View Full Version : "Marele Jaf Comunist"
Alice_Fluture
03 Oct 2005, 16:02
Aici puteti comenta, pe masura ce il veti vedea, filmul documentar "Marele Jaf Comunist" in regia lui Alexandru Solomon.
Filmul reconstituie un eveniment unic in istoria romaneasca: jaful Bancii Populare de Stat in 1959. Au fost gasiti vinovati sase oameni, toti fosti ilegalisti, oameni cu vechi legaturi in cercurile puterii si ale Securitatii. In urma anchetei li s-a cerut sa-si joace propriile roluri intr-un film de reconstituire a jafului. Insa dincolo de imaginile obscure si inselatoare ale "Reconstituirii", regizorul Alexandru Solomon face o incercare de a dezlega misterul acestui caz. Si al unei epoci sumbre.
"Marele Jaf Comunist" a fost difuzat de ZDF/ Arte, BBC, France 2, VPRO Olanda, YLE Finlanda, SVT Suedia, TVP Polonia si a fost distins cu Prix du Film D'Histoire la Festival du Film D'Histoire, de la Pessac (Franta), cu premiul pentru regie, la Festivalul Romano-Maghiar, Sf. Gheorghe (Romania), cu Grand Prix, Mediawave, Gyor (Ungaria) si cu Prize for Social Values, Documenta Madrid (Spania).
Alex Leo Serban: Unul din cele mai destepte filme facute in Romania in ultimii 15 ani
Andrei Gorzo : « Cred ca este comedia anului in Romania... »
Time Out – Londra : “Filmul este o emotionanta, uneori absurda si deseori captivanta incursiune in viata din spatele Cortinei de Fier ”
Le Monde : “Un documentar care da dimensiunea supra-realismului socialist…"
Les Inrockuptibles : «Jucand cu abilitate cartea filmului in film, acest documentar complex, de o ironie feroce, ridica un mare semn de intrebare asupra notiunii de adevar si statutului spectacolului intr-o tara guvernata prin minciuna »
Aveti ocazia sa primiti raspunsuri direct de la realizatorii filmului, care ne-au promis ca vor intra pe forum. Ei asteapta parerile si intrebarile voastre despre acest film.
marele jaf comunist - un documentar exceptional, fin, patrunzator, inteligent... o mare surpriza pentru productiile romanesti.
felicitari si aplauze dlui regizor.
mda, un dokum pe alocuri inspirat, p alocuri intresant, per ansamblu bun
singurul minus ar fi lipsa totala de ironie/umor/sarcasm
dar in mod sigur worth a look
cherryblossom
05 Oct 2005, 13:18
m-am dus sa vad si eu filmul asta si il anulasera... mai incerc
it's nice, surprinde cateva faze interesante, si arunca cateva intrebari intelepte... dar in rest, ramane un documentar mediocru.
Alex Leo Serban
06 Oct 2005, 11:45
singurul minus ar fi lipsa totala de ironie/umor/sarcasm
:shock: ???
e drept ca filmu nu e 'marele jaf michaelmoore-ist'...
herbert
06 Oct 2005, 19:53
singurul minus ar fi lipsa totala de ironie/umor/sarcasm
:shock: ???
e drept ca filmu nu e 'marele jaf michaelmoore-ist'...
uite ca panseurile lui Korben provoaca shocuri...
e mai recomandabil sa te amuzi.
illotempore2002
30 Jul 2009, 23:14
Asa putin pe marginea unui jaf atat de controversat?
Well, in timp ce ma uitam la film imi ziceam: ce titlu inselator are filmul, cand auzi "Marele jaf comunist" te gandesti ok, e un doc despre comunism, despre cum ne-au saracit si cum s-a imbogatit nomenclatura. Dar surpriza, filmul nu e, pe masura ce te uiti la el despre asta. Ci este despre un scandal cu continut politic si militienesc. Cum s-a zis mai sus, niste unii (filmul tot incearca sa elucideze cine sunt acesti unii, din mai multe pdv) jefuiesc, ei bine, ca in filmele americane, Banca de Stat. Si dupa ce sunt prinsi, se da ordin de la Propaganda sa se faca un doc despre acesti nenorociti de dusmani ai poporului, acesti "descompusi" care au smuls din roadele muncii socialiste si despre cat de eficienta este minunata securitate a statului, care a reusit sa-i prinda in numai 2 luni.
Drama dramei este urmatoarea: protagonistii doc-ului facut de Propaganda sunt chiar autorii jafului. Care sunt momiti (dupa batai multiple ca sa dea declaratii si sa recunoasca c-au facut si-au dres) ca daca isi joaca rolurile bine in acest film, pedepsele vor fi mai blande pt ei. Socant, momentul in care sunt judecati si li se da verdictul este filmat for real, asa cum a avut el loc. Si ii vezi pe acuzati cum interpreteaza poeziile invatzate dinainte, in speranta ca vor obtine niste sentinte mai putin aspre. Si ii vezi cum se incrimineaza singuri, spunandu-si rolul, si cum astfel, jocul anchetatorilor devine realitate si-si atinge obiectivul. Deosebit de pervers, mi-a dat fiori.
In rest, filmul se joaca cu mintea ta daca nu esti foarte vigilent, ai cateva versiuni asupra personajelor si contextlui si jafului, ai, atentie, interviuri cu securisti de mare nivel, care povestesc dupa cartea lor cum a fost si atentie, ai si martori si persoane implicate colateral in istorie (de ex: vecinii de casa ai inculpatilor, vecinii de celula, prieteni din tara, prieteni din strainatate, rude) si well, nu se prea pupa ce zic unii (secu) si ceilalti (civilii).
