Jean-Luc Godard

[keyzer soze]

nu tin minte sa fi fost pana acum topic special pt godard.
so, let's go on

[Serghei]

O analiza pe Ultimele secunde ale cinematografului?

[keyzer soze]

biensur.
ai citit deleuze sau bernard cache? este o ilustrare perfecta a conceptului de quasi-cadre (vezi bernard cache - 'earth moves', m.i.t. press).
in alta ordine de idei, am sa-l intreb pe domnul google cine a comis instalatia respectiva, e geniala.

[Alex Leo Serban]

top 3 obligatoriu jlg:

1 a bout de souffle
2 pierrot le fou
3 weekend

& when you've seen it all, 'histoire(s) du cinema' ;)

[illotempore2002]

Pai de ce v-ati oprit? Atata a fost de zis despre Godard?

A bout de souffle si celebra "Est-ce que tu m'accompagne a Rome" folosita ca intertextualitate in "The Dreamers" al lui Bretolucci...jump-cut-urile devenite de asemenea celebre incepand cu French New Wave...Jean Paul Belmondo...scenariul scris de Truffaut si Godard, impreuna....

Asta m-a frapat cel mai puternic, scenariul: se simte prezenta unui alt autor in scriitura scenariului, adica spre deosebire de toate celelalte filme ale lui Godard, care sunt "filme de idei", filme spectaculoase, ludice, poetice, fragmentariste si excesiv de intertextuale, in "A bout de souffle" se simte mana unui regizor-scriitor structurat, cu o anumita rigoare in plan epic, simti povestea care are cat de cat o linearitate. Altfel spus, extazul Godardian este temperat de interventia lui Truffaut si regasim elementele sau structura specifica filmelor acestuia din urma.

[illotempore2002]

Am vazut "Bande a part". Ii lipseste cumva vitalitatea plina de energie creatoare, nu filmului, ci personajelor.....sunt parca mai tristi, mai goi, si mai imponderabili decat restul personajelor godardiene...
Doi baieti se imprietenesc cu o fata (Ana Karina, of course) la un curs de limba engleza si se decid sa fure banii femeii bogate cu care locuia fata, Odile...petrec ceva timp impreuna cat pun la cale treaba asta si cand sa purceada la executie, planurile de acasa nu se pupa cu alea din targ....

momentele de poezie nu lipsesc, evident, din filmul asta...declaratii de amor pe biletele (desi nici unul din cei 3 nu mai era elev sau student), dansuri cu coregrafie specifica si mai ales, doborarea recordului mondial de viteza in Louvre...moment reiterat in The Dreamers-ul lui Bertolucci.

[Pauline Kael]

Bergman on Godard:
Citat:
"I've never gotten anything out of his movies. They have felt constructed, faux intellectual and completely dead. Cinematographically uninteresting and infinitely boring. Godard is a f*** bore. He's made his films for the critics. One of the movies, Masculin/Féminin, was shot here in Sweden. It was mindnumbingly boring. "
Exact si parerea mea! :lol: :w00t:

[Chambord]

Bergman e mare ca regizor. Ca si critic, he's worse than a f*** bore: he's a f*** piece of s***. Godard este si va fi mai mare ca Bergman atat prin calitate cat si prin cantitate. Sigur, se poate intampla ca in viitor criticii sa devina extrem de constipati si atunci ego-ul excerbat al lui Bergman va fi un model de atitudine sanatoasa. :sick:

[illotempore2002]

Godard, e mare, true. Dar nu poti sa-l minimalizezi pe Bergman, acuma hai sa fim putin responsabili cu cinematografia. nu te poti juca asa cu valorile!

They are both great! Sunt in primul rand diferiti si nu ar trebui bagati in aceeasi fraza. Unul este foarte foarte sobru si serios si abisal, celalalt e dimpotriva, asumat frivol, inedit, intelectualist, spontan, ludic.

[Chambord]

nu l-am minimalizat ca regizor, mai citeste o data post-ul

[illotempore2002]

nu l-am minimalizat ca regizor, mai citeste o data post-ul

da, stiu, am recitit dupa ce am postat si mi-am dat seama ca te refereai la critic....

eu am prostul obicei sa citesc pe diagonala
:D

[illotempore2002]

oricum, sunt fericita ca mai e un fan Godard pe forumul asta
:love:

pana acum toata lumea i-a adus injurii si l-au trecut la categoria artist snob superficial si teribilist

:shock:

[Pauline Kael]

A aparut filmul asta:
"Morceaux de conversations avec Jean Luc Godard" de Alain Fleischer avec Jean-Luc Godard, Dominique Païni...

[illotempore2002]

In acest weekend am vazut WEEKEND.
Un super film meserias (cum altfel?).

In care Godard duce totul la extreme: erotismul, violenta, disfunctiile sociale, adulterul, "lupta dintre clase", materialismul, moartea, culorile ( albul, rosul si albastrul - culorile steagului american dar si francez in acelasi timp) si, bineinteles, poezia.

Cum poate fi dus erotismul la extrem, fara imagini de exemplu? Simplu, prin cuvinte, prin limbaj. A se vedea (asculta de fapt) scena de sex descrisa de Corinne undeva la inceputul filmului. Mesajul transmis: puterea limbajului ce poate oricand concura puterea imaginii.

Va va placea la nebunie cea mai lunga si nebuna secventa cu un traffic jam din istoria cinema-ului. Masina devine simbol in acest film, dar deja fusese anuntat in A bout de souffle.

In rest, filmul abunda de personaje excentrice si momente suprarealiste. Unul dintre personaje este un Inger Exterminator. :D Care se prezinta ca fiind progenitura rezultata din sodomia lui Dumnezeu cu Alexandre Dumas. :?

Unul din momentele mele preferate, pt cine a vazut filmul, este cantectul inchinat oceanului: unul din personaje sta in fata unui lac banal si inchina un imn filosofic cantat in acompaniament de tobe.

[Chambord]

Unul din momentele mele preferate, pt cine a vazut filmul, este cantectul inchinat oceanului: unul din personaje sta in fata unui lac banal si inchina un imn filosofic cantat in acompaniament de tobe.

La fel de frumos :D este si momentul de final cu Mireille Darc papandu-si sotul (la propriu) si cerand inca o portie :)

FIN
DE
CINEMA

[Neuptolem]

Foarte frumos Illo, "cronica" ta nu exceleaza in inteligenta dar ma faci pe mine (ca cititor) sa vad filmul. N-ar strica sa le trimiti celor de la 24-fun cateva "analize", mai ales ca unii analisti de pe-acolo sunt tare plictisitori. ;)
"Weekend" e pe lista mea de prioritati-clasice, dar nu am timp de el si nu stiu unde sa-l gasesc.

[illotempore2002]

Neuptolem, de ce ma faci proasta? :lol:

pt Chambord: remember this?
ANAL
YSE

what about this?

FAUX TOGRAPHIE?

:D

[Chambord]

remember this?
ANAL
YSE

what about this?

FAUX TOGRAPHIE?

:D

aa, oui, biensur :happy:

[Pauline Kael]

Puteti viziona cateva filmulete video cu Jean -Luc Godard:

http://www.allocine.fr/video/player_gen_cmedia=18857175&cpersonne=113.html

[corinka]

iaaaaa uiteeee......s-a schimbat forumul...ce draguuuuuuuuuuuuuuutz

cred ca locul acestui post era undeva la cafenea. sectiunea aceea care te scoate pe tine din sarite. are rolul de a evita discutiile offtopic din topicurile serioase ca acesta.

[illotempore2002]

Chambod, ai vazut Vivre sa vie?

Tocmai ce l-am vazut weekendul asta. Cred ca e primul film de Godard care nu imi place and I am so sad :( as fi vrut sa-mi placa toate la fel de mult precum Pierrot sau Le Mepris sau Weekend....

Despre ce este vorba? Despre o foarte frumoasa Anna Karina care se vede nevoita sa ajunga prostituata. Filmul devine astfel un portret al vietii unei prostituate oarecare insa se cam opreste la atat. Scena din cafenea unde fata poarta o discutie semi-filosofica cu un onorabil cetatean pensionar despre adevar, viata, iubire, adevarul prin iubire este sa zicem placuta, reusita si mai interesanta.

[Chambord]

Chiar ati stricat topicul unde eu si Chambod ne simteam bine.....ce sa faci, unde se baga muierile cu viata goala si sterila, se duce dracu totu :) poate totusi va mai ganditi un pic si va duceti la topicul vostru preferat, Cafeneaua sau Bursa, aici se vbeste despre Godard, asta doar in cazul in care ati uitat.

Chambod, ai vazut Vivre sa vie?

Tocmai ce l-am vazut weekendul asta. Cred ca e primul film de Godard care nu imi place and I am so sad :( as fi vrut sa-mi placa toate la fel de mult precum Pierrot sau Le Mepris sau Weekend....

Despre ce este vorba? Despre o foarte frumoasa Anna Karina care se vede nevoita sa ajunga prostituata. Filmul devine astfel un portret al vietii unei prostituate oarecare insa se cam opreste la atat. Scena din cafenea unde fata poarta o discutie semi-filosofica cu un onorabil cetatean pensionar despre adevar, viata, iubire, adevarul prin iubire este sa zicem placuta, reusita si mai interesanta.


