tot in viata sa si este convins ca este condamnat a comite aceeasi crima oribila ca Fingerling – crima.

Proiecte viitoare pentru Gregson-Williams includ si prevazatorul Shrek 3

Bruce Almighty a Universal Pictures. Filmul, care a facut 470 USD in intreaga lume, a fost unul din cel mai grosolan film al anului."

iar traducatorul e consecvent:

In 2001, Carrey a jucat in The Majestic al Castle Rock, regizat de Frank Darabont si in 2000, a avut distinctia de a aparea in cel mai grosolan film al anului; lansarea How the Grinch Stole Christmas al Universal Pictures.

aveti mai jos tot caietul de presa:

”Numarul 23”

“Toate personajele din aceasta carte sunt fictive, iar daca cineva gaseste vreo asemanare cu personajele actuale, in viaþã sau moarte, nu ar trebui sa mai continue…”
citat din romanul “Numarul 23”

Invartindu-se intr-o obsesie intunecoasa cu numarul 23, Walter Sparrow (Jim Carrey) isi schimba viata intr-un infern de tortura psihologica care ar putea sa duca la moartea sa precum si moartea celor dragi. Stimulat de un roman misterios, Numarul 23, pe care nu indrazneste sa-l lase din mana, Walter este fortat sa dezvaluie secretele trecutului sau inainte ca el sa-si poata continua viata cu sotia sa, Agatha (Virginia Madsen), si fiul adolescent Robin (Logan Lerman).

Romanul, dat lui Walter de catre Agatha drept cadou, descrie un mister al unei crime reci care pare sa reflecte viata lui Walter in feluri sumbre si necontrolabile. Viata personajului principal al cartii, un detectiv cugetator Fingerling (de asemenea jucat de Carrey) este plina de momente care evoca propria istorie a lui Walter. Cand lumea din carte incepe sa prinda viata, Walter devine infectat de partea sac ea mai infricosatoare si evocative: obsesia lui Fingerling in ceea ce priveste puterea ascunsa a numarului 23.

Aceata obsesie strabate cartea si incepe a-l control ape Walter. Vede numarul peste tot in viata sa si este convins ca este condamnat a comite aceeasi crima oribila ca Fingerling – crima. Cosmarurile incep a-l invada pe Walter, acelea care prevestesc destine teribile pentru nevasta sa cat si pentru prietenul de familie Isaac French (Danny Huston), plasandu-l intr-o incercare disperata in a intelege misterele cartii.

Jim Carrey joaca in thriller-ul psihologic al New Line Cinema, Numarul 23, o productie a Contrafilm / Firm Films regizat de Joel Schumacher (Phone Booth, 8AM, Falling Down) dupa scenariul original al scenaristului Fernley Phillip. Beau Flynn si Tripp Vinson produc (After the Sunset, The Exorcism of Emily Rose). Producatorii executive sunt Mike Drake si Toby Emmerich, Richard Brener, Keith Goldberg, Brooklyn Weaver si Eli Richbourgh. Co-producatorul este Fernley Phillips, iar producatorul asociat este Linda Fields Hill.

Virginia Madsen (Sideways) si Danny Huston (The Constant Garden) conduc o distributie remarcabila care ii include pe Logan Lerman (Hoof), Rhona Mitra (TV’s “Nip/Tuck”) si Lynn Collins (The Merchant of Venice) printer altii.

Si-au adus contributia si: aclamatul cinefil Mathew Libatique, ASC (Requiem for a Dream), proiectantul de productie Andrew Laws (Down With Love), designerul de costume Daniel Orlandi (The DaVinci Code), editorul Mark Stevens (Phone Booth) si compozitorul Harry Gregson-Williams (The Chronicles of Narnia: The Lioan, The Witch and The Wardrobe)

Filmul, a carui productie a inceput pe 23 ianuarie 2006, a fost filmat intr-o locatie in si in imprejurimile Los Angeles-ului, inclusiv comunitatile Altadena, Pacific Palisades, Monterey Park si Temple City. Intensificand lumea stilata a cartii, unele interioare au fost filmate inauntrul Studiourilor Sunset Gower in Hollywood si Studiourile Los Angeles Center la periferia Los Angeles-ului. Numarul 23 (catalogat “R”de catre M.P.A.A. pentru “violenta, imagini deranjante, sexualitate si limbaj”) va fi lansat in cinematografe in toata lumea de catre New Line Cinema la data de 23 februarie 2007.

23 de exemple a “Enigmei 23”

“Enigma 23” se refera la convingerea cum ca toate intamplarile sunt direct legate cu numarul 23, unele permutari ale numarului 23, sau un numar care are legatura cu numarul 23, urmatoarele sunt unele exemple ale prezentei numarului….

1.Fiecare parinte contribuie cu 23 de cromozomi la AND-ul unui copil.
2.Dureaza 23 de secunde ca sangele sa circule prin intreg corpul.
3.La oameni, al 23-lea cromozom determina genul.
4.Sunt 23 de litere in alfabetul latin.
5.Iulius Cezar a fost injunghiat de 23 de ori atunci cand a fost asasinat.
6.Axa Pamantului este intrerupta la 23,5 grade.
7.Knights Templar a avut 23 de Comandanti Supremi.
8.William Shakespeare s-a nascut pe 23 aprilie 1564.
9.William Shakespeare a murit pe 23 aprilie 1616.
10.Calendarele egiptene si sumeriene incep pe 23 iulie.
11.Titanicul s-a scufundat pe 15 aprilie 1912 (4+1+5+1+9+1+2=23).
12.Maienii credeau ca lumea se va sfarsi pe 23 decembrie 2012 (20+1+2=23).
13.Compania de productie a lui Jim Carrey este JC 23 Entertainment.
14.John Dillinger a jefuit 26 de bani dar numai 23 pentru bani.
15.Distanta din centrul lui Marte pana la luna sac ea mai apropiata este 23,500 km.
16.230 de oameni au murit in zborul TWA 800.
17.Kurt Cobain s-a nascut in 1967: 1+9+6+7=23
18.Kurt Cobain a murit in 1994: 1+9+9+4=23.
19.Filmarile la Numarul 23 au inceput pe 23 ianuarie 2006.
20.Literele din Joel Schumacher si Jim Carrey insumeaza 23.
21.Literele din Virginia Madsen si Jim Carrey insumeaza 23.
22.Charles Manson s-a nascut pe 12 noiembrie (11+12=23)
23.Lansarea Numarului 23 in cinematografe a fost pe 23 februarie 2007.