Minunat de sumbre, scary si amenintatoare cladirile pe care solomon le filmeaza ostentativ, sunt tot felul de cladiri simbol ale comunismului, Gradina de vara Infratirea dintre popoare, cu un basorelief monstruos cu secera si ciocanu (pe care am sa ma duc sa-l vizitez weekendul asta, arata fabulos), Banca de Stat, etc.
In final am ajuns la concluzia de la inceput: da, filmul este intr-adevar despre cum ne-au jucat si ne-au jefuit adevarul.
As mai comenta multe dar intai sa vad daca am cu cine :)
Pitbull
30 Jul 2009, 23:27
O sä ai!
De mult tot plänuiam, da' acum chiar am s-o fac!
Mi-l pun si-l väd în weekendul ästa.
illotempore2002
30 Jul 2009, 23:28
Da, ai sa-l pui alaturi de Persepolis, las' ca stiu io
Pitbull
01 Aug 2009, 19:38
L-am väzut asearä.
Splendid film, si subscriu la toate comentariile si concluziile tale.
Mä arde la deste sä-i scriu si analiza.
illotempore2002
01 Aug 2009, 21:45
Poate o analiza efectiva de film e prea mult acum, dupa 4 ani, dar comenteaza-l cumva.
Ti-a placut cum a jonglat intre diverse timpuri si spatii?
Pitbull
01 Aug 2009, 21:59
E una dintre principalele calitäti ale filmului (sigur, tipicä pentru Alecu, dar aici cu atât mai interesantä, cu cât contextul o justificä într-un mod complex, profund si semnificativ)...
De asemenea, bile de platinä pentru inspiratia si discretia cu care alege elemente de azi (säli de cinema, edificii, alte obiective urbane), ca sä conoteze sensuri de atunci.
Floydman
11 Aug 2009, 14:48
Mie aceasta poveste mi se pare la graninta dintre insolit si ridicol... Moneda romaneasca de la vremurile acelea nu era convertibila in nici o valuta forte. Nici legal, nici de facto. Daca gresesc sa ma corecteze cineva.
Or, daca nu era convertibila, ce puteai face cu acel teanc de bancnote? Ce puteai cumpara clandestin in Romania de atatia bani, si fara sa sara in ochi?
Pamant nu se putea, masini nu prea erau, si dca erau nu iti trebuia atata banet, vile nu aveau voie sa isi faca decat mai marii, iar aia n-aveau nevoie de teancu de bani pt asta.
Aur nu prea dadea nimeni pe leisori, unu ca n-avea voie sa aiba aur, doi ca daca il aveau nu il vindeau pe hartie igienica.
In rest ce sa faci cu leisorii cei costelivi? sa mananci mici la caru cu bere toata viata?
De aceea e ciudat. Singura valuta forte din acel moment in romania era...puterea politica. Sa fii "ceva" sau cineva in "PCR" sau sa ai o functie in stat....
Pitbull
11 Aug 2009, 14:53
E, într-adevär, o întrebare!
Cu sigurantä, aveau ei un plan - nu erau niste tâmpiti - dar... care?
Floydman
11 Aug 2009, 15:04
E, într-adevär, o întrebare!
Cu sigurantä, aveau ei un plan - nu erau niste tâmpiti - dar... care?
as fi tentat sa zic ca aia de la Secu' sau parchet sau cum vreti voi sa le ziceti, l-au abordat sigur cand i-au abordat pe banditi.
mie povestioara asta mi se pare varful unui iceberg dintr-o chestie de spionaj sau o lupta intestina la nivelul pcr/pcus/kgb/ sau cu un "element imperialist"....
Pitbull
11 Aug 2009, 15:07
Foarte posibil - în ambele sensuri...
gogu007
11 Aug 2009, 22:30
E, într-adevär, o întrebare!
Cu sigurantä, aveau ei un plan - nu erau niste tâmpiti - dar... care?
as fi tentat sa zic ca aia de la Secu' sau parchet sau cum vreti voi sa le ziceti, l-au abordat sigur cand i-au abordat pe banditi.
mie povestioara asta mi se pare varful unui iceberg dintr-o chestie de spionaj sau o lupta intestina la nivelul pcr/pcus/kgb/ sau cu un "element imperialist"....
exact... as ami se pare si mie. practic baietii astia jefuitori nu aveau practic nicio scapare: nu puteau folosi banii (ale caror serii erau cunoscute si mai ales erau bancnote mari, ce pot fi plasate f greu pe piata maiales in conditiile anilor 60 la scurt timp dupa stabilizarea monetara din anii 50), nici ascunde iconditiile in care secu a batut juma de Bucuresti pana i-a gasit, de fugit cu banii era si mai imposibil in conditiile in care granicerii deja dupa ranboiu mondial si intratul in ala rece sufla si in iaurt... si mai ale snu cre din explicatiile visatoare ale unora, variante propuse spre abordare naiv artistica de conu NAe Carandfil in noul sau film (pe aceasta tema) si anume protestul disperat imp. sistemului, un semnal de alarma kamikadze etc etc.