Illo, l-am vazut ... si mi-a si placut. Iti zic si de ce (ordinea e aleatoare):
- e cu Anna Karina care e o super-dulce (am si pus o poza cu ea in topicul 'Recunosteti starul' :p ) ... si cum arata, si cum vorbeste si tot tacamul
- ca la orice film de Godard ma intereseaza mai mult sa intru in 'mood' decat sa 'inteleg'. Las filmul sa ma inghita in atmosfera lui si nu-mi pun intrebari: de ce ? cum ? tralala. In felul asta si savurez lumea pe care o incheaga el acolo si la sfarsit raman si cu niste idei interesante basca niste intrebari la fel de faine de rumegat pt cand am timp si chef
- scena cu Karina (am uitat cum o chema in film) uitandu-se la 'Passion de Jeane D'Arc' de Dreyer, care e colosala
- e secventiat in episoade. si asta ii da o alura de roman. poti sa pui semn si reiei mai tarziu. eu chiar nu l-am vazut dintr-o data ci pe bucati

si ar mai fi o multime de alte chestii faine, inclusiv discutia cu batranelul, de care ziceai, care by the way e un cunoscut filosof francez, daca nu ma insel

dar sincer acum, ca femeie, ai dreptate sa nu-ti placa filmul... e groaznic de patriarhal, femeia in el e ca o rana deschisa . si pe mine in locul tau m-ar fi enervat. pt un barbat, sau in fine, pt mine filmul a fost un motiv in plus sa iubesc si sa respect Femeia.

[illotempore2002]

Filmul nu m-a enervat sau jignit sub nici o forma. M-a dezamagit pt ca personajul principal e prea banal, simplist, nu stiu, toate filmele lui Godard au aura ineditului, personajele sunt foarte aparte, ies din multime. Personajul de aici nu ma atrage cu nimic.

Scena cu Jeanne D'arc este foarte frumoasa pentru faptul ca Anna Karinna este sublima atunci cand plange.

Otherwise, filmul nu m-a facut sa-mi ridic problemele de care ziceai tu ca ti le ridici dupa fiecare film de Godard.

Faptul ca filmul are 12 capitole precum un roman este o nimica toata pentru gaselnitele de care este capabil Godard, aceasta este poate cea mai putin nonconformista forma regizorala pe care o poate da el unui film.

Scenariul este foarte .... nevertebrat. Nici atmosfera nu exceleaza, vedem doar nenumarati "clienti" pe care prostituata ii acosteaza, vedem si alte prostituate, niste povesti mici, insignifiante care se infiripa intre ele si ei.....si cam atat.

[corinka]

Anna Karinna este sublima atunci cand plange.

Si nu numai cand plange. Este de o expresivitate si sensibilitate impresionante.

[illotempore2002]

@ Corinka da, sunt fan Karina, am poze decupate cu ea, si postere si tot ce se poate.....e o Diva fara sa aiba caracteristicile unei Dive :)

imi pare rau ca te-am inclus si pe tine la categoria muierilor cu viata sterila, m-am enervat ca la un moment dat am observat ca ma articulai peste tot pe unde postam, dintr-o agresivitate careia nu ii intelegeam originile, insa mi-am dat seama ca te-a influentat cineva anume

sa stii ca sunt foarte de treaba si foarte dragutza defel (lauda-ma gura ca eu iti dau de mancare :D ) nu te lua dupa ce zice una pe aici

[illotempore2002]

Stefan,

Mi-ar placea foarte mult sa-l am pe Godard in sectiunea Iconoclast, pt ca isi merita locul acolo, in sensul in care este cu adevarat un iconoclast. As vrea sa-l gospodaresc mai bine la mine in curte, ma ajuti?

Am vazut in noaptea aceasta Sauve qui peut (la vie), adaptat in engleza sub numele de "Slow Motion". Am foarte multe de zis despre acest film, dens (ca mai orice film de Godard). Il consider un iconoclast pt ca:
- isi creeaza propriile legi cinematografice, atat din punct de vedere tehnic cat si tematic. Tehnic - se suprapun discutii dintr-o secventa care s-a terminat demult cu imaginile unei secvente care vine mult mai tarziu; Tematic - isi duce la extreme unele idei si stai sa te gandesti, sunt ideile lui sau vrea doar sa le dezvaluie absurditatea tocmai prin acele exagerari voite? E vocea lui acolo, sau vocea lumii care a luat-o razna si pe care el vrea sa ne-o arate (nefiind de acord cu ea)?
- depaseste frecvent, asumat si ostentativ orice limita a bunului simt (cand vine vorba de violenta, pornografie, crima, desfiintarea "burgheziei" - ah, acest termen stangist) - nu ma pot gandi decat la infratirea lui cu Jodorowski
- realizeaza combinatii dureroase de manifest politic fatis, literatura pura, filosofie (a limbajului) rezultand niste combinatii absolut explozibile - voi expune mai pe larg

Daca e posibil sa se faca acest transfer, as fi foarte fericita (in fond in sectiunea aceasta exista deja un topic dedicat tuturor french new wave-istilor). Daca nu e posibil, voi continua aici.

Stefan, repede ca-s aprinsa, doar ce am vazut filmul, e proaspat pe retina si circuvolutiuni, am multe idei, multumex. :-*

[Bogie]

E clasic, draga; ca Hitchcock, Truffaut, Tarkovski, Bergman s.a; pastisandu-l pe Stendhal ("fiecare clasic a fost un romantic"), putem spune ca fiecare regizor clasic a fost iconoclast.

[illotempore2002]

Draga, cinema-ul s-a reinventat odata cu French New Wave, au introdus noi principii si tehnici de filmare, au abordat subiecte daca nu neapara noi, atunci modul in care le-au expus a fost inedit, iar Godard duce asta la extreme, devenind iconoclast. Cum am spus, isi face propriile reguli, nu tine cont de nici una din conventiile de pana atunci si toata lumea stie ca Godard e cam intr-o ureche.
Dar se pare ca nu ai citit motivele pt care il consider un iconoclast, dar uite, am fost draguta, ti-am mai explicat o data. B-)

[illotempore2002]

Stefan, multumesc >:D<

[Bogie]

Draga, nu ai inteles nimic: toate chestiile iconoclaste enumerate de tine au fost parcurse de toti regizorii clasicizati (sau in curs): Fellini, Pasolini, Antonioni, Scorsese, Kubrick s.a Asta va fi si soarta lui Jean-Luc, a lui Haneke sau von Trier: canonizarea.
PS lasa deoparte tonul asta intepat

[illotempore2002]

il las deoparte cu conditia sa il lasi si tu (daca iti aduci aminte, tu ai postat primul pe un ton intzepat acum cateva minute).

Din argumentatia ta de mai sus reiese ca tot ce nu e contemporan nu poate fi Iconoclast.
Adica daca sunt regizori din anii 50 - 60 - 70 etc sunt in curs de clasicizare. Tu ai partea ta de dreptate, ei devin clasici in sensul de cunoscuti si studiati prin traditie in toate scolile de film, cunoscuti si vizionati de multa lume, ok, din acest punct de vedere ei sunt clasici.

Totusi nu l-as baga pe Pasolini in acelasi sertar cu Bertolucci, dar l-as baga in acelasi sertar cu Godard.

Anyway, Bogie, da-mi tu exemple de autori iconoclasti ca sa inteleg ce intelegi tu prin asta.

[Bogie]

Mai intai, vreau sa-ti spun ca n-am avut deloc ton intzepat: asta e dezavantajul unui forum, intentiile bune se pierd intr-o virgula si-un apostrof :)

Cred ca tot ce e clasic ar trebui sa fie si iconoclast (sau sa fi fost la vremea lui); cred ca iconoclastii (in acceptiunea acestui forum) ar trebui sa cuprinda aspirantii contemporani, tinerele sperante din care se vor decanta valorile; aruncand un ochi pe aici, vezi numele lui Von Trier, Jarmusch, Tarantino, Kar-Wai, Gilliam sau Gaspar Noe; ca ne place sau nu, unii dintre ei vor fi clasicizati, fixati intr-o categorie, etichetati drept ilustri si maestri. Nu e o chestie care sa-mi faca neaparat placere: vad oameni ridicandu-se impotriva unor norme ca sa ajunga ei insisi norme, sa fie asimilati.

but all things time will mend.

[illotempore2002]

totusi, Bogie, sunt multi autori contemporani care nu au ascutimea lui Godard, care nu ajung nici macar la jumatatea complexitatii si pitorescului lui, nu mai vorbesc de consistenta ideilor. Si ma refer la regizori mari, oscarizati sau cannes-izati.

Nu sunt de acord ca regizorii din generatiile trecute sunt cu totii clasici, gandeste-te la contemporanii lor. Godard si generatia sa au manifestat prin filme impotriva scolii academiciste franceze de film de la acea vreme (Lara de ex), aveau si francezii Sergii Nicolaestii lor, icoanele lor.

Clasic pt mine inseamna ceva cuminte, facut ca la carte, in genul filmelor noir. Casablanca nu o sa ma faca niciodata sa ma gandesc prea mult, nu o sa ma rascoleasca si nici surprinda. Clasice sunt filmele pe care le inteleg si parintii nostri si nu se mira de ele :)

si oricum, trebuie sa ne mentinem in ideea de iconoclasm asa cum este el definit - am pus doua definitii la topicul Cu ce se mananca iconoclasmul :)

[Bogie]

"Nu sunt de acord ca regizorii din generatiile trecute sunt cu totii clasici" - de acord cu tine.