Despre Productie

Scenaristului britanic Fernley Phillips i-a fost prezentata enigma numarului 23 de un prieten. Si mai mult, ca Walter Sparrow, personajul principal din Numarul 23 , Phillips a fost imediat atras de misterul numarului si intelesurile sale. Phillips a devorat vasta literature si subculture care imprejmuieste numarul si devine inspirat in a folosi enigma ca o fermitate rezervata pentru un film unic.

“Prietenul meu a vorbit despre enigma numarului 23 care m-a facut sa citesc autori precum futuristul Robert Anton Wilson, care a scris lucruri precum The Illuminatus Triology” (“Triologia Iluminatorie”), il aminteste pe Phillips, care a castigat vanzarea scenarului sau cu Numarul 23. “Am inceput sa fac o deschidere asupra fenomenului numeric, cat si represiunea memoriei, hipnoza si puterea sugestiei. M-am decis sa intrunesc toate aceste subiecte intr-o poveste.”

Primul instinct al lui Phillips a fost sa intruneasca aceste idei si numarul 23 intr-un thriller politic. “Dar nu sunt de natura politica. Imi plac evenimentele reale, oameni reali”, spuse el. “Am venit cu o idée care are legatura cu un barbat care citeste o carte care reflecta viata sa si ii adduce aminte de imagini distante si evenimente. Aveam nevoie de un titlu pentru acea carte; si am decis sa introduce in poveste numarul 23. Vroiam ca publicul/cititorii sa inceapa sa se regaseasca in propriile lor vieti.”

Producatorii Beau Flynn si Tripp Vinson, parteneri in Contrafilm, au fost impresionati de scenariul lui Phillips si l-au adus la New Line Cinema.

“Acesta fiind primul scenario a lui Fernley, ni s-a parut imediat ca vocea sa originala adduce pe noul teritoriu, o viziune unica “, spuse Beau Flynn. “ Originalitatea sa, spiritul si vigoarea au patruns scenariul si niciodata nu a permis acestui proiect sa fie sa aiba de suferit in timpul producerii lui.”

Crezand ca au un scenario unic si captivant cu care sa lucreze, Flynn si Vinson si-au distribuit atentia in gasirea directorului potrivit de proiect. Cautarea lor a inceput si s-a terminat cu un singur nume: Joel Schumacher. Producatorul de film multilateral, care a condus asemenea proiecte diverse precum The Phantom of the Opera, Falling Down si 8MM, au lucrat cu producatorii din drama militara aclamata critic Tigerland.

“Joel Schumacher era singura noastra sansa pentru acest material”, spuse Flynn”.Cu mult inainte am lucrat cu el la Tigerland, am admirat amestecul de viziune stilata, perspicacitate pentru partea cea mai sumbra si raportul neparalel, cu actorii.”

Instinctele producatorilor s-au dovedit a fi corecte de cum Schumacher a preluat imediat materialul.

“Mi-a placut foarte mult scenariul, imediat si m-am gandit ca era total original si foarte unic”, spuse Schumacher. “M-a intrigat deoarece mereu caut ceva pe care toata lumea nu-l face si asta era atat de original si foarte provocator. Nu stiau nimic atunci despre fenomenul 23, asa ca am cautat pe Google si am observat ca era o nebunie nesfarsita in ceea ce priveste numarul 23. Exista chiar si un site web unde oamenii au fotografiat numere 23 unde le-au intalnit peste tot prin lume. Este un cult de care nu am stiut ca exista.

Dar nu era decat o miscare in numerologie care l-a intrigat pe Schumacher. Ce a vazut in scenariul lui Phillips era o bucata de material care putea fi folosit la mai multe nivele. “Fernley nu a inceput fenomenul 23, l-a introdus intr-un thriller interesant care cred ca este mult mai mult decat un singur numar”, spuse Schumacher. “Este despre cum obsesia poate deveni foarte distructibila. Sic red ca majoritatea dintre noi stiu ca in viata noastra. Cred ca toata lumea are obsesii”.

Provocarile Numarului 23

Cu distributia in consiliu, producatorii de film au stabilit cum sa redea exact viata povestii pe ecran. In timp ce scenariul lui Fernley Phillps era unic, era o poveste complicata care inca avea nevoie de niste trucuri pentru a traduce bine pe ecran. Specific, Schumacher stia ca va trebui ca ei sa isi dea seama de cea mai buna cale de a aduce la viata personajele cartii – Detectivul Fingerling si femeia fatala, Fabrizia.
“Felul in care scenariul a fost scris, lumea fanteziei era totusi mai generate de computer-felul in care Fernley si-a imaginat-o, personajele erau intr-un fel gri, oameni amorfi cu ochi bulbucati negri”, explica Schumacher. “Primul lucru pe care I l-am explicat lui Fernley era cum ca ar fi foarte greu pentru oricine sa se implice emotional in aceste forme pentru un film intreg. Si m-am gandit ca ar fi grozav pentru actor sa joace dublu. Ce s-a intamplat cu Jim si Virginia este ca ei chiar au devenit alti oameni pentru ca Fingerling ca detective si Virginia ca femeia fatala, in film sunt finite umane total diferite de Walter si Agatha, desi ei cu siguranta au ceva din ei in ei.”

Cheia lui Schumacher era a reusi in a avea personajele din secventele cartii sa fie reflectii intunecoase ale personajelor din povestea principala-Walter si Agatha.