In conditiile in care tatal sefului bandei era numarul doi in securitate (pare-mi-se) imi par emai plauzibil ca asta s-a bazat prea tare pe babacu. bineinteles ca nu am in vedere doar iesirrea teribilista a unei odrasle de securist privilegiat, ci incerc sa arat ca prin acesta fapta se vadesc tensiuni concurentiale pt. putere in interiorul protipendadei comuniste: maisnatiuni de tot felul...
jaful acesta v aramane un mare miste rin istoria comunista a Romaniei... insa e misto sa speculam... inclusiv pe mine un nespecialist in acest camp istoric ma intriga, ma provoaca , ma zgandara si imi provoaca o curiozitate greu de descris....
stima!
g.
Pitbull
16 Aug 2009, 23:01
Mie aceasta poveste mi se pare la graninta dintre insolit si ridicol... Moneda romaneasca de la vremurile acelea nu era convertibila in nici o valuta forte. Nici legal, nici de facto. Daca gresesc sa ma corecteze cineva.
Or, daca nu era convertibila, ce puteai face cu acel teanc de bancnote? Ce puteai cumpara clandestin in Romania de atatia bani, si fara sa sara in ochi?
Pamant nu se putea, masini nu prea erau, si dca erau nu iti trebuia atata banet, vile nu aveau voie sa isi faca decat mai marii, iar aia n-aveau nevoie de teancu de bani pt asta.
Aur nu prea dadea nimeni pe leisori, unu ca n-avea voie sa aiba aur, doi ca daca il aveau nu il vindeau pe hartie igienica.
In rest ce sa faci cu leisorii cei costelivi? sa mananci mici la caru cu bere toata viata?
De aceea e ciudat. Singura valuta forte din acel moment in romania era...puterea politica. Sa fii "ceva" sau cineva in "PCR" sau sa ai o functie in stat....
Am vorbit cu Alecu, va reveni pe-aici zilele astea (poate chiar astä-searä, dacä apucä), sä dezvoltäm cestiunea. Are niste räspunsuri!
Floydman
17 Aug 2009, 14:24
faza e ca eu n-am vazut filmul. comentam si eu "in abstracto"... nu il am...
Pitbull
17 Aug 2009, 14:31
Se rezolvä.
Alexandru Solomon
17 Aug 2009, 23:00
cum ii ziceam si lui pitbull, ma bucur ca povestea asta mai suscita interes dupa atata vreme
si, de fapt, cred ca motorul interesului e tocmai misterul total din jurul jafului
mai mult, ca nu exista nicio motivatie rationala, practica a jafului
cum zice Floydman, nu se putea face nimic cu banii
dar aici, intr-adevar, cum Floydman n-a vazut filmul, multe nu am de adaugat
se spune in film lucrul asta, ca leul romanesc nu folosea nimanui la mai nimic
in tara i-ar fi prins oricum - iar in strainatate - fructul jafului nu facea nici cat o ceapa degerata
in fine, sunt pe-aproape daca mai aveti de zis:)
Pitbull
17 Aug 2009, 23:07
OK, atunci care e räspunsul...?
CUM urmäreau sä valorifice banii - sau ce alternativä aveau în vedere?
(Dacä în film se spune, recunosc cä n-am retinut; l-am väzut doar o datä, deocamdatä, si eram atent mai mult la laturile profesionale decât la cele de continut.)
Alexandru Solomon
17 Aug 2009, 23:15
tocmai asta e, un singur raspuns nu exista
in film am incercat sa enunt ipotezele, ar fi fost necinstit sa spun "sunt sigur, s-a petrecut asa pentru ca..."
teoria mea, pe care am trecut-o "in revista" este ca oamenii, in situatii exceptionale, fara iesire, complet lipsite de perspectiva, fac lucruri irationale, sinucigase chiar
gesturi care nu le aduc niciun beneficiu, ba, din contra, ii condamna
si-apoi mai cred ca - fiind oameni care s-au simtit "tradati", dati la o parte de un regim la a carui constructie au participat, au vrut sa dea acelui regim un fel de palma - simbolica -
cu speranta / aroganta si desarta / ca nu vor fi prinsi
cam asta...
keepwalking
17 Aug 2009, 23:23
Buna seara, domnule Alexandru Solomon.
Ma bucur ca sunteti printre noi, fie si virtual :)
As vrea sa va intreb daca nu ati fost tentat sa transformati un subiect de documentar intr-un bun prilej de a face un film artistic.
Pitbull
17 Aug 2009, 23:23
I see...
Interesant, într-adevär - si foarte semnificativ.
Incomparabil mai relevant si complex decât ipoteza unui plan de valorificare bine pus la punct.
Existä si prezumptii apropo de versiunea lui Floydman?
mie povestioara asta mi se pare varful unui iceberg dintr-o chestie de spionaj sau o lupta intestina la nivelul pcr/pcus/kgb/ sau cu un "element imperialist"....
Apropo, foarte inspiratä si întrebarea lui Keepwalking - abordeazä o articulatie esentialä a procesului de creatie cinematograficä, la jonctiunea dintre documentar si fictiune.
illotempore2002
17 Aug 2009, 23:24
Am o curiozitate poate stupida: nu a incercat nimeni sa-i "scarpine" umpic pe securistii care au aparut in Marele Jaf si Coldwaves :D , adica apar cu numele reale, se expun, nu stiu, nu le-a fost teama, dat fiind ca multa lume ii uraste inca ?