Sa ne uitam la niste miscari din istoria cinema-ului: neorealismul italian, nouvelle vague (cu o admiratie declarata fata de clasici hollywoodieni ca Charlie Chaplin, Alfred Hitchcock, Orson Welles, Howard Hawks, John Ford), new german cinema, dogma 95; se incadreaza definitiei de iconoclasm, cuprind multi directori considerati clasici acum. Exista intr-adevar si acei clasici "cuminti, facuti ca la carte"; afirmatia mea "cred ca tot ce e clasic ar trebui sa fie si iconoclast" e imprecisa, eticheta asta este pusa variat, unor regizori cu stiluri contrastante.

[illotempore2002]

Bine, deci ne-am inteles pana la urma. Totusi, care ti se pare cel mai iconoclast din perioada french new wave?

Si mai ales, care e preferatul tau de Godard, daca vrei sa ne spui, desigur :)

[Bogie]

Prima intrebare: Godard:P (desi imi place mai mult Truffaut)
Filmul preferat? poate Bande a part; nu ma pune sa explic, lucrurile sunt cam nebuloase din cauza timpului, l-am vazut pe vremea cand imi mai dadeam interes pentru filme. Nici macar nu am vazut prea multe de-ale lui, vreo 4-5. Poate as reusi sa-mi starnesc intelectul pentru o vizionare mai exhaustiva dar n-am filmografia lui si mi-e lene.

[illotempore2002]

"Nu sunt de acord ca regizorii din generatiile trecute sunt cu totii clasici" - de acord cu tine.

Sa ne uitam la niste miscari din istoria cinema-ului: neorealismul italian, nouvelle vague (cu o admiratie declarata fata de clasici hollywoodieni ca Charlie Chaplin, Alfred Hitchcock, Orson Welles, Howard Hawks, John Ford), new german cinema, dogma 95; se incadreaza definitiei de iconoclasm, cuprind multi directori considerati clasici acum. Exista intr-adevar si acei clasici "cuminti, facuti ca la carte"; afirmatia mea "cred ca tot ce e clasic ar trebui sa fie si iconoclast" e imprecisa, eticheta asta este pusa variat, unor regizori cu stiluri contrastante.

Neorealismul nu e iconoclast. Inafara de faptul ca nu mai filmeaza in studio, in Cinecitta, ci iese in aer liber, pe maidane, alte inovatii zdruncinatoare nu are. Este La strada iconoclast, sau Roma Ciita aperta? Sau Ladri di biciclette?

Neorealismul e dimpotriva cat se poate de clasic.

p.s. alta inovatie - folosirea actorilor neprofesionisti.

[illotempore2002]

Sauve qui peut la vie (Slow motion), 1980.

Ce sa mai faca Godard si in anul 1980? Inca un film. Mai putin teribilist ca Weekend si mai putin monoton decat Vivre sa Vie, vedeti voi (in Sauve qui peut, apar mai multe prostituate. :D spre deosebite de Vivre sa vie unde apare doar una). Este total curatat de orice urma de romantism (deci mai putin romantic decat Bande a Parte).

Face parte din categoria de filme acido-cinice ale lui Godard, nici decum din categoria romantioaselor metaforice ( Bande a parte again, Le Mepris, Pierrot le Fou).

Ingredientele:

1.Marguerite Duras. Este personaj in film: apare pe o caseta audio inregistrata, le citeste unor studenti la Film din India Song. And it’s her voice for real.

2.Prostitutie

3.Pornografie (altadata era erotism, amor, acum acesta s-a golit de orice forma de poezie si a luat forma perversitatii, erosului posedat de diavol)

4.Relativitatea libertatatii (“Nimeni nu e independent, nici regii, nici femeile, nici croitorii, nici muncitorii, numai bancherii sunt independenti”)

5.Slow-motion: e doar o joaca, o alta joaca a lui Jean-Luc: din cand in cand (probabil aleatoriu), unele imagini se deruleaza foarte foarte incetinit. Da, o poti face si tu cand te uiti la video (dracu se mai uita la video), cu telecomanda in mana, apesi pe slow-motion, si totul se misca ca melcu (sic!)

6.Procedeu artistic multidisciplinar: Godard se joaca cu o tehnica foarte interesant (nu stiu daca e inventia lui sau nu, don’t care): se intampla doua actiuni in acelasi timp, in acelasi cadru – actiunea si dialogul dintre doua personaje (sa zicem o prostituata si clientul ei) + beletristica citita, din romanul unuia dintre personaje. Practic au loc doua dialoguri in acelasi timp, si doua actiuni diferite (actiunea vizibila, si actiunea invizibila, cea din roman). Ce vrea sa spuna cu asta autorul? Pai e vesnica lui obsesie a limbajului, limbajul unei prostituate si limbajul unei intelectuale, viata lui proprie, de sine statatoare etc (pe tema asta Godard dezvolta o intreaga filosofie)

7.TEMA in jurul careia graviteaza intreg filmul: ca sa intelegem mai bine, Godard da glas in acest film unui fragment al lui Milan Kundera, din “The book of laughter and forgetting”, in care ne dezvaluie cum ciorile, inainte vreme pasari de salbaticie, s-au alatura omului in spatial urban, impotriva naturii sale firesti, acest lucru semnaland anumite anomalii. (If, however, the blackbird goes against nature and follows man to his artificial, anti-natural world, something has changed in the planetary order of things). In caz ca vreti sa cititi fragmentul, aveti link-ul aici: (http://amculthist.blogspot.com/2008/09/week-1-class-notes.html).

[illotempore2002]

ii multumesc lui ALS pentru acest articol despre Le Mepris

Povestea Privirii: Dispreţul
Alex. Leo Şerban

Realizat în 1963, Le Mépris de Jean-Luc Godard este adaptarea foarte liberă a romanului omonim al lui Alberto Moravia. Se petrece la Capri, în vila lui Curzio Malaparte, şi povesteşte destrămarea menajului dintre frumoasa Camille Javal (Brigitte Bardot) şi soţul său Paul (Michel Piccoli), scenarist.
Este un film mitic – şi trebuie repetat acest cuvînt, „mitic”: nu doar că este unul din cele mai cunoscute filme ale lui Godard – la jumătatea distanţei între A bout de souffle şi Pierrot le fou -, dar îl are în distribuţie pe Fritz Lang în propriul său rol şi povesteşte turnajul unui film – regizat de dl Lang – după Odiseea lui Homer...
Este vorba – deci – de ceea ce se numeşte „film în film” şi, în ciuda aparenţelor şi a ceea ce am putea crede, acest gen nu este foarte răspîndit în cinema.
Am putea să ne mai întrebăm: ce este, de fapt, un „film în film” şi la ce foloseşte el? Un răspuns posibil (răspunsul meu, în orice caz) este că un film în film este o poveste despre nişte priviri şi că Le Mépris este Povestea (absolută şi definitivă) a Privirii; ea „foloseşte” la a ne disciplina ochii obosiţi de prea multe filme care nu sînt Cinema.

O să încerc să demonstrez de ce cred că este aşa.*


Genericul este uimitor: printr-una din acele îndrăzneli formale care au devenit o marcă a stilului său, Godard renunţă la cartoanele care explică ce şi cum şi cine a făcut ce... Este un generic vorbit: în plan fix, printr-un travelling înainte unde vedem şinele, microfonul etc., vocea lui Godard – care joacă în film rolul asistentului lui Fritz Lang – numeşte echipa filmului. Doi ani mai tîrziu, François Truffaut avea să reia această găselniţă a lui Godard pentru genericul lui Fahrenheit 451 – propria sa ecranizare a romanului lui Ray Bradbury -, dar, acolo, totul are un sens: pentru că ne vorbeşte despre o lume din care cărţile au dispărut iar literatura se transmite oral, ca-n vremurile de mult apuse... De ce o face Godard? Nu există o justificare imediat aparentă; în plus, cînd ştii că Godard adoră cartoanele – nu numai la generice, ci şi ca inserturi -, e cu atît mai surprinzător să-l vezi renunţînd la ele pentru a anunţa Le Mépris. Să fie vorba, pur şi simplu, doar de o găselniţă fără consecinţă?
Poate. Dar mai există o explicaţie posibilă: trebuie ca spectatorul să-şi dea seama –încă de la bun început – că este (sîntem) într-un film! Adică: într-o Privire. Ne pune – fără pregătiri inutile – în evidenţa acelei Priviri, care este aceea a unui Film (un film de Jean-Luc Godard)! Şi, după ce ne dăm seama că sîntem într-un film, facem – lent – marşarier pentru a ajunge la această concluzie, care este ca un fel de mărturisire a unei incluziuni: este vorba despre un film într-un film... Ni se arată din ce e făcut un film (din travellinguri, dolly-uri, microfoane...) şi, prin asta, ne demonstrează cum funţionează. Hitchcock s-ar fi mulţumit să treacă prin cadru pentru a ne aminti că „Nu e decît un film!”; Godard nu doar că apare, dar îşi pune vocea pe generic pentru a spune aproape acelaşi lucru – dar şi ceva în plus: Nu e decît un film dar care include un altul! O „poveste a unor priviri” inclusă într-o poveste A Privirii; lărgind cadrul propriu Cinematografului pentru a arăta ceea ce este în afara cadrului („off camera”), ne dăm seama că această „poveste a unor priviri” este povestită – la rîndul său – de O Privire, care este chiar a lui: privirea lui Godard! A arăta/a demonstra: totul se joacă în această lărgire a perspectivei, prin care ceea ce arată un film (o suită de priviri: a actorilor, a camerei de filmat – deci a regizorului -, etc.) nu este decît demonstraţia unei teze despre Cinema.