“Este un film despre revelatia proprie si fiecare capitol al cartii este facut a reflecta continutul”, spuse Schumacher. “Exista intrebari obsedante pe care fiecare capitol le aduce, nu numai Walter, dar fiul sau si unii oameni din jurul sau. Multe lucruri devin deranjante. Cred ca toata lumea a citit carti sau a vazut filme sau piese de teatru in care sunt parti care reflecta indeaproape propriile lor vieti, poate lucruri nespuse care par sa deranjeze pe cineva cand le experimenteaza.

Schumacher a mai stiut si faptul ca aspectul filmului – in particular vizualizarea secventelor cartii – ar fi cruciale pentru publicul atras in acest intuneric si lume supra reala. Pentru a crea aspectul filmului, a unit echipa de productie talentata care l-a inclus pe cinematografistul Matthew Libatique (The Fountain, Inside Man), designerul de productie Andrew Laws ( The Break-Up, Derailed), si producatorul de costume Daniel Orlandi (The Da Vinci Code, Cinderella Man).Impreuna, ei nu au creat numai aspectul complet al unui thriller modern , dar o productie sumbra si deranjanta a lumii literare inferioare a Numarului 23.


DESPRE DISTRIBUTIE


Jim Carrey (Walter Sparrow/Detectivul Fingerling) Jim Carrey desemnat recent pentru a fi vocea lui Horton in versiunea filmului animat a Doctoruilui Seuss Horton Hears a Who! a 20th Century Fox’s CG. Filmul, care il reuneste pe Carrey cu co-protagonistul Steve Carrell din Bruce Almighty, este programat a fi lansat pe 14 martie 2008. Carrey va incepe de asemenea productia anul viitor la Ripley’s Believe It! a Paramount Pictures cu regizorul Tim Burton. Filmul il reuneste pe Carrey cu scriitorul Steve Oedekerk (Ace Ventura: When Nature Calls). Filmul este programat pentru lansare in 2009.

In 2005 Carrey a jucat alaturi de Tea Leoni in filmul de success maxim al Columbia Pictures/Sony, comedia Fun with Dick and Jane. Filmul a fost regizat de Dean Parisot (Galaxy Quest) si produs de Brian Grazer.

In 2004 a jucat in filmul Lemony Snicket’s A Series of Unfortunate Events al Paramount Pictures bazat pe o carte pentru copii de Daniel Handler cat si drama aclamata critic Eternal Sunshine of the Spotles Mind al Focus Features. In 2003, a jucat in comedia cu un imens succes Bruce Almighty al Universal Pictures. Filmul, care a facut 470 $ in intreaga lume, a fost unul din cel mai grosolan film al anului. Bruce Almighty de asemenea l-a reunit pe Carrey cu regizorul Tom Shadyac (Ace Ventura: Pet Detective & Liar ,Liar) si scriitorul Steve Oedekerk ( Ace Ventura: When nature calls)

In 2001, Carrey a jucat in The Majestic al Castle Rock, regizat de Frank Darabont si in 2000, a avut distinctia de a aparea in cel mai grosolan film al anului; lansarea How the Grinch Stole Christmas al Universal Pictures. A fost nominalizat pentru Globul de Aur in categoria cel mai bun actor intr-un film – Muzical sau Comedie pentru portretul lui Grinch, cat si pentru Premiul Alegerii Publicului in categoria Vedeta Favorita a unui Film intr-o comedie.

Vara anului 2000, Carrey a reintalnit regizorii Peter si Bobby Farrelly pentru comedia Me, Myself and Irene al 20th Century Fox, pentru care a primit o nominalizare Premiu Film MTV in categoria Celei Mai Bune Performante Comediene pentru portretul unei personalitati din film. De asemenea a castigat Globul de Aur in 2000 pentru cel mai bun actor intr-un film – musical sau comedie pentru portretul lui Andy Kaufman in filmul Man of the Moon din 1999. A castigat un Premiu Globul de Aur, cu un an inainte pentru cel mai bun actor intr-un rol dramatic. A primit de asemenea un Glob de Aur in 1997 pentru cel mai bun actor intr-un film musical sau comedie pentru Liar, Liar, aceeasi categorie in care a fost nominalizat in 1995 pentru Masca. In 2000, a fost numit Vedeta Masculina a Anului la ShoWest.

Nascut pe 17 ianuarie 1962 in Newmarket, Ontario, Jim Carrey a stiut la varsta de trei ani ca show business-ul era in sangele lui. La varsta de 15 ani, Carrey a plecat la Toronto pentru a juca la Yuk Yuks, faimosul club de comedie. Dupa spectacol, cariera lui Carrey a luat avant si in anii urmatori a lucrat in cluburi de comedie peste tot in Canada. In 1981, la varsta de 19 ani, si-a strans lucrurile si s-a mutat la Los Angeles. Carrey imediat a devenit obisnuinta la Magazinul de Comedie al Mitzi Shore, atragand atentia legendei comediene Rodney Dangerfield. Dangerfield a fost atat de impresionat de tanarul comic incat au inceput sa mearga in turnee impreuna. Atunci lucrurile s-au schimbat pentru Jim Carrey.

1982 s-a dovedit a fi un an magic pentru Carrey cand MTM l-au ales ca actor pentru serialul “Duck Factory” de la NBC. desi serialul a durat numai 13 saptamani, munca lui Carrey a lasat o impresie de durata la Hollywood. Anul urmator a primit rolul principal in filmul Once Bitten, in care Lauren Hutton a jucat. Dupa acel film au urmat roluri in Peggy Sue Got Married de Francis Ford Coppola, si comedia Earth Girls are Easy a lui Gina Davis. In 1988, Carrey a facut o aparitie scurta, dar memorabila ca Johnny Squares, starul de sine destructibil in filmul lui Clint Eastwood The Dead Pool..
In 1990, Carrey a facut parte din distributia ansamblului hitului comedie “In Living Colour” a Televiziunii Fox. In noiembrie anul urmator, primul sau Show Special, intitulat “Jim Carrey’s Unnatural Act”, interpretat in retrospective laudaroase. A urmat succesul specialului cu un rol de alcoholic care incearca sa faca fata vietii in filmul nominalizat cu Fox Emy al saptamanii “Doing Time on Maple Drive”.