Eu personal am simtit foarte multa aversiune, pana la nivel organic, fata de caracterele cu pricina ( ati scos atat de bine in evidenta, domnule Solomon, ipocrizia lor, fastaceala unora din ei, in antiteza atat de cruda cu victimele lor, care spuneau lucruri atat de opuse) si ma gandesc ca cineva care e resimtit mai drastic mizeria regimului si mai revoltat s-ar fi riscat putin :)
A fost usor / greu sa-i convingeti sa dea interviurile?
paul_aramis
17 Aug 2009, 23:28
1. ori aveau ei ceva în cap, că doar nu erau tâmpiţi să facă una ca asta doar de amorul artei. iar cu banii aveau ce să facă până la urmă, piaţa neagră (aur, obiecte de artă, etc. a funţionat tot timpul)
2. ori a fost o înscenare la care "au pus botul" cu promisiunea că vor fi făcuţi scăpaţi.
eu aş merge pe varianta 1.
PS nu am văzut nici Război ... şi nici Marele ..., dar de întâmplările din al doilea ştiu din alte surse.
Pitbull
17 Aug 2009, 23:35
PS nu am văzut nici Război ... şi nici Marele ..., dar de întâmplările din al doilea ştiu din alte surse.
Päi si ce-astepti?
Sunt filme de wow! - si nu cä-i Alecul de fatä. Incä nu-l cunosteam, când m-a wowat cu "Clara B." (Atunci mi-am zis - stai, dom'le, cä aicea avem noi ceva...!)
Alexandru Solomon
17 Aug 2009, 23:39
pentru Keepwalking>
nu m-a tentat sa fac fictiune,
de fapt, cand vezi filmul Reconstituirea iti trece cheful sa mai faci orice fel de film despre si cu oameni reali, pentru ca - in cazul respectiv - filmul in sine era o condamnare la moarte
si demonstreaza perfect cum, luind o intamplare reala, oameni reali, poti face un fals nemaipomenit
pe de alta parte, da, povestea e aur pentru un film de fictiune
dar nu era genul meu, si apoi mi s-a parut fascinant ca documentarist sa vorbesc despre lucrurile astea si, cum am mai zis/ sa de-construiesc ceea ce au Re-construit securistii si regizorul Calotescu in Reconstituirea
Alexandru Solomon
17 Aug 2009, 23:43
timide incercari de "scarmanat":
Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului a incercat sa il inculpe pe col. Enoiu (nu neaparat pentru "jaf", cat pentru miile de alte victime care au trecut pe la el), nu stiu sa se fi deschis vreun dosar; in rest, stim cu totii ca nimeni nu a platit pentru nimic in tara asta
dl Merce nu mai e in Parlament, n-a venit la premiera desi l-am invitat, nu stiu ce mai face
Alexandru Solomon
17 Aug 2009, 23:47
tot pentru Illotempore>
ceva ce am mai povestit, dar totusi:
cand am facut "jaful", i-am invitat pe toti cei care aveau legatura cu povestea sa vada filmul Reconstituirea si sa stea de vorba intre ei. Vroiam sa filmez discutia si poate sa o integrez in film.
Au venit, si Enoiu, si ceilalti ofiteri, si fosti detinuti politici, si prieteni ai celor executati. Discutia a fost dominata tot de ofiteri, ceilalti abia daca au reusit sa se faca auziti, sau erau inca terorizati de simpla prezenta a vechilor securisti, sau s-au scarbit. Pentru mine, a fost o infrangere personala. Evident, nu era nimic de folosit in filmul meu.
Pitbull
17 Aug 2009, 23:50
Calotescu era un om cumsecade, simpatic, prietenos - dar vândut pânä-n mäduva oaselor regimului. In anii '80, fäcea câte-un "documentar" cu osanale pe an.
Despre Tutuleasa, stiam cä era cameramanul de casä al familiei prezidentiale. Nu l-am cunoscut. Ca persoanä interviewatä, pare si el un tip okay.
Abia din "Marele jaf..." am aflat cä ei doi fäcuserä "Reconstituirea".
E un subiect care mä preocupä - starea unor oameni normali care, deveniti rotite ale unui asemenea mecanism, ajung în situatii atât de extreme (în sensul colaborationismului, desigur). In sinea mea, îl numesc "Sindromul Mefisto" (de la Istvan Szabo citire - si de la Goethe, desigur, cä si Szabo tot acolo bätea). In 1991, am avut un dialog (amical, nu oficial) pe tema asta cu Silviu Stänculescu.
Ceva observatii, comentarii, concluzii în acest sens, din colaborarea cu Tutuleasa si datele culese despre Calotescu...?
illotempore2002
17 Aug 2009, 23:51
In film dvs "tzineti" cu acuzatii. Mai mult decat atat, se simte in tot discursul filmului ca ii considerati niste bieti nevinovati, carora li s-a intins o cursa. Ziceati mai sus ca enuntati diferite ipoteze insa dintre acestea una pare sa fie mai mult ca sigura: aceea ca ei sunt niste baieti de treaba, dar suparati de sistemul care i-a tradat.
Este vorba de o optiune subiectiva, afectiva (de genul "mi-a placut povestea, mi-au fost drage aceste personaje, tin cu ele") sau una documentata, studiata? Poate fi vorba de o autoprofetie ( "imi este atat de draga povestea ca o sa caut toate dovezile sa demonstrez ca personajele au fost simple victime")?
Servus, Alecu!
Acum am o cearta amoroasa, dar arunc o intrebare - nu ti se pare ca prea i-ai victimizat pe niste infractori?