Godard ne-a obişnuit de mult cu genul acesta de demonstraţie. La drept vorbind, orice film al său poate fi văzut ca „o poveste” / chit că spusă a la Godard, deci urmînd o logică a saltului neaşteptat de la una la alta, a improvizaţiei şi a contrapunctului brutal / şi o demonstraţie a felului în care e construită. Această reflecţie asupra Cinema-ului este – aşadar – consubstanţială demersului godardian. Însă aici – pare-mi-se -, asistăm aproape la o etalare chirurgicală a acestei idei despre Cinema ca practică şi reflecţie asupra acestei practici; dacă Pierrot le fou – prin îndrăzneala sa formală şi conştientizarea aportului reflexiv al colajului – anunţă, cred, Histoire(s) du cinéma (ciclul său de opt episoade care povestesc Cinema-ul prin Cinema), Le Mépris pregăteşte deja terenul pentru filmul următor şi poate fi văzut – deci – ca un fel de proto-Histoire(s) du cinéma prin intermediul unui discurs analitic care demonstrează cum se naşte un film şi din ce este el făcut.

Şi este, în mod evident, rezultatul unei Priviri. E o Privire care dirijează tot şi care înglobează tot ce are nevoie: Privirea ordonatoare. Teoretic vorbind, nimic n-ar trebui să-i scape acestei Priviri, întrucît ea comandă acţiunea. Atunci cînd se strigă „Motor!”, cel care se pune în mişcare este „motorul” privirii: ceea ce vedem prin ochiul camerei de filmat trebuie (teoretic) să rămînă pe peliculă... Lumea hazardului este domesticită; hazardul Lumii este decupat şi-aruncat... Privirea este aceea care reduce Lumea la forma ei ideală, care măreşte ideea pe care-o avem despre Lume. Un cineast (sau un fotograf) decupează această formă aşa cum un sculptor îşi extrage statuia dintr-un bloc de marmură.

Or, cum Le Mépris este povestea turnajului unui film, ceea ce vedem este nu numai „forma ideală” a acelui turnaj – „decupată” de Godard -, ci şi a coté-urile accidentale care fac ca acel turnaj să nu fie dus la bun sfîrşit: nu vom vedea niciodată filmul regizat de dl Lang, şi avem nenumărate motive să înţelegem că el nu va fi terminat niciodată... Atunci cînd ultima imagine a Dispreţului apare pe ecran – marea aceea albastră care se uneşte cu cerul -, acest amalgam rimbaldian seamănă cu mărturisirea unui eşec: vedem bine că ACOLO – în acea infinitate albastră – Filmul, şi deci Privirea, plonjează, însă turnajul nu ne-a dus decît PÎNĂ ACOLO: on ne nage pas plus loin que le tournage - on ne voit point plus loin que l’horizon…

Dar este Privirea nomabilă? Acesta e întrebarea.

Există o scenă foarte frumoasă, imediat după generic, cînd Camille – întinsă pe pat, goală, alături de Paul – îl întreabă ce anume îi place la corpul său: “Şi gleznele mele, îţi plac? - Da. Şi şoldurile mele, îţi plac şi ele? - Da, îmi plac. – Şi umerii? – Da, şi umerii... – Şi sînii? - Şi sînii... – Şi sfîrcurile? - Da... – Atunci mă placi toată – complet şi definitiv...”
Vedem aici – în această scenă, care se pare că a fost inclusă de Godard in extremis, enervat că producătorii îi cereau o „Bardot goală”; voi reveni – nu doar panaşul lui Godard de a filma o scenă de pat în felul său (nuditate scăldată în filtre de culoare – roşu, galben, albastru -, fără altă motivaţie decît frumuseţea în sine a imaginii – frumuseţe făcută din provocare şi artificiu!), dar şi – dar mai ales – metoda sa (extrem de simplă, de fapt!) pentru a vorbi despre Privire: un corp gol, părţile acelui corp expuse camerei de filmat şi vocea care le numeşte. Ar putea părea o tautologie, de n-ar fi faptul că – tocmai – privirea care mîngîie acel corp (privirea lui Paul) este invizibilă. Doar privirea Cinema-ului este vizibilă: ea ne arată invizibilitatea privirii lui Paul. Însă această invizibilitate (paradoxală, întrucît sîntem într-un film) este „negociată” – ca să zic aşa – de dialogul dintre Camille şi Paul; ea (femeia, soţia...) pare să spună: mă vezi, dar mă priveşti? Pentru că a vedea este neutru; „a privi” este personal. Or, ceea ce vrea să ştie Camille – prin întrebări precise şi repetate – este dacă privirea lui Paul al său nu va fi devenit neutră... Văzînd-o în fiecare zi, oare privirea lui nu s-a transformat în indiferenţă? Căci văzul este in-diferent, iar dovada diferenţei ar da-o tocmai acea privire precisă şi personală ce pare să fi dispărut... Se spune că obişnuinţa ucide pasiunea; am putea adăuga: şi absenţa privirii. O privire „obişnuită” este însuşi opusul privirii – iar acest lucru este valabil în viaţa unui cuplu după cum este valabil şi în cinema. Pentru a exista Privire, trebuie ucisă obişnuinţa: o întreagă practică a “cinema-ului” leneş, a “vederii” boante şi a naraţiunii-reţetă este pusă la stîlpul infamiei de privirea dispreţuitoare a lui Godard – care, vorbind despre un cuplu, vorbeşte de fapt (mai ales) despre Cinema… (Dacă folclorul din jurul filmului este real, atunci – în această scenă – Godard dă un bobîrnac dorinţei producătorilor de a vedea o femeie goală – şi nu oricare, ci “BB”, un mit naţional! – pe un ecran; iată, pare a spune el, asta vreţi, asta vă dau! Dar voi numi această privire (concupiscentă), deci o voi neutraliza (astăzi am spune: o voi “deconstrui”), arătîndu-vă – dacă ştiţi să “priviţi” – tot dispreţul meu! A se pune în legătură şi cu citatul din André Bazin, pe care-l rosteşte Godard la finele genericului – cînd camera lui Raoul Coutard, directorul său de imagine, se întoarce frontal spre noi şi ne priveşte: “Le Cinéma substitue a notre regard un monde qui s’accorde a nos désirs. Ce film est l’histoire de ce monde…”)
Aici e tot tragismul acestei poveşti: privirea este inomabilă; în momentul în care vrei s-o numeşti, nu mai e privire… au moment ou on le nomme, on le gomme – şi scrii “Dispreţ” deasupra!
Înţelegem mai bine, în acest moment, de ce era nevoie de acea voce din generic, de ce ceea ce este spus este inferior lucrurilor care pot fi arătate şi de ce – în cele din urmă – “dovada prin imagine” nu are – absolut deloc! – nevoie de “dovada prin spus”: dacă e spus, înseamnă că nu poate fi privit…
Tot restul n’est que beauté (poate chiar: luxe, calme et volupté), dar această “frumuseţe” este povestea unei priviri – a unor priviri – care se caută nebuneşte, disperat, printr-un deşert de indiferenţă. E acea privire aruncată în ultima clipă a ieşirii din cadru – ca un ţipăt: Camille, luată cu maşina decapotabilă a poducătorului american Jeremy Prokosch (Jack Palance), aruncă o ultimă privire spre Paul – dar este prea tîrziu.

Paul şi Camille – într-o altă scenă – îşi vorbesc, faţă-n faţă, privindu-se (cel puţin teoretic); Godard reuşeşte, şi aici, o lovitură de maestru pentru că renunţă la eternul “cîmp/contracîmp” ce va fi devenit un fel de pasaj obligatoriu în cinema atunci cînd vine vorba de dialog: Godard filmează acest dialog măturînd – pur şi simplu – cadrul, de la stînga la dreapta şi de la dreapta la stînga, pentru a-i conţine pe ambii protagonişti în aceeaşi mişcare de aparat.
Există cel puţin două raţiuni pentru asta: pe de o parte, el nu taie (prin montaj), lăsînd acest du-te/vino al camerei să dicteze tempo-ul – mai lent – al dialogului faţă-n faţă; pe de altă parte, el „taie” – totuşi – pentru că, la jumătatea distanţei între cei doi, există o lampă care-i separă... Pe de o parte (iarăşi), cum Godard nu foloseşte cîmp/contracîmpul (care este ca o dovadă a existenţei noastre, ca spectatori), nu putem vedea schimburile de privire – de priviri – dintre cei doi, altfel spus: ei nu ne privesc, confirmînd prin aceasta că există „privire” în ochii lor; pe de altă parte, prizonieri ai propriilor priviri, pe care doar ei le pot vedea, nu există nicio dovadă – prin imagine – că ei se privesc cu adevărat: sîntem excluşi – ca spectatori – tot aşa cum nici ei nu ne pot comunica faptul că pot comunica prin priviri... Privirea camerei de filmat îi izolează în aceeaşi măsură în care îi uneşte; îi desparte în acelaşi timp în care îi apropie. Dacă – în scena de pat – numirea privirii ucide Privirea, aici – în scena face a face-ului – a nu o arăta (această privire) face acelaşi lucru: e un dialog în care auzim vorbele, dar în care privirea e mută.

În ce s-a transformat Privirea? În tăcere. Atunci cînd ucizi privirea (numind-o), tăcerea – care este însăşi raţiunea ei de a fi: Privesc, deci tac! – numeşte dispreţul, pentru că Privirea a fost deja numită, deci anulată.