In 1994, dupa cateva sezoane de success cu “Living Color”, Carrey inca o data a dat lovitura in filme caracteristice acceptand rolul principal in comedia Ace Ventura: Pet Detective a Warner Bros. Portretul fara bariere a lui Ace Ventura intruchipat de Carrey l-a facut o senzatie imediata si a facut filmul un hit. Carrey a urmat calea succesului in vara anului 1994 jucand in rolul principal al filmului de actiune-fantezie, Masca, bazat pe benzile desenate de mare success cea mai bine vanduta Dark House cu acelasi nume. Masca a dus la castiguri de peste 100 milioane dolari, castigand critici spectaculoase pentru Carrey. In acelasi an a jucat alaturi de Jeff Daniels in filmul Dumb and Dumber al fratilor Farrely. Carrey a jucat ca Enigmaticul/ Edward Nygma in 1995 in urmarea seriei Batman Forever. Urmatorul an a jucat in continuare in Ace Ventura: When Nature Calls, continuand aventurile esuate ale detectivului de animale preferat, iar apoi a jucat in The Cable Guy al Columbia Pictures. Hitul Liar, Liar al Universal Pictures, care a incalcat recordurile castigand in 1997 peste 100 milioane dolari in vanzari de bilete. Triumfatorul rol triplu l-a facut sa castige onoarea NATO/ Vedeta de Comedie ShoWest a anului.

Virginia Madsen(Agatha Sparrow/Fabrizia) O frumusete clasica, cu o podoaba capilara blonda vibranta si un fler exuberant pentru dramatic, Virginia Madsen este una din cele mai adaptabile si unice actrite a timpului. Virginia a primit critici uimitoare pentru Premiul Academic si Globul de Aur fiind nominalizata in filmul lui Alexander Paiyne, Sideways. Premiul Spiritul Independent pe care l-a castigat in rezumarea ilustra a rolurilor j ucate pe parcurs cea mai respectabila si memorabila afacere a actorilor. Continua sa creasca cu roluri jucate alaturi de Meryl Streep si Kevin Kline in tragic-comedia A Prairie Home Companion. Este co-protagonista alaturi de Billy Bob Thornton in comedia satirica The Astronaut Farmer., propus pentru lansare pe 23 februarie 2007, precum si langa Forrest Whitaker in drama existentiala The Ripple Effect. Mai sunt multe altele si totusi, acesta este doar inceputul pentru Madsen, precum devine din ce in ce mai stralucitoare si versata cu o gratie infinita a vedetei Hollywood-iene clasice.

O cariera diversa si eclectica in personajele pe care le intruchipeaza, madsen a jucat in The Rainmaker al lui Francis Ford Coppola, Ghosts of Mississippi al lui Rob reiner cu Alec Baldwin, Whoopi Goldberg si James Woods, cultul classic Candyman cu Kasi Lemmons, Hot Spot regizat de Dennis Hopper, Long Gone al HBO si Dune al ;ui David Lynch. Mobilitatea lui Virginia a fost vazuta in filmul independent Almost Salinas, alaturi de John Mahoney si American Gun, alaturi de castigatorul premiului Academic James Coburn.

In Firewall, Virginia a jucat rolul sotiei rapite a directorului de securitate a unei banci globale (Ford), caruia ii este ordonat sa fure milioane de dolari pentru a asigura securitatea sotiei si copiiilor. De aici, Madsen a fost regizata de legendarul Robert Altman in A Prairie Home Companion, alaturi de Meryl Streep, Lily Tomlin, Kevin Kline, Lindsay Lohan, Tommy Lee Jones, Woody Harrelson si John C. Reilly. In aceasta adaptare radio a personalitatii celei mai dragi a Americii si umorist aclamat, show-ul radio al lui Garrison Keillor, Madsen descrie personajul sau ca o “femeie periculoasa” si “un spirit angelic” coplesita de colectia sa neobisnuita a performantelor care au loc in jurul ei, si a carei scop ramane un mister in film precum relateaza ultima editie in direct a faimosului show radio. Madsen joaca si in The Astronaut Farmer al Warner Independent Pictures alaturi de Billy Bob Thornton, o poveste despre un fermier eccentric (Thornton) care viseaza la o calatorie in spatiu si incepe sa construiasca o racheta in hambarul sau, in ciuda faptului ca guvernul incearca sa-l opreasca . Madsen joaca rolul sotiei lui Thornton, “Audie”, care crede in visele sotului ei, in ciuda tuturor ciudateniilor. Filmul ii prezinta si pe Bruce Dern si Bruce Willis.

Plecand din Illinois, Virginia a crescut in nordul Chicago-ului. Tatal ei a fost pompier iar mama a fost producator de film castigatoare a Premiului Emy. Inca de copil i-a placut sa se uite la filme vechi mute in alb si negru. “Sunt o mare Bette Davis si o fana a lui Joan Blondell”, afirma ea. In anii sai de formare, “am fost foarte artistica. Niciodata nu am fost ca ceilalti”, admite ea modest. Virginia s-a intors la departamentul liceului dramatic ca o iesire in a se exprima . “Am folosit asta ca o cale de a ma transforma in ceva mai mult”, spuse ea, si asta a si facut. “ Acest mediu cultural vast m-a provocat, personalitatea mea, si imaginea pe care o aveam despre mine mi-a dat taria de character”, admite de sine-denumita, fosta “tipa chick”. Nu a durat mult pana cand Virginia a devenit dintr-o adolescenta timida o actrita matura.

Destinul a facut ca Virginia sa devina o vedeta precum determinarea si talentul au fost rasplatite imediat. Cand un Polaroid a ajuns pe biroul regizorului renumit David Lynch, imediat el a distribuit-o in filmul sau Dune.Imediat dupa aceea Virginiei I s-a oferit un rol in primul film computerizat, Electric Dreams.

