Festivalul Filmului Francez 2006

[Longshot]

http://www.culture-france.ro/fra/interior_activites_fff.htm

De Battre, mon coeur s'est arrete banuiesc ca s-a vazut de toata lumea. La Les soeurs fachees trailerul nu m-a atras deloc cat a rulat prin cinemauri la noi. Cat despre Lemming, lipsa subtitrarii m-a oprit in a-l viziona pana acum. Stie careva ceva despre el?

p.s. ar mai fi ala cu Juliette Binoche si Turturro. Macar pt distributie...

[klein]

mie nu mi-a placut Lemming. un film cu pretentii, dar in fond vid, plicticos si plin de false probleme. ar fi de vazut "de battre..." despre care s-a mai scris "le gout des autres", un film de limbaj, dupa o schema aplicata de multi realizatori francezi contemporani, dar filmul e agreabil si inteligent. "surorile suparate" ar intra in aceeasi categorie. il prefer totusi pe primul.
filmul cu Medeea nu cred ca s-ar putea numi "cinema", dar e ceva emotionant in simplitatea lui. medeea e foarte buna iar M Blanc are un potential de actor de drama, ceea ce i-a cam lipsit. e trist ca filmul ramane in cliseele clasice despre "tarile din est", dar francezilor le trebuie clisee ca sa inteleaga subiectul. :(( Ramane de vazut cum va fi perceput la noi.
OSS, parodie reusita, zic eu dupa 007, doar ca un pic cam lunga si fara un subiect consistent, dar merge.

[drudu]

si de (re)vazut lundi matin, pentru care am intrat prima oara pe forumul asta, a not so long time ago

[StefanDo]

Ma intreb cum o fi "Ils"/"Ei ataca", primul lungmetraj al regizorilor Xavier Palud, David Moreau. Culmea, film de groaza despre doi expati stabiliti intr-o suburbie a Bucurestiului, care se trezesc cu maison-ul invadat de creaturi infricosatoare :D Inspirat din povestea unui taximetrist ceh despre pataniile "de groaza" ale unor turisti austrieci, "Ils" are ca scop "sa placa", dupa cum zic regizorii, care s-au uitat la filme ca "28 Days Later", "The Descent", "The Shining" si "Jacob's Ladder" inainte de a purcede la filmari. Ma intreb cat de de groaza va fi Romania in acest film... ;)

[StefanDo]

Am vazut Fauteuils d'Orchestre, pe care distribuitorii l-au sucit de la titlul Un loc in fata (care era chiar ok!) la Rendez-vous pe avenue Montaigne :lol: (un titlu cu adevarat romanesc, nu? :lol:). Dintr-un punct de vedere, alegerea e din pacate buna, pentru ca filmul lui Daniele Thompson nu merita deloc "un loc in fata".

Este o farsa trasa de par :(, cu o Jessica/Cecile de France chelnerita la o cafenea unde dau buzna un grup de descreierati bantuiti de crize existentiale (actrita care nu mai vrea soap opera, pianistul prins in capcana intr-un program prea incarcat, bogatanul care s-a plictisit de imensa colectie de arta si multi, mult prea multi altii). Ea-i asculta, ii dadaceste, le zambeste cu vestita ei strungareata, ii impinge de la spate si-si reaminteste obsedant vorbele bunicii ei ("cum n-am putut trai in lux, am decis sa muncesc!" - care mama ma-sii e legatura?).

In afara de o Valerie Lemercier suficient de nebuna ca sa fie interesanta in rolul actritei (scena teatrului nu seamana fffff mult cu "Being Julia"?), ceilalti actori nu se sincronizeaza, parca isi spun replicile ca pe niste monologuri intr-o cabina izolata fonic, fara sa interactioneze. Candidatul Frantei la Oscaruri? Ei bine, stim ce tara n-o sa castige Oscarul pentru cel mai bun film strain anul viitor! :)

Un alt amanunt deranjant: filmul nu a avut subtitrare! Desi pe siteul Institutul Francez la toate filmele se face precizarea "versiune originala subtitrata in limba romana', "Fauteuils..." n-a avut parte de asa ceva. Si dupa chix-ul lui Thompson urma "Ils", un horror-ul de care ziceam mai sus, numai ca distribuitorul nu a ajuns cu rolele in timp util, asa ca s-a dat "Selon Charlie", tot nesubtitrat. In aceasta situatie de ce sa ne mai miram ca erau doar vreo 15-20 de oameni in sala? Pacat! :((

[drudu]

in schimb, inghesuiala mare la le soeurs fachees... si desi filmul a fost dragut, relaxant, recomfortant si cum vreti voi sa-i mai ziceti (cu hupert vag disturbing cand ne amintea de pianista), n-a mai ramas nimeni la discutia de dupa, desi kiri parea dispus sa raspunda la intrebari... ce-i drept intrebari nu prea ridica filmul, si nici sa-l tragem de urechi nu tineam pt ca l-a ales...
can hardly wait for tomorrow's lundi matin