Alexandru Solomon
17 Aug 2009, 23:58
pentru Illotempore>
deloc, n-am cautat sa le caut circumstante atenuante, nici nu ii consider niste bieti baieti de treaba/ sunt, pana la urma niste oameni care au profitat si ei o vreme de sistem, chiar daca initial, in timpul razboiului, n-aveau nimic de castigat si isi puneau pielea la bataie
sigur, simpatia mea mergea catre victime, dar primul lucru care mi-a placut in povestea asta este ca nici victimele nu erau tocmai manate de vreun ideal curat
si asa cred ca e viata
in aceeasi ordine de idei, monteuza cu care lucrez zilele astea, si care a montat si "jaful" mi-a amintit ca primul lucru pe care i l-am spus atunci cand am intrat in cabina a fost> "sa stii ca in povestea asta nu exista eroi"
Pitbull
17 Aug 2009, 23:58
(Notä de moderator)
Pentru cä discutia asta se amplificä atât de fecund, si tempus fugit, putem avea în vedere abordarea celorlalte filme ale lui Alecu (vezi topicurile aläturate) în zilele urmätoare - în mäsura în care programul i-o permite.
in aceeasi ordine de idei, monteuza cu care lucrez zilele astea, si care a montat si "jaful" mi-a amintit ca primul lucru pe care i l-am spus atunci cand am intrat in cabina a fost> "sa stii ca in povestea asta nu exista eroi"
Just - o remarcä esentialä, pe care le-o amintesc mereu elevilor mei, si de care tin seama în majoritatea analizelor de film: diferenta crucialä dintre "protagonist" si "erou" (de la Carabät citire). Nu orice protagonist e si erou - si invers.
Alexandru Solomon
18 Aug 2009, 00:00
infractori, Judex, e un cuvant care acopera multe fapte
cert este ca - intr-o lume normala - niste oameni care fura o banca nu sunt executati si nici nu sunt in prealabil obligati sa joace intr-un film de propaganda
illotempore2002
18 Aug 2009, 00:05
pentru Illotempore>
deloc, n-am cautat sa le caut circumstante atenuante, nici nu ii consider niste bieti baieti de treaba/ sunt, pana la urma niste oameni care au profitat si ei o vreme de sistem, chiar daca initial, in timpul razboiului, n-aveau nimic de castigat si isi puneau pielea la bataie
sigur, simpatia mea mergea catre victime, dar primul lucru care mi-a placut in povestea asta este ca nici victimele nu erau tocmai manate de vreun ideal curat
si asa cred ca e viata
in aceeasi ordine de idei, monteuza cu care lucrez zilele astea, si care a montat si "jaful" mi-a amintit ca primul lucru pe care i l-am spus atunci cand am intrat in cabina a fost> "sa stii ca in povestea asta nu exista eroi"
Dar au elemente de eroi tragici (nu abdica de la valorile lor, sunt razbunatori, devin victime, se opun unui sistem etc, platesc cu viata) :)
Oricum, consider ca pt cineva trebuia sa optati si nu vad nimic gresit in asta, si eu as fi optat tot pt acuzati, doar nu pt republica socialista romana......si apropo de subiectivism si optiune personala, documentarul se presupune ca trebuie sa surprinda niste aspecte ale realitatii, sa releve un adevar. Personal cred ca ar fi fost plicticoasa o voce obiectiva in Marele Jaf, insa am uitat ce vroiam sa intreb :))
infractori, Judex, e un cuvant care acopera multe fapte
cert este ca - intr-o lume normala - niste oameni care fura o banca nu sunt executati si nici nu sunt in prealabil obligati sa joace intr-un film de propaganda
Eu as executa si hotii de buzunare din tramvaie. Dar asta e alta poveste...
Sa inteleg ca esti de acord, dpdv cetatenesc, cu noile norme europene de reintegrare sociala a infractorilor?
Alexandru Solomon
18 Aug 2009, 00:11
Judex, ma infiori> povestea asta n-are nicio legatura nici cu hotii de buzunare, nici cu normele europene
crezi ca unor infractori trebuie sa li se insceneze un proces politic, sa fie condamnati pentru o crima politica, anume subminarea economiei nationale (desi fapta lor e de drept penal, adica un furt), sa fie obligati sa participe la realizarea unui film de propaganda...?
Judex, ma infiori> povestea asta n-are nicio legatura nici cu hotii de buzunare, nici cu normele europene
crezi ca unor infractori trebuie sa li se insceneze un proces politic, sa fie condamnati pentru o crima politica, anume subminarea economiei nationale (desi fapta lor e de drept penal, adica un furt), sa fie obligati sa participe la realizarea unui film de propaganda...?
Bineinteles ca procedurile vremii erau execrabile si este normal sa fie judecate, inclusiv cinematografic, de catre niste oameni care gandesc normal. Dar felul in care ai spus povestea mi s-a parut usor partinitor. E, totusi, vorba de niste infractori.