Cand Virginia a ramas insarcinata cu iubirea sa din interes Antonio Sabato Jr., si-a pus cariera sa de success pe al doilea plan si a nascut un baietel (Jack). Cand Jack a fost in scoala pregatitoare actrita si-a reinceput cariera la Hollywood.Cand a auzit ca isi reincepe cariera, Francis Ford Coppola a rugat-o sa se prezinte la o auditie pentru proiectul sau final, versiunea filmata a thrillerului legal al lui John Grisham, The Rainmaker, un rol care a restabilit cariera dinamica a Virginiei. De aici, cariera sa a inceput sa se ridice din nou. Si cu aclamatiile critice pe care le-a primit pentru portretul lui “Maya” din Sideways si rolurile sale din Firewall, APrairie Home Companion, The Astronaut Farmer si The Ripple Effect, este apparent ca lipsa ei pentru a crest o familie nu a facut nimic in a o impiedica sa aiba success.

Cu restabilirea carierei sale infloritoare, Virginia se regaseste infruntand o ultima provocare…cu un zambet larg. Jongland cu cariera sa de success, prima ei grija, fiul ei Jack, plus gasirea de timp pentru a-si mentine sanatatea nu este departe de un miracol. Oricum, Virginia gusta viata si aspira la mai mult. Chiar cu stilul ei de viata febril, ea inca mai poate sa gasesca timp pentru mentinerea greutatii, cursuri de delicatete.


DESPRE PRODUCATORI


Joel Schumacher (Regizor) Joel Schumacher este renumit pentru mobilitatea sa, stil si abilitatea de a schimba usor genurile filmelor cu unele cu success mai popular si aclamare critica.Si-a inceput cariera in film ca producator de costume pentru asemenea regizori legendary precum Woody Allen (Sleeper, Interiors) si Herbert Ross (The Last of Sheila), inainte ca sa fie renumit ca scenarist cu Sparkle si Car Wash. Dupa ce a regizat doua filme de televiziune , Joel si-a facut debutul in cinematografie cu The Incredible Shrinking Woman in 1981. Curand cariera sa a evoluat cu filme clasice ca St. Elmo’s Fire si The Lost Boys, urmate de alte succese - Cousins, Flatliners, Dying Young si Falling Down. Ar fi continuat cu regizatul filmelor a doua dintre cele mai bine vandute romane de John Grisham (The Client si A Time to Kill)cat si doua parti a seriei Batman, Batman Forever (Jim Carrey ca si co-protagonist , “Enigmaticul”) si Batman & Robin.

Cel mai recent a adus publicului filmele 8MM, Flawless (pe care l-a si scris), Tigerland, Phone Booth, Bad Company si Veronica Guerin. In 2004 a adaptat muzicalul The Phantom of the Opera al lui Lloyd Webber, pentru marile ecrane. Filmul a fost nominalizat la Premiile Academice si Globul de Aur pentru cel mai bun muzical/ comedie.

Curand Schumacher va incepe sa filmeze urmatorul sau film, Town Creek, un film horror pentru Gold Circle Film si Lionsgate, cu locatie in Bucuresti, Romania.
Numarul 23 marcheaza al 23-lea film regizat al lui Joel Schumacher.


Harry Gregson-Williams (Compozitor) Harry Gregson-Williams este unul dintre cei mai cautati compozitori de la Hollywood, lucrand la diverse proiecte de profil inalt , amandoua animate si de actiune.

De partea actiunii, a compus pentru Seraphim Falls, DéjÃ* vu, The Chronicles of Namia: The Lion, The Witch and the Wardrobe, regizate de Andrew Adamson (pentru care a fost nominalizat la Globul de Aur si Grammy), Kingdom of Heaven, regizat de Ridley Scott, Domino si Man on Fire, amandoua regizate de Tony Scott si Bridget Jones:The Edge of Reason cu participarea lui, Renee Zellweger, creditele lui Gregson-Williams include Veronica Guerin, Phone Booth, Spy Game, Enemy of the State, The Match, The Borrowers, The Replacement Killers, deceiver, Smilla’s Sense of Snow, The Rundown si Return to Sender.

Gragson-Williams a mai compus si muzica pentru filmul Shrek 2 si precedent a castigat un Premiu Annie pentru motivul originalului Shrek.Alte filme animate includ Team America: World Police, Chicken Run, Sinbad: Legend of the Seven Seas si Antz.
Nascut in Anglia intr-o familie de muzicieni, Gregson-Williams a castigat o bursa de la scoala de muzica Colegiul Sf. John din Cambridge la varsta de sapte ani. La varsta de 13 ani, a fost solistul a unei duzini de discuri, iar apoi a castigat un loc de invidiat la Scoala de Muzica si Arta Guildhall din Londra. Si-a inceput cariera cinematografica, ca orchestrator si oranduitor pentru compozitorul Stanley Myers, si a compus primele sale motive pentru veteranul regizor englez, Nicholas Roeg.

Initierea lui Gregson-Willson la Hollywood in formarea motivelor filmelor a fost apoi facilitate de colaborarea si prietenia cu castigatorul de Oscar®, compozitorul Hans Zimmer. Aceasta a dus la aducerea de muzica aditionala de catre Gregson-Williams pentru filme ca The Rock, Broken Arrow, The Fan, Muppet Treasure Island, Armageddon, As Good as it Gets, si The Prince of Egypt.

Proiecte viitoare pentru Gregson-Williams includ si prevazatorul Shrek 3.

marx
08 May 2007, 17:00
Proiecte viitoare pentru Gregson-Williams includ si prevazatorul Shrek 3.
bhai, asta e varza mutanta.... :lol:

StefanDo
08 May 2007, 17:13
lucrand la diverse proiecte de profil inalt , amandoua animate si de actiune.

credeti ca e posibil sa se fi tradus cu un program special? exemplul de mai sus mi se pare concludent

ulrich
08 May 2007, 17:23
Invartindu-se intr-o obsesie intunecoasa...

e chiar poetic.

Airlight
08 May 2007, 18:22
e chiar poetic.