La sfîrşitul poveştii, cînd vedem accidentul de maşină care i-a ucis pe Camille şi pe Prokosch, cei doi au capetele întoarse unul de la altul, ca-ntr-o oglindă: Camille, luată cu această maşină a morţii, este imaginea în negativ a acelei Camille luate de Prokosch cu maşina prima oară (în scena deja descrisă), care întorsese capul spre Paul pentru ultima oară – exact cînd ieşea din cadru. Încercase să-l privească pe Paul în ultima clipă; nu îl priveşte pe Prokosch în ultima clipă a vieţii ei… Privire la stînga, în direcţia lui Paul; privire la dreapta, în direcţia Morţii. Ca şi cum s-ar fi împăturit imaginea în două.

La sfîrşitul filmului Dispreţul, atunci cînd muzica sublimă a lui Georges Delerue (una din cele mai frumoase muzici de film auzite vreodată în Cinema!) tace la rîndul ei, nu mai există decît camera dlui Fritz Lang care poate spune această tăcere (“Silenzio!”, strigă cineva off-camera)… Şi e ca o întoarcere la genericul iniţial: acolo, eram într-un film (un film de Jean-Luc Godard, filmat de Raoul Coutard); aici, sîntem într-un alt/acelaşi film (un film de Fritz Lang filmat de Jean-Luc Godard). Privirea unuia a înglobat finalmente privirile celorlalţi. Nu mai rămîne decît „FIN”, scris cu majuscule. Şi noi – finalmente – care privim – finalmente - ceea ce camera dlui Lang a decis – finalmente – să filmeze:
la mer, la mer, toujours recommencée… la mer melée au soleil? În acest infinit plan-secvenţă (pe care unii-l numesc Cinema), această coincidenţă a privirilor şi această incidenţă a poemelor (Valéry, Rimbaud…) semnează adevăratul “sfîrşit” al filmului. Ca şi cum filmul lui Godard s-ar topi în Mediterana Cinema-ului, luînd cu el imagini şi literaturi; 25 de ani mai tîrziu, “cela s’appelle l’Aurore” - altfel spus,
Histoire(s) du cinéma…

* Aceasta este versiunea în limba română a unei comunicări prezentate în cadrul colocviului internaţional „Les Regards”, organizat de Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii la Bucureşti, în 21-22 mai a.c.

[Chambord]

Ziceam intr-un post anterior ca atunci cand ma uit la un Godard (si e valabil pt orice film) nu incerc sa "inteleg" ci ma abandonez pur si simplu, las filmul sa spuna ce are de spus si abia dupa ce se termina imi aduc aminte de "luciditate" si uneori am norocul sa o gasesc napadita de idei sau intrebari interesante.

In timpul unui film nu ma intreb niciodata "de ce ?". Ei bine, chestia asta se petrece (cu mine) cam de dupa ce am vazut À Bout de Souffle (1960). Pana atunci "de ce -ul" era cea mai importanta chestie la un film. De ce se intampla asta, de ce nu se intampla ailalta. Daca era vreunul pe care il simteam ca se fofileza si nu stie sau nu vrea sa raspunda la intrebarea asta, daca un film nu era LOGIC, era automat prost. Defect profesional ! La astea avem dreptul toti...

Si am vazut "acest" film. O americanka sexy, un frantzuz cam babalau care vroia sa fie shmeker ca Bogart si fura parale de la o gagika mishto, o atmosfera loose, actori care se uitau la mine, camera miscatoare, dialoguri istete si ... zbang tipul rasoleshte un politzai, ok, se mai intampla, dar cu o secunda mai devreme era in masina !! Ei, aici, n-am mai putut suporta ! (Tocmai avusese loc ceea ce mai tarziu aveam sa aflu ca se cheama "jump cut".) Bai nene regizorule esti prost la kap ? X( Cum adika acum e Belmondo aici si in secunda urmatoare e la juma de kilometru mai incolo cu un politist mort in fata ?! (Reproduc faza din memorie ,deci s-ar putea sa nu fi retinut exact unele detalii). Adica, bun, putea sa aiba o logica (se putea teleporta sau nu stiu ...uneori mai faceam inconstient asa, cand un film imi placea, daca se intampla sa aiba o pana de logica, il mai ajutam eu imaginandu-mi posibile explicatii ale fenomenului "aparent ilogic"). Dar asta era prea de tot. Nu puteam sa-i acord nici o circumstanta atenuanta. Era vinovat de 'nelogicitate' cu premeditare. Apoi tradarea fetei. Plus finalul, prea brut ... dar cel mai rau imi parea ca boul de regizor a dat cu batzu in balta, of, doar daca nu era scena aia ! Ce nu putea si el s-o filmeze ca omu lent, fara sa sara pasi.

Si eram cam dezamagit pana mi-am amintit ca "boul de regizor" era de fapt Godard despre care auzisem numai lucruri bune dar mai ales cel care facuse "Eloge de l'amour" (primul film de el pe care l-am vazut) si care imi placuse foarte mult. Dupa aia am mai citit pareri critice despre ABDS (favorita mea: "This is at once a homage to the American gangster film, and an attack on the very ideas of Americans, gangsters and films" - Kim Newman, Empire ) si mi-am dat seama ca fraierul eram eu. O) De atunci, nu mai caut raspunsuri in filme ci doar "frumusete" si, eventual, noi intrebari. :-?

[Pitbull]

Vezi c-ai reusit?
Am votat «Pierrot le Fou», dar mi-e greu sä argumentez... Pur si simplu, chestie de afinitate...

(Ahaaa - deci merge "merge" cu "poll". Cool!)

[Chambord]

Baaaaaaaaaai, tradare !

unde sunt 2 Ou 3 Choses Que Je Sais D'Elle (Two Or Three Things I Know About Her) si Weekend ? X(

[illotempore2002]

staiiiiiiiiiiii Isterieeee, ca asta ma chinui sa fac, sa mai adaug, ho!

nu m-ai vazut in Cafeneaua pro sau contra ca-s cu nervii in piuneze?

[Chambord]

staiiiiiiiiiiii Isterieeee, ca asta ma chinui sa fac, sa mai adaug, ho!

nu m-ai vazut in Cafeneaua pro sau contra ca-s cu nervii in piuneze?

Da ? OK atunci. :-* Da' nu te enerva ! Cu rabdare ! :P

LE: am scris in cele din urma :">

[illotempore2002]

zise Chambord dupa ce striga in gura mare cat il tzinura puterile

[Alex Leo Serban]

illo, vezi k e 'bande a parT', fara 'e'!
(apropo de asta: azi am fost cu gorzo + cele 2 carti ale noastre la 'parte de carte' /cr. tabara/, presupun k se da sapt asta...)

eu am votat 'le mepris', desi mi-e greu sa aleg intre el & 'pierrot...'
dar 'notre musique'!? (:| pas mon genre de musique...
as fi preferat (clar!) 'weekend' - + 'la chinoise', 'made in usa' sau kiar si 'les carabiniers'...

la cinematek, acu niste ani, am ales & aratat 'soigne ta droite', unde jlg are rolu principal & unde apar & les rita mitsouko B-)

[illotempore2002]

Incerc sa modific, sa repar, stiu, am uitat tocmai Weekend care culmea!!! e preferatul meu!

am zis sa pun si un film nou al lui Godard de aia am ales Notre Musique.

Bande a Part.

[Chambord]

Godard is back to kick some capitalist ass, baby! :P With the beauty of the image. ;)

http://cinesseur.blogspot.com/2009/05/godard-cladeste-socialisme-ul.html

[illotempore2002]

Chambord, da te rog un copy-paste textului din link intrucat rahatul de link pus de tine merge din parti, adica nu merge si chiar ma intereseaza subiectul.

Multumescanticipat!

[Chambord]

illo, te mananc X( cum sa nu mearga ? mie imi merge perfect. pe langa textul foarte bun al lui djerzy e si trailerul filmului !!! care e SENZATIONAL ! Eu habar n-aveam ca Godard lucreaza la un nou film (pe imdb nu scrie nik :( ) si cand am aflat de pe blog, m-am bucurat ca un copil !

Poate ai apasat tu aiurea, mai incearca odata, daca nu merge iti dau copy la text si un alt link la trailer.

[illotempore2002]

merge, merge, de la birou se pare ca nu imi mergea :)
bun, ia za vedem cu ce ma rasfetzi

[corinka]

De ce nu e si Alphaville in poll?

[illotempore2002]

ca nu am mai reusit sa refac poll-ul. si nici nu m-a ajutat careva sa-l refac, inafara de pitbull.nu e nici Weekend my favourite.

[Chambord]

Din acelasi motiv pt care nu e si "Weekend"

LE: illo, dupa ce vezi teaserul, share opinions with us ;)

[corinka]

Illo, Chmabord, mi-ati starnit curiozitatea vizavi de Godard. Vazusem doar Alphaville pana recent. Dar, provocata indirect de voi, am vazut Pierrot le fou si Le mepris. Dintre ultimele doua prefer Le mepris, dar inca nu pot vota, trebuie sa mai vad si altele. De altfel, chiar am pregatit Bande a part, inca nu am avut timp de vizionare, dar sunt curioasa. :) Per ansamblu, judecand dupa ce am vazut pana acum, Godard nu se numara printre preferatii mei. Doamne fereste, nu-i contest valoarea, dar genul acesta de filme precum Pierrot le fou nu reuseste sa ma prinda. Le mepris a fost mai interesant decat Pierrot le fou, cel putin pentru mine. Alphaville chiar m-a captivat, a fost ceva diferit.

[illotempore2002]

eh, nu-i nimic, daca "genul asta de filme nu te prinde" :))

[corinka]

eh, nu-i nimic, daca "genul asta de filme nu te prinde" :))

De ce razi?