Alexandru Solomon
18 Aug 2009, 00:16
pentru Illotempore>
sigur, acuzatii au ceva tragic, dar tragismul asta vine mai ales din faptul ca, dupa ce comit un act irational, tembel, sunt obligati sa se auto-incrimineze intr-o piesa de propaganda
ca pentru a juca aceasta piesa li se promite ca vor fi achitati
si mai apoi sunt executati
in fine, pentru ca tot ceea ce ramane in urma acestor oameni e doar imaginea lor din filmul de propaganda, si ei stiu foarte bine asta
cu toate astea, accepta, pentru ca prefera sa ramana ceva in urma lor, fie si imaginea unor escroci abominabili, mici burghezi minoritari si meschini
Pitbull
18 Aug 2009, 00:16
Mie tonul naratiunii mi s-a pärut impartial, iar starea de usoarä simpatie fatä de respectivii cred cä e doar implicitä - in the eye of the beholder, cum ar veni. Cei mai multi dintre noi am simti-o, si automat i-am atribui-o si autorului.
illotempore2002
18 Aug 2009, 00:17
@comentariul domnului Judex
Cine i-a denumit infractori? Un sistem in sine infractor (care incalca drepturile fundamentale ale omului). Stii cum e in procese cu viciul de procedura? Daca acuzi pe cineva de ceva ce pe buna dreptate a facut (sa zicem a vandut droguri) dar tu intentezi un proces defectuos, cu lipsuri, inculpatul iese nevinovat.
Si eu tin tot cu acuzatii >:)
Alexandru Solomon
18 Aug 2009, 00:19
si inca ceva, atat pentru Judex cat si pentru Illotempore>
ideea asta ca documentarul este un get detasat, obiectiv, "nepartinitor", este, dupa mine, falsa
nu ai de ce sa spui o poveste daca nu ai un punct de vedere, nici macar istoricii nu mai se ascund in umbra obiectivitatii, tocmai pentru ca e un lucru imposibil de atins
documentaristii buni au ceva de spus despre anumite fapte reale, la fel ca si cei ce fac fictiune
Pitbull
18 Aug 2009, 00:20
1) De jure si de facto, erau infractori - în raport nu cu o lege specificä sistemului, ci cu una universalä, proprie oricärui regim.
2) In comunism, problema "viciului de procedurä" era virtualmente inexistente. Se viciau procedurile într-o veselie continuä - pânä când însusi statul devenea infractor în raport cu propriile lui legi, si cu constitutia.
Fatä de problematica obiectiv/subiectiv în documentar, m-as duce spre o nuantare: evident, documentaristul are ceva de spus - dar pot exista destule cazuri în care acest "ceva" (practic, IDEEA filmului) apartine unui domeniu ideatic exterior, sau atotcuprinzätor - astfel, neimplicând neapärat partialitatea afectivä fatä de unii sau altii). Mai grave sunt cazurile contrare - când autorul se solidarizeazä cu o parte, dar färä sä comunice nici un mesaj consistent.
Alexandru Solomon
18 Aug 2009, 00:22
1) De jure si de facto, erau infractori - în raport nu cu o lege specificä sistemului, ci cu una univesalä, proprie oricärui regim.
da. dar nu asta e problema/ cum ziceam mai sus/ ei nu au fost judecati pentru jaf, jaful a fost transformat intr-o crima politica, cu tot ceea ce decurge de aici
illotempore2002
18 Aug 2009, 00:23
si inca ceva, atat pentru Judex cat si pentru Illotempore>
ideea asta ca documentarul este un get detasat, obiectiv, "nepartinitor", este, dupa mine, falsa
nu ai de ce sa spui o poveste daca nu ai un punct de vedere, nici macar istoricii nu mai se ascund in umbra obiectivitatii, tocmai pentru ca e un lucru imposibil de atins
documentaristii buni au ceva de spus despre anumite fapte reale, la fel ca si cei ce fac fictiune
Acelasi lucru il sustin si eu. Cu atat mai mult cu cat subiectivismul (mai mult sau mai putin pronuntzat) din Marele Jaf arunca o lumina critica urata asupra sistemului oribil, apus (si totusi viu, prin cei care dadeau interviurile)....insa ma gandesc ca e destul de periculos jocul asta.
Alecu, mi se pare mie sau tu confirmi acum impresia pe care o induce filmul cum ca infractorii - unii de origine evreiasca - ar fi fost de fapt niste victime napastuite de sistemul comunist?
Pitbull
18 Aug 2009, 00:26
1) De jure si de facto, erau infractori - în raport nu cu o lege specificä sistemului, ci cu una univesalä, proprie oricärui regim.
da. dar nu asta e problema/ cum ziceam mai sus/ ei nu au fost judecati pentru jaf, jaful a fost transformat intr-o crima politica, cu tot ceea ce decurge de aici
Sigur, eu am punctat-o doar ca o clarificare secundarä.
Alexandru Solomon
18 Aug 2009, 00:27
Judex, toti erau de orgine evreiasca
inca o data: ce e interesant, tulburator in povestea asta este ca toti sunt victime, fara sa fie eroi
oamenii pot fi victime chiar daca nu sunt niste ingeri, chiar daca sunt, cum spui tu, infractori
Judex, toti erau de orgine evreiasca
inca o data: ce e interesant, tulburator in povestea asta este ca toti sunt victime, fara sa fie eroi
oamenii pot fi victime chiar daca nu sunt niste ingeri, chiar daca sunt, cum spui tu, infractori
Bine, chestia cu originea evreiasca a tuturor mi-a scapat. Am avut impresia, din film, ca e vorba doar de o parte din ei. Oricum, conteaza mai putin, cum bine ai sugerat.
Insa chestia cu victimele-infractori mi se pare o problema mult prea grava in societatea actuala. Ce zici, ne combinam la un film despre cum au adus evreii si hotii si criminalii comunismul in Romania?