[Gloria]

La Festivalul de Film Francez am vazut joi "Selon Charlie"- da, mersesem sa vad Ils, dar s-a schimbat; fara subtitrare;un film cu o structura similara cu cea din Crash. Aici e vorba de cinci povesti, cinci personaje legate intre ele printr-un destin comun: acela al nehotararii, ezitarii intre o cale sau alta si al singuratatii. Charlie intervine timid/ discret, dar esential in alegerile pe care le vor face mai departe personajele.Discursul lui MATHIEU, om de stiinta,- atunci cand vorbeste despre descoperirea unor urme umane- se apropie de spiritul filmului,dand cheia interpretarii lui: "Au bout de trois jours, une première trace..Nous étions en présence d'un homme... Nous l'avons baptisé Dirk, ce qui signifie en dialecte dolgan "l'homme seul", ou plutôt "l'homme de solitude"..[/b]

[distroe]

Selon Charlie - Suna credibil o apropiere de Crash - si fara un final atat de dramatic, grupurile de personaje se ciocnesc intre ele si ies lucruri neasteptate.
Zambetul enigmatic al lui Charlie aduce putin cu privirea lui Amelie Poulain...iar copilul in aparenta obisnuit e cheia filmului.

[Gloria]

[quote="klein"]mie nu mi-a placut Lemming. un film cu pretentii, dar in fond vid, plicticos si plin de false probleme.

Klein, poate detaliezi afirmatia:”plin de false probleme” legata de Lemming. Cat despre faptul ca ti s-a parut “plicticos “ un thriller ma gandesc ca s-a datorat close-up-urilor pe fetele personajelor, neoferindu-se cadre mai largi, zone ascunse vederii, imprevizibile. Dar scena cinei in patru e dementiala; mi-a mai placut asocierea convulsiei lemmingului inecat cu spasmele lui Alice Pollock dupa ce si-a tras un glonte in cap. Imagina aceea cu mamiferele rozatoare in bucatarie, se apropie mult de ce ne-a tot aratat Hitchcock.

[klein]

pai nu l-as numi thriller fiindca ii lipsesc multe ca sa intre in acest gen. in primul rand suspense si starea de angoasa specifica.
din lipsa de imaginatie, filmul planeaza intr-o zona ambigua. faptul ca e asociat cu Hitchcock sau cu Lynch are un sambure de adevar, dar aici e si buba: are pretentii de H si L. Nu se ridica nici macar la glezna celor doi reuniti.
Leming ramane intr-o zona descriptiva, fara tensiune, si in fond fara rost. Problemele psihologice, de cuplu, onirice si mai stiu eu de care stagneaza la nivelul de intentie, deci sunt false probleme.
singurul moment reusit a fost masa celor 4 de la inceput. intr-adevar atunci se construia o pista interesanta. se simtea o tensiune intre Dussollier si Rampling, jena celorlalti doi. incepe prea realist ca sa mai cred in reveria lui de dupa.

[klein]

dar sa-l lasam pe lemming ca ii dam o prea mare atentie pentru ce este.
Ati vazut Lundi Matin? merveilleux, non? :love: eu l-am vazut zilele astea pentru prima data si m-a epustuflat. in primul rand datorita genului de umor. se simte ca nu e viziunea unui francez la-dedans, ca nu face parte din ceea ce regizorii actuali utilizeaza ca tehnica de umor.Seamana mai mult cu genul absurd si decalat din fimele romanesti, sau balcanice.
si in al doilea rand nu exista vorbaria aia lunga din filmele lui Jaoui sau ale altora.
Iosseliani nu este francez si cred ca asta ar fi explicatia originalitatii lui. de fapt nici nu prea isi are locul in categoria "film francez". numai asa ca a primit finantare de la ei parca nu isi are justificare deplina. De altfel cred, dupa cum ii vede pe francezi in film, ca nici el nu isi gaseste locul in acea societate.
in fine, categoriile nu conteaza ci acest film suprarealist, uimitor si din pacate uitat.

[Gloria]

Klein,ma bucur ca amintesti de Lundi matin;foarte proaspat filmul,cu o curgere lina, o eliberare;si eu l-am vazut prima data acum la festival. Intr-adevar nu trebuie sa vorbesti asa mult ca sa construiesti o (cvasi)-drama si nici sa-l aduci pe spectator in starea sa se icneasca a zambi la replicile personajelor cum se intampla in cazul filmului Le gout des autres. Lundi matin mi-a placut foarte mult;de aceea l-am si pus primul in topul celor mai bune filme ale anului: ideea cu drumul - catharsis- (eu il vad si ca drum initiatic: a se gasi pe sine insusi) prezentata asa, deci nu ca poveste, nu ca fantasy m-a impresionat placut .Revin.

[Andy69]

Le gout de lautre n-a fost rau, cam de nota 7, dar De battre mon coeur.. mi-a placut mult. aduce asa un pic cu Portocala Mecanica si il consider de 8,5. ca sunt exigent.