:lol:

plateste si el chiria.

hellsteed
08 May 2007, 19:11
i s-a intamplat si unui prieten sa vada numarul asta aiurea ;))) dupa ce vazusem filmul de vreo 2 ori.. :)))) facea el tot felul de legaturi.... jocul cu numerele e periculos... Jocul la lotto, ruleta astea toate te prind datorita fascinatiei numerelor... Aukward

Pitbull
10 May 2007, 09:27
"Number 23" - De-atâtea beregãþi tãiate, te ia cu somn
Prea haotic pentru efortul estetic

Filmele "pure entertainment," gen "Spiderman 1, 2, 3 / Lupu' dupã ei!", sau "Scary Movie" tot de-atâta ori, pân-la cât ºtiu sã numere autorii, au mãcar o minimã virtute: sunt oneste. Atâta îi duce mintea, atâta vor, atâta fac. Dar când se-apucã unii sã adânceascã problema, deºi au cam fix acelaºi I.Q. ºi nivel de informare (sã nu zicem vorbe mari - "culturã") ca alde "Ace Ventura", (filmu' lu' peºte), sau "Dumb and Dumber", (filmu' ºi realizatoru' - tot ai lu' peºte),, devine chiar enervant. Printre cele mai recente fasoane d-astea sfertodocte s-au numãrat, evident, capul de serie (C) "The Da Vinci Code", fals-controversatul "300", cabotinul "The Fountain", încâlcitul "The Prestige" - ºi, mai nou, pomposul "Number 23".
Fãrã a pune acum problema a ce-i real, ce-i mit ºi ce-i superstiþie în numerologie, se cuvine totuºi sã amintim cã, fie justificatã, fie paranoicã, fie doar folcloricã, aceastã disciplinã de studiu are rigorile ei. Chiar ºi dacã vrei s-o demontezi, pe principiul materialist-dialectic ºi istoric cã "vezi numai ce vrei sã vezi", tot se impune s-o studiezi mãcar pânã la un nivel - ca sã ºtii ce ataci. Altfel, ajungi în situaþia acelor politruci proletcultiºti care înjurau Biblia când ei nu ºtiau nici mãcar sã se semneze, dar-mi-te sã mai ºi citeascã "Scânteia"!
Aici se situeazã ºi nivelul acestui "Numãr 23" - pe ambele planuri fundamentale ale subiectului: numerologia ºi psihiatria. Scenaristul Fernley Phillips a auzit de la cineva cã în lume s-a rãspândit un mit misticoid despre numãrul cu pricina, a dat un Google, s-a crucit de ce-a vãzut ºi ce ºi-a zis: "Hai scrim un scenar!" ªi l-a scris. Scurt pe 2 (...3)! Tot ce se întâmplã în poveste apropo de acest numãr, e cã diverºii obsedaþi de el (adicã protagonistul ºi alþi câþiva care se molipsesc) gãsesc peste tot fie 23, fie 32 - ba direct, ba calculând; ba cu cifre, ba cu litere; ba pe faþã, ba pe dos. Altfel, chestii privind esenþele numerelor, personalitãþile lor, trimiteri mitologice, semnificaþii filosofice ºi alte ezoterisme - Phillips n-a auzit de ele. Probabil dacã-l trãgea cineva de mânecã sã-i spunã, ar fi rãspuns: "Eh, prostii! Eu fac un film serios aicea - mã laºi?"
Cu psihiatria, tot aºa. Douã cliºee în copilãria lui Walter Sparrow (Jim Carrey, încercând zadarnic sã repete performanþa unui rol "serios" ca-n "The Truman Show"), cu o vecinã spintecatã ºi un tatã autoîmpuºcat, ºi trauma-i gata. Pânã ºi thriller-urile de duzinã de-acum douãzeci-treizeci de ani, cu ucigaºi în serie, gen "The New York Ripper" sau "Ten Minutes to Midnight", erau mai de Doamne-ajutã în materie de mansarde dereglate. Aici, puºtiul se ºocheazã când era mic, înnebuneºte (nu ºtim cum, când ºi de ce) când s-a fãcut mare (elipsa dintre vârste e totalã, adicã nici mãcar nu conteazã cum a evoluat personalitatea lui), comite o crimã, asta-l înnebuneºte aºa de rãu încât uitã ce-a fãcut, intrã-n balamuc, iese din balamuc sãnãtos tun (haida de - psihologie de almanahe!), lãsând în urmã un doctor care s-a bolnãvit de la el (huooo!!! vechiul cliºeu al psihiatrilor care-nnebunesc de-atâþia nebuni), îºi face o familie fericitã ºi o carierã frumoasã, de hingher - nu râdeþi, cã-i de plâns! E hingher numai ºi numai ca sã aibã treabã cu un câine mistic care-l muºcã de antebraþ, astfel punând în miºcare infernalul mecanism - sãracu' Cocteau! În rest, hingheria lui nu mai are nici o treabã. Câinele mistic, însã, da, tot apare, ºi iar apare, pe post ba de Nemesis, ba de Arhanghelul Mihail, ba de stafia din "La rãscruce de vânturi" - sau poate o fi fost "Hamlet". Meritã sã subliniem cã, una peste alta, întreaga poveste este eminamente realistã, nimic fantastic, nimic ocult (doar psihozã - apropo, ºi Hitchcock se rãsuceºte-n mormânt!), aºa cã toatã treaba cu câinele se potriveºte exact pe-alãturea cu drumul. ªi nu e singura. La fel de deus ex machina e ºi faza cu cartea, ºi cea cu camera de hotel, ºi cea cu cãsuþa poºtalã a medicului nebun, ºi muuulte-multe altele. Pentru un film realist, e incredibil de mistic. Pentru un film mistic, e imposibil de incult. Pentru inculþi, e neverosimil de fanfaron.