[Chambord]

Illo, Chmabord, mi-ati starnit curiozitatea vizavi de Godard. Vazusem doar Alphaville pana recent. Dar, provocata indirect de voi, am vazut Pierrot le fou si Le mepris. Dintre ultimele doua prefer Le mepris, dar inca nu pot vota, trebuie sa mai vad si altele. De altfel, chiar am pregatit Bande a part, inca nu am avut timp de vizionare, dar sunt curioasa. :) Per ansamblu, judecand dupa ce am vazut pana acum, Godard nu se numara printre preferatii mei. Doamne fereste, nu-i contest valoarea, dar genul acesta de filme precum Pierrot le fou nu reuseste sa ma prinda. Le mepris a fost mai interesant decat Pierrot le fou, cel putin pentru mine. Alphaville chiar m-a captivat, a fost ceva diferit.

cori, cu Godard e "take it or leave it": ori te indragostesti iremediabil de stilul lui ori te calca pe nervi. Oricum ma bucur ca macar ai incercat ;) Asa ni se intampla tuturor cu unii din marii autori. De exemplu eu am o problema cu Tarantino (imi aduc aminte ca Andrei Gorzo zicea despre el ca "nu pare sa stie diferenta intre un om si un hotdog" :)) ). M-au lasat dezamagit capodoperele lui Pulp Fiction si Reservoir Dogs dar mi-au placut la nebunie Kill Bill-urile si Death Proof. ;)

[corinka]

Vezi, nu e chiar "take it or leave it". Si tie ti-a placut partial Tarantino, asa e si la mine cu Godard. Alphaville chiar mi-a placut mult.

[Chambord]

eh, nu-i nimic, daca "genul asta de filme nu te prinde" :))

illo, n-o lua asa ! imi place de "userul" corinka pt 2 motive: e "harnica" in a vedea si invata , nu are aroganta multora care au vazut si ei o mana de filme si se apoi mor aparandu-si cu injuratura in gura parerea lor despre ele si 2. are bun simt si tact, nu se cearta urat cu nimeni, niciodata. De asta m-am bagat si am aparat-o cand se burzuluiau unii la ea, in the past. Desi, nu era nevoie, se descurca singura ... iar acum o pazeste sotul ei. :P

[Chambord]

Vezi, nu e chiar "take it or leave it". Si tie ti-a placut partial Tarantino, asa e si la mine cu Godard. Alphaville chiar mi-a placut mult.

E firesc. Alphaville e SF si are narativa. Exact opusul celorlalte filme ale lui. ;)

[Chambord]

si tu ma enervezi ca parca stai la panda si la cea mai mica variatie de tempera(ment)tura te sesizezi si te infoi.....dupa tine ar trebui sa fim toti niste aplatizati cuminti care stau cu mainile la spate si au privirea in jos

that wont happen

Incredibil !!!!!!!!! Tu te auzi ? Echoooo ? Ba, cum draku, se impaca cronica ta din liternet cu idiotenia pe care ai scris-o mai sus ? HUh? De unde ceaiu masii ai inteles bazakoniile alea ? Am zis ca apreciez asta la un om, nu ca toti sa faca la fel ! Dear fuck ! OK, ies acum pana nu imi fac o parere gresita !

[Chambord]

Sterge-le Naibii Pe Toate !
De Asta Esti Moderator ! :-&

[illotempore2002]

X(

nu le-am sters le-am mutat in cafenea pricepe odata

[jactati]

Am votat pentru Pierrot. Se da si la Cannes la sectiunea clasic. Si iata ce gasesti daca faci click (pe site-ul cinemagia):"Este unul din filmele lui Godard care oferă un maxim de referinţe la poezia modernă şi în acelaşi timp reflecţii asupra picturii de la Velasquez la Picasso." - Michel Marie - Dictionnaire du cinema - 1995 (Larousse). Asa-i ca nu credeati ca la asta se rezuma filmul? Oricum, in aceeasi sectiune se da si "Senso" al lui Visconti. Ironic, isn't it? Mai ales ca Godard isi definea filmul ca fiind un anti-Senso. Si explica el intr-un interviu ca de cate ori il interesa ceva din ce-si spuneau protagonistii din Senso Visconti punea de-o inchidere in intunecare si trecea la secventa urmatoare. Enervant intr-adevar. Cat despre alt citat din film "cinema is emotion", replica spusa de Sam Fuller, mie filmul mi se pare exact opusul dictonului. Pierrot si Marianne mi se par asa de detasati, nu numai de film dar si de viata lor, iar unghiul "subiectiv" al lui Godard asa de ascuns in spatele cuvintelor si citatelor ca e mai mult o gluma treaba cu emotia. Nu ca filmul n-ar starni emotii, dar in nici un caz hollywoodiene. Intre Godard si Hollywood (chiar cel pe care-l admira Godard) e distanta dintre Voltaire si oamenii aia entuziasti care cucereau Vestul. Unii cu reflectia, altii cu actiunea. Cam ca si relatia (imposibila) dintre reflexivul Pierrot si "imersata in actualitate" Marianne - o trairista Godardiana. Pe scurt, habar n-am de ce-mi place filmul, si cu cat citesc mai mult despre el cu atat sunt mai confuz. Nu va mai plictisesc.

[illotempore2002]

cum adica "asa-i ca nu credeati ca la atata se reduce filmul?"??

pai nu se reduce la atat!

iar referinte la pictori si scriitori Godard face din plin in mai toate filmele lui.
asa cum am spus, in Sauve Qui Peut La Vie, este citat Kundera si asa mai departe....

[jactati]

of course ca nu se reduce la atat. m-a amuzat foarte tare definitia din dictionar - pentru ca nu spune de fapt nimic despre film. am citit ce-ai spus despre citatele pe care le da Godard. pentru mine sunt niste elemente de contrapunct si atat. oricum n-o sa incep sa-i admir pe picasso, renoir (auguste) sau velasquez din cauza unor reproduceri (ieftine) de pe peretii mariannei. citatul "poetic" am impresia ca e din rimbaud si nu din baudelaire (cum ziceai), but who cares? ar mai fi un punct unde nu prea sunt de acord cu ce-ai scris, anume ca Pierrot nu o iubea suficient pe Marianne pentru ca nu i-a pus mana pe genunchi (desi ea i-a pus-o, tot pe genunchi - umor involuntar). parerea mea e ca el o iubea "cu cuvinte" si ea "cu fapte". mai mult, esti indignata ca pierrot, torturat fiind la propriu, a "turnat-o" pe marianne. da-mi voie sa-ti amintesc cum marianne l-a tradat cu "fratele" just for fun. al naibii razboiul sexelor. si lipsa de comunicare/intelegere intre ele. in afara acestor maruntisuri punctuale te citesc cu placere. iar pasiunea ta autentica pentru godard e demna de admiratie.

[illotempore2002]

Oh, scuze, nu am sesizat nuanta ironica (lately cred ca mai iau cam mult in serios, mi-a zis-o si Chambord, e clar, am nevoie de o vacanta) din intrebarea "Asa-i ca nu credeati ca la asta se rezuma filmul? "

acum mi-e limpede :)

[jactati]

no problem. :)

[illotempore2002]

si legat de motivul pt care am spus ca Pierrot nu pare sa o iubeasca pe marianne, am sa revin diseara cu explicatia, pt ca vreau sa redau ceva din insusi scenariul filmului, pe care nu il am acum la indemana.....e vorba de dialogul din masina dintre cei doi, pe care trebuie sa ti-l redau
:)

[jactati]

cred ca stiu la ce te referi. e dialogul in care pierrot raspunde stereotip "moi aussi marianne" si pare sa nu creada o iota din ce spune. am impresia ca nici unul dintre ei nu spune exact ce gandeste (de altfel nici Godard). si mai cred ca pierrot e indragostit de "cum suna" ce spune el. in fond e un fel de scriitor, toate trairile sunt filtrate/reflectate prin cuvinte, fraze, etc. asta e farmecul lui. dar, sa nu anticipez ... astept explicatia ta.

[corinka]

Dialogul acela in care Pierrot raspunde moi aussi, Marianne imi aminteste de Le mepris, unde, pe la inceputul filmului, Bardot il tot intreaba pe Picoli daca ii plac sanii, genunchii ei etc., ce parte prefera samd, iar raspunsurile sale par la fel de plictisite ca ale lui Pierrot. Ma rog, plictisite poate e exagerat, dar oricum nu pare prea activ in conversatie si asta e tipic pentru barbati, sa nu dea atata interes acestui gen de conversatii, ceea ce nu inseamna ca nu ar fi implicati afectiv.

O replica de o frumusete cutremuratoare mi s-a parut acesta: Tu me parles avec des mots et je te regarde avec des sentiments.

[jactati]

"O replica de o frumusete cutremuratoare mi s-a parut acesta: Tu me parles avec des mots et je te regarde avec des sentiments.
Daca e sa simplificam la maximum cam asta ar fi cheia in care trebuie citit filmul. Despre sentimentele Mariannei, voi fetele trebuie sa intuiti mai exact cat sunt de profunde. Oricum Godard pare a avea, s-a mai spus pe aici, o atitudine postmoderna de detasare si autoironie fata de propriile trairi/sentimente. Asa ca de cate ori are tendinta sa se exprime liric o da pe usoara parodie la diverse genuri (cel mai adesea musical). Eu asa citesc numarul de cantec si dans cu "linia norocului/destinului" sau, chiar, intreg filmul "une femme est une femme". si momentul in care pierrot il imita (minunat de altfel) pe Michel Simon este unul in care se spun lucruri importante pentru credo-ul godardian, lucruri pe care, daca te fura savoarea imitatiei comice, le-ai ratat. Oricum, toate astea (si multe altele) sunt "reteta" godard, farmecul lui. un ultim detaliu anecdotic: se pare ca la momentul Pierrot lucrurile nu mergeau prea bine in cuplul godard - karina, asa ca uciderea ei din final s-ar putea sa fie una destul de ritualico-simbolica. poate si personajul mariannei a suferit de pe urma supararilor godardiene. just an idea.