Pitbull
18 Aug 2009, 00:35
Acuma, dincolo de considerentele etnice sau politice, cred cä problema centralä care se desprinde din studiul de caz, si pe care filmul o relevä foarte puternic (cum mult mai bine înteleg acum, din discutia asta), se referä la relatia dintre individ si un sistem totalitar in abstracto - fie el stalinist, dejist, nazist, sud-american, grecesc-al-coloneilor, etc... E cu atât mai semnificativ, cu cât cazul nu e deloc tipic, ci foarte special - chiar unic în felul lui (s-a mai petrecut vreodatä, undeva, ceva similar...?) Prin particularitatea lui, atât jaful cât si procesul-show-cu-film care a urmat, exprimä foarte interesant anumite interstitii specifice dictaturii ca mecanism.
Alexandru Solomon
18 Aug 2009, 00:37
o, da, "evreii si hotii si criminalii au adus comunismul in Romania"
aici, sa ma ierti, esti tu victima unor clisee
illotempore2002
18 Aug 2009, 00:38
Va multumim ca stati la ora asta din noapte sa ne explicati toate cele. Eu nu gust de fel genul documentar (pe motiv ca nu ma intereseaza vocile obiective, realitatea nuda etc) insa Marele Jaf si Cold Waves chiar m-au placut....imi place vocea alarmata (asa am perceput-o eu) asupra istoriei noastre recente dar ma inspaimanta umpic ura pe care mi-o sadesc cu privire la ceea ce s-a intamplat. Din acest pdv, ati reusit sa creati "emotie", cum definesc multi autori cinematografia :)
Pitbull
18 Aug 2009, 00:40
Cu atât mai important, cu cât EMOTIA e creatä implicit, cu detasare si luciditate - nu cu mijloace sentimentaliste propriu-zise.
Cel mai puternic am simtit asta la "Clara B.", apoi la "Cold Waves".
Alexandru Solomon
18 Aug 2009, 00:43
pentru Illotempore>
nu mi-am dorit deloc "sa sadesc ura", nici nu cred ca filmul are asa un ton militant,
pe de alta parte, cred ca la noi nu s-au taiat legaturile cu trecutul si nici nu au fost definite responsabilitatile / macar atat trebuia facut, nu trebuiau sa cada capete si ne-ar fi mers mai bine
in fine, iarasi, cred ca documentarele bune au "emotie", asa ca ma bucur ca ati resimtit-o
fara emotie nu poti comunica
Pitbull
18 Aug 2009, 00:48
Chestia asta cu "legäturile cu trecutul" e foarte cotoioasä. Sunt insidioase, rezistente, perverse... Niciodatä nu se dizolvä de la sine - iar uneori tentativele legitime de a le rezolva riscä sä cadä în ieftinätate, sau spirit vindicativ... ESTE unul dintre motivele pentru care din '90 încoace s-au fäcut atâtea filme slabe despre comunism, si abia de vreo patru-cinci ani au început sä aparä unele cu adevärat adecvate.
Alexandru Solomon
18 Aug 2009, 00:49
poate e momentul sa ne ducem la culcare
eu unul, asa voi face, cu promisiunea ca revin maine
multumesc la toata lumea,
a
Pitbull
18 Aug 2009, 00:51
Iti multumim, a iesit excelent! :)
Te asteptäm mâine, la celelalte filme solomoniene.
illotempore2002
18 Aug 2009, 00:52
Super, va multumim, noapte buna :)
Veniti pe forum cand puteti, nu va "angajati", nu va ingraditi libertatea cu promisiuni :)
Alexandru Solomon
18 Aug 2009, 23:45
am trecut pe-aici, probabil e cam tarziu
keepwalking
18 Aug 2009, 23:48
am trecut pe-aici, probabil e cam tarziu
Buna seara, nu e deloc tarziu :)
Profit de faptul ca sunt in primul rand si va intreb daca multitudinea de canale tv specializate in difuzarea de filme documentare nu coboara in comercial, eventual in derizoriu, aceasta specie cinematografica?
Alexandru Solomon
18 Aug 2009, 23:52
la fel cum multele filme de duzina coexista cu filmele de fictiune de calitate
keepwalking
19 Aug 2009, 00:17
1. Credeti ca un film documentar ar putea fi folosit drept instrument de propaganda de catre un anumit grup de interese politice?
2. Ca autor de filme documentare, ipostaza in care trebuie sa culegeti si sa difuzati informatii, va simtiti mai apropiat de breasla jurnalistilor sau de cea a cineastilor?
Pitbull
19 Aug 2009, 09:52
Intr-adevär, ora de-asearä a fost târzie (drept e cä Alecu acum e foarte ocupat cu montajul unui film, si mai devreme îi e greu sä vinä); contrar obiceiului meu, m-am culcat chiar cu câteva minute de a veni el (avusesem ore toatä seara si mä mai simteam si räu). N-a fost pe fazä nici Illo, nici Judex (sub aspectul lui pozitiv, nu ca atunci când bagä strâmbe si/sau se ia la înjurat cu Illo pe degeaba, ca-n prima searä - chestie care INSIST sä nu se mai repete!)
Intr-adevär, Mafalda, e inevitabilä unda de umor tragico-absurd, în ton cu realitatea descrisä. Iar al doilea aspect pe care l-ai evidentiat e si mai semnificativ: un film straniu despre un film ciudat despre un jaf bizar... Cred cä la Alecu asta e o träsäturä centralä - acest joc al realitätilor, ca într-o galerie cu oglinzi amägitoare. L-am întâlnit si în "Clara B." (nu degeaba l-am declarat: "Cinematograf la puterea n"): un documentar iconoclast despre un cercetätor fictiv care pregäeste o expozitie despre o fotografä imaginarä pläsmuitä de autorul documentarului.