Dincolo de faptul cã subiectul în sine e nu numai tras de pãr, ci ºi prost construit, scenariul propriu-zis îl nareazã labirintic ºi tulbure, sfidând cele mai elementare reguli structurale, lãsând în aer nenumãrate piste sau îngrãmãdind detalii ºocant-inutile (consultaþia psihologicã de la serviciu, zugrãveala roºie din living, sustragerea oaselor din groapã, etc.) ºi, pânã la coadã, cufundându-ne în ceaþã definitiv. Se screme atât de tare sã fie "dramatic", cu secvenþe finalizate prin câte-un retez "incitant", elipse ºi sãrituri, alternanþe între realitate ºi ficþiunea din carte, sau dintre prezent ºi trecut, încât cam de pe la jumãtate începe sã descindã într-o anestezie iremediabilã, iar puzderia de aºa-zise lovituri de teatru din final alterneazã cu cãscãturile. Mai simplu spus, de-atâtea beregãþi tãiate, te ia cu somn.
Drept pentru care, geaba se strofoacã Joel Schumacher ºi Matthew Libatique sã facã cinema din tot acest haloimãs. Schumi (Joel, nu Ovidiu) e un bun profesionist al regiei, care oscileazã între filme corecte ("8 mm", "Phone Booth" ori ecranizãrile dupã Grisham), drãguþe, ("The Phanthom at the Opera", "Batman Forever"), sau inepte ("Batman & Robin"). Cu acest "Number 23", din nefericire, e tras de scenariu în zona ineptului - ºi e pãcat, pentru cã regia i-a mers destul de bine. Secvenþele sunt construite echilibrat ºi rotund, ritmul narativ se þine onorabil, recuperând atât cât se poate din tãrãgãnãrile dramaturgice, incoerenþele povestirii sunt netezite prin racorduri ºi treceri inspirate ºi adesea dramatice. Spaþiile au personalitate, mai ales în decorul imaginar al cãrþii. Poate cã secvenþa cea mai bunã a acelei zone - ºi a întregului film - e seria de "zboruri" succesive din loc în loc ºi din moment în moment care lanseazã lectura. Dã frumos ºi beregata tãiatã doar în oglindã. Cimitirele nu-s rãu filmate nici ele, atât în real cât ºi în imaginar, conotând prezenþa morþii în existenþa personajelor - deºi mult mai mult mi-au plãcut cele câteva pietre funerare peste care trece razant camera, în "carte", decât ostentativ-melodramatcul cimitir din realitate, cu cenotaful Laurei Tollins (Rhona Mitra). Din pãcate, probabil simþind pe ce nisipuri miºcãtoare calcã, Schumacher supraliciteazã adesea cu acele miºcãri de camerã neverosimil de bruºte care au devenit deja, uluitor de repede, poncife (vezi ºi "300", sau "Next"), de obicei însoþite ºi de câte un "whoofff!" pe banda sonorã, ca sã ne anunþe cã ceva e naºpa. Cam forþeazã mâna ºi în materie de inscripþii prezente peste tot pe unde se poate scrie câte ceva (pe pereþi, pe ziduri, pe garduri, pe antebraþ, pe piele în general) - îngrãmãdite pânã la saturaþie. Noroc cã ºtie sã filmeze senzual cam tot ce-i apare în dreptul camerei: personaje, obiecte, decoruri. Toate au o anume materialitate palpabilã ºi neliniºtitoare, în special suporturile scriiturilor, cu hârtia (ca materie a cãrþii, ºi ca frecvent fundal al petelor de sânge), la loc de cinste. Îl ajutã în acest sens ºi Matthew Libatique, un excelent artist al imaginii, dupã cum au dovedit-o cele douã colaborãri ale sale cu Aronoffsky ("Requiem For a Dream" ºi "The Fountain") - autor aici al unei concepþii plastice complexe ºi extrem de expresive, reuºind sã îmbine insidios ºi pervers, la fel ca în povestire, realul ºi imaginarul. Se reþine în special voluptatea lui Libatique de a "picta cu lumina", într-un exerciþiu amintind mai mult de impresionismul plastic decât cel cinematografic, ca ºi contrastantele elemente expresioniste care survin rar, economic ºi percutant, spre a puncta cu accente dramatice starea de angoasã a întregului film.
Aºa cum spuneam, Jim Carrey îºi rateazã cu brio noua tentativã de a construi un rol de conþinut. Nu e rãu, nu face greºeli - pur ºi simplu, nu face mare lucru. În ambele variante (Sparrow ºi Fingerling) e credibil ºi atât - poate o idee mai mult în cea de-a doua, detectivul fictiv, pentru cã e mai tãcut ºi mai sumbru. Dimpotrivã, Virginia Madsen se pierde total în Fabrizia, femeia imaginarã (apropo - gafã de proporþii! Sparrow a scris romanul înainte de a o fi întâlnit pe Agatha, aºa cã nu exista nici un motiv ca ambele personaje sã fie interpretate de aceeaºi actriþã), în schimb, de Agatha se achitã onorabil - ºi parcã puþin sastisitã cã trebuie sã ducã pânã la capãt un rol atât de anost. Logan Lerman îl compune fãrã har pe Robin Sparrow, un adolescent nesãrat de vârstã incertã (apropo, mã întreb dacã existã vreun cod ascuns ºi în bipãsãrescul nume al personajului: Prihor Vrabie).
Partea cea mai tristã e cã, dupã ce ieºi din salã, nici gând sã te uiþi speriat dupã numere 23 peste tot prin jur. E drept cã, dacã eºti cu cineva, le tot vezi, vreo cinci minute - da' nu din paranoia, ci strict la miºto.