[corinka]

Alphaville e SF si are narativa.

Nu e vorba numai despre firul narativ. Chiar m-a captivat subiectul, pentru aceleasi motive pentru care mi-au placut cartea 1984 a lui George Orwell si filmul Equilibrium, in care Christian Bale a fost pentru mine doar un bonus, ;) subiectul m-a cucerit oricum.

[illotempore2002]

@jactati

nu stiu daca e de natura inconstienta "uciderea" Mariannei, sau asa a scris Lionel White romanul "Obsession", cartea pe care se bazeaza filmul Pierrot le fou.
Nu cunosc romanul, insa daca cineva l-a citit ne-ar putea indeparta de pe taramul speculatiilor de tipul "Godard a ucis-o pe Karina pt ca si in viata reala nu se mai aveau asa bine" :D

Adevarul si numai adevarul....

:P

[jactati]

@jactati

nu stiu daca e de natura inconstienta "uciderea" Mariannei, sau asa a scris Lionel White romanul "Obsession", cartea pe care se bazeaza filmul Pierrot le fou.
Nu cunosc romanul, insa daca cineva l-a citit ne-ar putea indeparta de pe taramul speculatiilor de tipul "Godard a ucis-o pe Karina pt ca si in viata reala nu se mai aveau asa bine" :D

Adevarul si numai adevarul....

:P
Eu ma intreb daca e macar ceva preluat asijderea din romanul lui Lionel White (pe care nici eu nu l-am citit).:-/
Dar hai sa reformulez: Godard a ucis-o pe Marianne/Karina pentru ca asa cerea plot-ul dar s-a bucurat in secret sa o vada cu pata rosie pe tricou (neverificabil). E mai bine asa?;)

[illotempore2002]

ei, daca tii tu neaparat, fie ca tine

m-as mira sa fi urmarit si respectat Godard macar o pagina din cartea cu pricina :))

[jactati]

ei,
m-as mira sa fi urmarit si respectat Godard macar o pagina din cartea cu pricina :))
great minds think alike :))

[Chambord]

Alphaville e SF si are narativa.

Nu e vorba numai despre firul narativ. Chiar m-a captivat subiectul, pentru aceleasi motive pentru care mi-au placut cartea 1984 a lui George Orwell si filmul Equilibrium, in care Christian Bale a fost pentru mine doar un bonus, ;) subiectul m-a cucerit oricum.

Distopiile sunt irezistibile pt oricare dintre noi. Pt mine '1984' a lui Orwell e una din putinele carti despre care pot sa spun ca mi-au zguduit 'optica' atunci cand am citit-o. Intr-un fel vedeam niste lucruri inainte de '1984' si cu totul altfel dupa... Nu acelesi lucru pot sa-l spun despre 'Equilibrium' care mi s-a parut un kitsch. Fura ce poate din '84 si Fahrenheit 451, dar fara stil. Ei, Bale da ! Nu te poti supara pe el, orice ar face, de acord. Ca si cum, noi barbatii, ne-a supara pe Megan Fox ca a jucat in panarama de Transformers. :D

Iar despre Godard si narativa, ce voiam sa spun e ca (Ok, da Judex, toate filmele au subiect si fir narativ si @illo: mi-ai mutat degeaba postul ala, ma refeream la Godard si era on topic !!) nu in toate filmele lui Godard subiectul conteaza (pare mai mult un vehicul pt filosofare). In schimb in Alphaville (nu l-am terminat, am vazut acum ceva timp o bucata din el si trebuie sa-l duc la bun sfarsit intr-o zi) pare ca, tocmai pt ca propune o lume alternativa, subiectul are o pondere mult mai mare.

[illotempore2002]

spune-mi despre ce post e vorba si il mut inapoi aici. poate nu mi-am dat seama ce anume ai vrut sa zici.
nici eu nu am temrinat Alphaville, l-am vazut cam o treime, si am renuntat pt ca pur si simplu nu m-a atras, ba chiar m-a respins.

[Chambord]

@illo: lasa asa, nu-i bai, ii explicam lui Judex ce cred io despre Alphaville si narativa. Nu-l adu. Oricum formulasem aiurea si postul - desi on-topic - nu contribuia cu nimic la discutie.

[illotempore2002]

Din acelasi motiv pt care nu e si "Weekend"

LE: illo, dupa ce vezi teaserul, share opinions with us ;)


senzational, ma da peste cap teaser-ul asta, imi vine sa plang :((

si incredibil, vorbeste despre DeMeuron (&Herzog), doi arhitecti francezi geniali pt care am facut o psihoza acum vreo 2 ani, eu si fostul meu iubit arhitect ...

e clar un film tipic pt Godard in care se amesteca domenii de interes dintre cele mai diverse, de la realitatea istorica (Palestina, razboi), impletirea Orientului cu Occidentul, pana la muzica, arhitectura, si bineinteles, filmmaking.

impresionanta, pentru totdeauna, oricine ar cita-o, secventa Scarilor din Odessa (a mai fost citata de Brian dePalma, parca intr-un film al sau).

Nu m-am prins insa cum anume construieste socialismul, adica din acest trailer nu prea reiese modul in care filmul sustine titlul.


ce nu mi-a placut: secventa de deschidere a acestui teaser, cu negresa aceea imbracata in culori aprinse, rosiatice, pe un fundal foarte inchis, yuk, pare o fotografie de coperta de la National Geografic care pt mine este o fotografie extrem de comerciala, de duzina, simpliste si care ne subestimeaza (ar trebui sa fiu impresionata de un profil rosu pe un fundal negru???), ma si mir ca i-a scapat lui Godard asa o kitsch-osenie.

[illotempore2002]

in context si cu discutia despre Dumnezeu din cafenea, redau dialogul meu preferat din Weekend.

Hitchhiker: Tell me your name, lady.
Corinne: My name is Corinne Durand.
Hitchhiker: No, it's not, That's your husband's name. What's yours?
Corinne: My maiden name is Corinne Vitron.
Hitchhiker: No, that's your father's name. What's yours?
Corinne: What? My name? Well, I.....
Hitschhiker: That just shows you. You dont even know who you are.

Hitschhiker: "Christianity is the refusal to know yourself. "It's the death of language""

:x

[halebardul]

Ah'illo

am descoperit ca am vreo 4 scurtmetraje Godard plus The Cello.
te-ar tenta un transfer.ro?

btw, ce mai face calcaiul?

[illotempore2002]

dear Helbardul (vai, ce prieteni buni am ajuns), vreau transfer, da :-*
illotempore2002@yahoo.com

calcaiul e super ok dar bratzul ma doare de mooooorrrr....

merg sa vad Terminator la cinema (da, la mol, hai faceti-ma pitzipoanca, atata asteapta unii din voi) si revin la noapte....sper sa gasesc transferul :x

[halebardul]

da, mamicule, eu te urasc in continuare, nu te speria. :)
pregatesc acum transferurile, pun linkurile "public".

o sa ia ceva timp, fii pe faza (azi, maine)

[halebardul]

uite linkul pt scurtmetraje
http://s4.transfer.ro/storage/transfer_ro-ae06b830822ba3.zip

urmeaza link pt The Cello

[illotempore2002]

excellent

din The cello ai doar scurt-ul lui Godard, separat, taiat, sau si restul?

[halebardul]

tot filmul
uite aici
http://s4.transfer.ro/storage/transfer_ro-8eb4f12894f9e2c38c1b.zip
nu stiu cum e cu subtitrarile, n-am mai verificat, dar imi spui tu.
oricum, sunt usor de gasit.

[illotempore2002]

suuuuper.
sa-mi zici daca vrei ceva in schimb sa-ti transfer si eu.

vrei Sauve qui peut la vie?

[halebardul]

nu vreau nimic in schimb
weekend l-am tras zilele astea, si inteleg ca asta e recomandarea ta nr 1.
in rest, doar daca insisti tu sa vad ceva anume.
da repede, pana nu ma autobannez.

[illotempore2002]

pai daca nu vrei, doar nu-ti dau cu fortza.

vrei altceva, un noir?
asphalt jungle sau the misfits?

[halebardul]

nu, mersi.
daca vreodata mi se va aprinde un beculet la ce ai tu si n-am si vreau, iti zic.
ninight!

[Alex Leo Serban]

hmm... e cumva ciudat pt cineva care se da mare fana jlg k nu s-a invrednicit - de 2 luni de cind i-am zis - sa corecteze dracului acel 'bande a partE'!! X(

[illotempore2002]

am incercat si nu am reusit, am vrut sa mai si adaug filme in poll si etc

ce dracu ai de ma tot "certi" de ma simt de parca as fi copilul care a facut "rele" iar tu esti tatal cel aspru care ma pedepseste?
X(

[Alex Leo Serban]

daca as fi fost tatal tau, n-ai fi scris 'bande a partE'! :D

[illotempore2002]

daca ai fi fost tatal meu iti garantez ca te-as fi facut cu nervii >:)

si vezi ca la poll-ul cei mai antipatici useri de pe cinemagia ai iesit pe locul 2.