Alexandru Solomon
20 Aug 2009, 01:05
1. Credeti ca un film documentar ar putea fi folosit drept instrument de propaganda de catre un anumit grup de interese politice?
2. Ca autor de filme documentare, ipostaza in care trebuie sa culegeti si sa difuzati informatii, va simtiti mai apropiat de breasla jurnalistilor sau de cea a cineastilor?
1. exista documentare, carti, articole de ziar, etc. care pot fi/sunt folosite pentru exprimarea unui punct de vedere / daca in spatele acestui lucru trebuie sa vedem "grupuri de interese", nu stiu
2. sunt insa foarte multi documentaristi care sunt - de buna voie si nesiliti de nimeni - inrolati sub "un steag", care cred intr-o idee, sau chiar intr-o ideologie - si de multa vreme documentarul este un mijloc predilect, sau o arma - sa spunem - pentru asemenea oameni (nu e cazul meu) / Michael Moore e exemplul cel mai celebru
3. termenul de propaganda este de obicei legat de implicarea unor state sau organizatii internationale, partide politice; propaganda comunista, cea fascista au produs filme, unele documentare
4. cum ziceam, nu vad nimic gresit, obscur si conspiratoriu in faptul ca exista documentare militante (de la Joris Ivens incoace), ceea ce nu inseamna ca e genul meu preferat, ba din contra
5. da, asa e, genul e la granita dintre cinema si jurnalism
Alexandru Solomon
20 Aug 2009, 01:11
Alecu Solomon are un umor negru de buna calitate.
Tot filmul asta mi s-a parut strabatut de un fior de haz de necaz, de acel rasu'-plansu' stanescian tipic romanesc, fiindca nu poti sa nu te intrebi: protagonistii jafului nu si-au dat seama chiar nici unul, de INUTILITATEA actiunii lor, ca isi risca pielea degeaba?
In alta ordine de idei, eu l-as intreba pe Solomon: de unde gustul pentru reconstituirea istorica ?(in maniera documentaristica nu fictionala) ?
M-au interesat mult povesti din trecutul nostru recent, nu e neaparat un gust pentru reconstituire. Curiozitate? pasiune pentru istorie? in general erau istorii care ma priveau, intr-un fel sau altul.
Istoria, fie si recenta, mai are un avantaj: povestile sunt incheiate, au cap si coada, sunt mai definite si ai si distanta necesara sa le spui.
Altfel spus, povestile pe care vroiam sa le spun veneau de acolo, deci a trebuit sa gasesc feluri cinematografice in care sa le istorisesc.
keepwalking
20 Aug 2009, 10:23
1. Credeti ca un film documentar ar putea fi folosit drept instrument de propaganda de catre un anumit grup de interese politice?
2. Ca autor de filme documentare, ipostaza in care trebuie sa culegeti si sa difuzati informatii, va simtiti mai apropiat de breasla jurnalistilor sau de cea a cineastilor?
1. exista documentare, carti, articole de ziar, etc. care pot fi/sunt folosite pentru exprimarea unui punct de vedere / daca in spatele acestui lucru trebuie sa vedem "grupuri de interese", nu stiu
2. sunt insa foarte multi documentaristi care sunt - de buna voie si nesiliti de nimeni - inrolati sub "un steag", care cred intr-o idee, sau chiar intr-o ideologie - si de multa vreme documentarul este un mijloc predilect, sau o arma - sa spunem - pentru asemenea oameni (nu e cazul meu) / Michael Moore e exemplul cel mai celebru
3. termenul de propaganda este de obicei legat de implicarea unor state sau organizatii internationale, partide politice; propaganda comunista, cea fascista au produs filme, unele documentare
4. cum ziceam, nu vad nimic gresit, obscur si conspiratoriu in faptul ca exista documentare militante (de la Joris Ivens incoace), ceea ce nu inseamna ca e genul meu preferat, ba din contra
5. da, asa e, genul e la granita dintre cinema si jurnalism
Multumesc mult pentru raspunsuri.
Pitbull
20 Aug 2009, 10:30
Intr-adevär, Mafalda, e inevitabilä unda de umor tragico-absurd, în ton cu realitatea descrisä. Iar al doilea aspect pe care l-ai evidentiat e si mai semnificativ: un film straniu despre un film ciudat despre un jaf bizar... Cred cä la Alecu asta e o träsäturä centralä - acest joc al realitätilor, ca într-o galerie cu oglinzi amägitoare. L-am întâlnit si în "Clara B." (nu degeaba l-am declarat: "Cinematograf la puterea n"): un documentar iconoclast despre un cercetätor fictiv care pregäeste o expozitie despre o fotografä imaginarä pläsmuitä de autorul documentarului.
Asadar, Coane Alecule (cum îi spunea Paler Paleologului!), mä întreb: doar un concurs de împrejuräri a determinat aceastä incitantä similitudine între "Marele jaf comunist" si "Clara B.", sau ea este expresia unei anumite atractii a ta personalä cätre asemenea jocuri lunecoase ale realitätilor...?
vBulletin® v3.5.8, Copyright ©2000-2025, Jelsoft Enterprises Ltd.