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
10 Mai, 2007,
Bucureºti, România

Neuptolem
10 May 2007, 12:10
Pentru un film realist, e incredibil de mistic. Pentru un film mistic, e imposibil de incult. Pentru inculþi, e neverosimil de fanfaron.
Exact esenta filmului, nu? Extraordinar! :lol: Mi-a placut analiza (inca nu l-am vazut si abia atept, din trailer inteleg ca nu o sa ma plictisesc dar fara nici o pretentie de film doct, e spus bine: sfertodoct).

Partea cea mai tristã e cã, dupã ce ieºi din salã, nici când sã te uiþi speriat dupã numere 23 peste tot prin jur. E drept cã, dacã eºti cu cineva, le tot vrei, vreo cinci minute - da' nu din paranoia, ci strict la miºto.
Senzatia asta am avut-o si dupa ce am iesit de la 300, nimic "influentabil"; imi amintesc cand am iesit de la Terminator 3 (o prajitura de film prajita prost) ce stare mi-a insuflat totusi, in soarele amiezei de august, ora 18:00, parca vedeam deja apocalipsa nene.

Si daca ma gandesc ca m-am nascut pe 23... :lol:
Astfel de scenarii as visa sa scriu dar parca turnate dupa un studiu aprofundat de numerologie, filosofie si alte chestii serioase. Daca vrei sa te joci, scrie Dumb and Dumber 3, ca oricum partea a doua-i de (*****)...prajitura neprajita.

M0n0
30 Jun 2007, 19:44
8 (2 la puterea a 3-a) /10. Ca sa il iei pe cont propriu e un film foarte bun, are suspans, drama si in special paranoia. O are cu kilu si cu tona si e intinsa ca untu pe paine prin tot filmu. Jim Carrey joaca foarte bine pentru rolul asta, dar nu la fel de bine ca in "Eternal Sunshine..." sau "The Truman Show", dar tot e un rol pentru el ca cica el chiar are obsesia asta intr-un fel si in realitate. Are un final lung de 20 de minute (finalul incluzand si punctul culminant) la care eu unu nu m-am asteptat, dar acum daca voi luati fiecare varianta posibila a unui final si se intampla ca una din ele sa fie aia, nu incepeti sa ziceti ca e previzibil...e de prost gust. Filmul are puterea sa iti induca si tie starea de paranoia, adica e usor sa vezi numarul 23 pe unde te uiti, scazi, aduni, inmultesti pana iti iese 23 sau 32...nu e greu asta. Doar daca il intalnesti de prea multe ori, exagerat de mult poate, atunci te poti numi bolnav de paranoia. Pana atunci, asta ramane un film, vizionabil, un film care face sa treaca 2 ore din viata ta mai repede.

illotempore2002
01 Jul 2007, 22:16
Filmul asta nu merita sa i se acorde nici un rand.

sade
02 Jul 2007, 09:47
Filmul asta nu merita sa i se acorde nici un rand.
te contrazici singur.

illotempore2002
02 Jul 2007, 11:20
pai tocmai, ca nu m-am contrazis deloc, i-am acordat filmului numai jumatate de rand, mai sus.

:P

sade
02 Jul 2007, 13:10
daca are subiect si predicat deja e o propozitie, 1 rand. :D

redmen
31 Oct 2008, 14:11
Voi despre filme


alice - cimpina (Vizitator)

Mesaj nou Trimis: 31 Oct 2008 10:42
adevarul e ca exista o legatura!nu stiu care,cum si ce fel de,dar e ceva la mijlok,dubios,cu nr 23!de exemplu.pe data de 30 12 2001 am avut un vis,in care eu mergeam alaturi de mama mea pe o strada cunoscuta de mine si la capatul careia se afla o intersectie,la un momentdat mama mea mergea in fata mea,indepartinsu-se tot m-ai mult,eu uncercam sa o ajung dar nu puteam,si o strigam,ea mi-a raspuns asa;sa nu te uiti la ea ca la 23 de anii mori!la cine?ca deja o vazusem!era o fata frumoasa,inalta care statea pe marginea drumului drept in mijlocul unui cerc in care scria nr 23.acel cerc era desenat pe asfalt.stiam in vis ca visam si daca acest vis se intimpla sa-l am cu 3 zile inainte de revelion ,se realiza!m-am trezit si cind am realizat ca m-ai era o zi pina la revelion m-am linistit!si mi-am zis:ea........vise de noapte!a trecut un an si am uitat visul,dar!in 2002 pe aceeasi data am avut acelasi vis!m-am speriat si m-am dus la preot si i-am povestit!ma linistit si am facut o slujba acasa si slava domnului nu am m-ai visat acel vis!dar!intotdeauna trebuie sa existe un dar!de atunci!m-ai exact din 2003,pina in prezent am avut tot felul de cumpene si asta numai pe data de 23 s-au in autobuzul 23!ce sa zic!sa specific!nu am tinut cont de nr 23 niciodata,nu i-mi e frica de el!dar!defiecare data cind mi se intimpla ceva rau constat ca are legatura cu nr 23!am implinit 23 de ani luna aceasta si abia astept sa vad,ce i-mi rezerva virsta asta!

Mikala
15 Sep 2009, 21:37
Nu-mi vine sa cred , cat a stat filmul asta in calculator nu l-am vazut , dar cand l-au dat pe HBO imediat mi-a placut . .

Mikala
15 Sep 2009, 21:38
Dar eu ce sa zic ca tata e nascut pe 23 August :)

vave
15 Sep 2009, 22:13
În 20.03 anul ăsta am împlinit 23 de ani, deci şi în 20.03.2003 îmi celebram ziua de naştere. :P
Mama e născută în 23.05, fratele meu în 18.05. [18+5=23]. Şi parcă mai găsisem nişte chestii, dar nu mi le mai amintesc acum. Coincidenţe!

Oricum filmul mi-a plăcut mult de tot, iar replica aia a lui când stă pe marginea geamului de-a dreptul superbă:
"I once read that the only philosophical question that matters is whether or not to commit suicide. I guess that makes me a philosopher."
Jim Carey m-a surprins într-un mod plăcut pentru că tocmai ce îl văzusem în Eternal Sunshine [...] şi credeam că e doar o întâmplare.

Disciple
15 Sep 2009, 23:02
Jim Carrey ridica in sus filmul deoarece e straniu sa vezi un actor de comedie intr-un thriller cu accente mai sinistre...Intre macabru si grotesc...:D

Ahh...si sunt nascut pe 23 aprilie:))

Mikala
16 Sep 2009, 16:05
Eu doar pe 13 :)
Oricum filmul e chiar tare si mie mi s-a parut ciudat sa-l vad pe Jim intr-un astfel de film.

freackboy
03 Oct 2009, 15:08
Acest film nu mi se pare a fi S.F :| . Doar thriler, suspans,psihologic.

miercuri
08 Oct 2009, 23:14
O mare varza acest thriller, deznodamantul e absolut penibil.