[Alex Leo Serban]

illo dear, dream on: i'm a master @ psychological torture, so beware! :D

cit dspr acel locul 2, nu pot decit sa fiu dezamagit k nu-s pe locu unu... :( NICIODATA nu mi-am dorit sa fiu simpatic & popular - ba kiar dimpotriva! :P

[Ambra Blu]

a bout de souffle

[illotempore2002]

ma mir, A bout de souffle este foarte clasic, usor linear, asa cum te percep eu (adica cu informstie minima) m-as fi asteptat sa-ti placa Weekend sau Sauve qui peut la vie.

:)

[Alex Leo Serban]

looooooooooooooool

ambro, opreste-ma din ris... 'a bout de souffle' e 'f clasic, usor linear' =))

da nu tre sa-i raspunzi, zau!, ar fi k in cartea aia de sfaturi a lui fran leibowitz, unde zice: 'don't bother discussing sex with small children, they rarely have anything to add...' :D

[Serghei]

Nu stie treaba cu jump-cut-ul...sau povatza lui Melville catre mai tanarul Godard...si cum a ciopartit Godard filmul,sa-l faca mai rapid.

A bout de souffle-Jean Seberg.

[illotempore2002]

cum sa nu stiu de jumpcut? cand cei doi sunt in masina?
:))
si etc?

ziceam ca A bout de souffle este linear fata de alte filme ale lui Godard....cum ar fi Weekend si Sauve qui peut la vie, care imbina foarte multe lucruri (arta, istorie, benzi desente, literatura, critica, doctrina politica etc)

A bout de souffle are o poveste....am mai discutat demult haaaaaat ca se simte mana lui Truffaut aici, povestea e inchegata, cu cap si coada, are inceput mijloc si sfarsit, vorba lui Giodard, nu musai in aceasta ordine
:)


dar pe astea le-am lamurit demult.

[Alex Leo Serban]

dupa cum e vede, se pare k nu...

kiar, oare cu ce o sa ne mai amuzi (& o sa te faci de ris) in viitoru apropiat? :))

[illotempore2002]

deocamdata tu esti netotul care nu poate face diferentza dintre filmele mai lineare (by the way, am zis ca e usor linear) ale lui godard si cele mai contorsioniste cum sunt Weekend si etc

;)


vezi ca de aici chiar am sa sterg offtopicurile, asa ca hai sa vorbim despre Godard nu despre cat de tare ma urasti tu pe mine si ce insignifiant esti tu pt mine. topicul acesta este sacru.
:)

ne-am intzeles?

[Alex Leo Serban]

... 'contorsioniste'!?!
OMG, is she real???
somebody stop me, her, whatever - e atit de comic k mi-e teama sa nu mor sufocat de atita ris... =))

filme 'contorsioniste', godard 'contorsionistu', looooooooooooooool
'contorsionist' merge cu 'sacru' k illo cu jlg-u :))

[illotempore2002]

:-*

auzi, dar daca iti spun ca articolul pe care mi l-ai trimis tu, despre Le Mepris nu l-am citit, pt ca dupa primele 10 randuri m-a taiat o plictiseala sora cu moartea, ma crezi?

:D

poate ca mai incolo este interesant, dar prima pagina este.....crunt de mediocra

=))

puteti vedea si voi, dragi forumisti, doar este postat aici.

stai ca vin cu citate.

[StefanDo]

merita sa transformati un topic despre godard intr-o cat fight?

nu

daca nu va potoliti, inchid topicul

[klein]

@stefando de ce sa-l inchizi? Acum ca incepuse sa devina mai interesant... :D
poate aflam si noi cu e cu linearitatea sau cu contrariul ei. am inteles pdv al lui illo. il astept si pe-al lui als. poate ceva concret....
@ als vad ca nu esti de acord, te amuza teribil ideea, dar nu am inteles de ce.

pt mine godard e snobism a l'état pur. se poate teoriza, despica, analiza, dar nu pot sa ii iubesc filmele. mi-a placut doar "A bout..." o exceptie, un accident.

[corinka]

se poate teoriza, despica, analiza, dar nu pot sa ii iubesc filmele.

Parca mi-ai fi citit gandurile!

[Chambord]

se poate teoriza, despica, analiza, dar nu pot sa ii iubesc filmele.

Parca mi-ai fi citit gandurile!

Clear case: Love is blind :P De aceea nu le puteti iubi. Incercati sa le despicati (with the wrong knife).

[Alex Leo Serban]

ce ironie: 2 persoane pe care le respect & le consider inteligente (klein + corinka) spun k nu-l iubesc pe godard, iar 1 persoana pe care o detest (& nici n-o mai numesc) il adora... :-/

illo baby, e de toata jena sa scoti - acum, cind am ajuns la cutite - 'argumentu' anti-articolu meu dspr 'le mepris', kiar nu-ti dai seama cit esti de ridicola?!
hm, se pare k nu...

o simpla precizare: textul NU era 'pt tine' (k nu te creditez cu atita subtilitate), ci pt forum!
altfel, k te-a 'plictisit' - nici nu ma mira, crede-ma: nu-s atit de naiv incit sa cred k ai fi putut intelege din el mai mult decit titlul*... :))

* a propos, textul era in franceza, da am zis sa nu te torturez davantage...

[illotempore2002]

nu mah, nu ti-as fi spus niciodata ca textul tau e boring....eu nu simt nevoia sa ii desconsider pe ceilalti nici daca merita.....dar acuma daca tu aiiesit din pestera cu gaurica la soare, tre sa ma port pe masura lui bombonel


dar tu iti dai seama ca ma detesti pt ca nu-mi place fufa de maria dinulescu? ei, ce dovada de inteligentza e asta?

m-am contrazis cu multa lume pe diverse subiecte....klein stie cel mai bine :d si totusi nu ne detestam


gaurel - rozel - pechinel

[jactati]

se poate teoriza, despica, analiza, dar nu pot sa ii iubesc filmele.

Parca mi-ai fi citit gandurile!

Clear case: Love is blind :P De aceea nu le puteti iubi. Incercati sa le despicati (with the wrong knife).

Ce bine ca n-am reusit sa scriu mai repede. Chambord a fost concis si la obiect. M-a distrat Raul Coutard care isi amintea cum, atunci cand trebuia sa "umple" 85 de minute de film , Godard ii punea pe actori sa mai citeasca un pasaj din vreun ziar. Ce :( trebuie sa fi fost cei care au stat sa descopere mesajele incifrate in pasajele "alese" la intamplare din ziar. :)) Dar, ca sa-l iubesti, desi el nu pare genul care sa se vrea iubit, trebuie sa-ti placa modul lui de a (nu) spune povesti. Daca nu treci de toate smecheriile povestasului n-ai nici o sansa.

[Alex Leo Serban]

recursul la diminutive e modul lui illo de a crede k are haz
eu stiam k e modul chelneritzelor de a te imbia cu 'o ciorbitza de vacutza' sau o 'tocanitza'...
tot p-acolo; same minds think alike ;)

[illotempore2002]

uneori da, se citeste la intamplare in filmele lui Godard, din carti, ziare.

Insa alte dati, pasajul ales nu e deloc intamplator, vezi Milan Kundera in Sauve qui peut la vie.....stiu, am facut o obsesie pt filmul asta, l-am tot mentionat, dar dragostea e oarba :P

pasajul din Kundera este de fapt una din esentele cele mai importante ale filmului.....


apropo de a NU spune povesti, tocmai de aia am spus ca A bout de souffle este mai linear, pt ca acolo Godard chiar spune o poveste


JLG nu e snob. pur si simplu e foarte jucaus si teribilist. Acuma ca-l ajuta geniul si cultura enciclopedica sa spuna numai lucruri sofisticate, "de nisha" e alta poveste...

[jactati]

Pai asa ne tine atentia treaza: uneori citatele sunt pe bune, alteori sunt dummy. Dar daca nu ai "chef" de Godard sunt doar boring. Sau snobish.

[illotempore2002]

nu am simtit niciodata vreo secunda de boring in filmele lui. va jur. dimpotriva, daca faceam altceva in timpul filmelor lui, de exemplu daca mancam sau beam ceva, pur si simplu uitam ca am ceva in mana (mar, bere)....toate dialogurile din filmele lui sunt interesante, nu e niciodata abordat vreun subiect anodin, totul este in stricta legatura cu senzationalul...cum sa te plictisesti?

[jactati]

Acuma ca-l ajuta geniul si cultura enciclopedica sa spuna numai lucruri sofisticate, "de nisha" e alta poveste...
De acord cu geniul. Cultura si sofisticarea cred ca sunt mai mult joc si ajutor pentru scriitura filmului. Ce nisa culturala e aia unde amesteci Faulkner, Kundera, romane politiste, Velasquez si benzi desenate?

[corinka]

se poate teoriza, despica, analiza, dar nu pot sa ii iubesc filmele.

Parca mi-ai fi citit gandurile!

Clear case: Love is blind :P De aceea nu le puteti iubi. Incercati sa le despicati (with the wrong knife).

Pana acum am vizionat prea putin din opera lui Godard. Cine stie, poate voi vedea vreun film si mi se pune pata... nu se stie niciodata! :D Oricum, parerea mea este ca iti trebuie o anumita stare cand incepi sa vezi un Godard. Nu poti veni obosit si stresat de la serviciu si sa te apuci de vizionat ceva de el. Daca nu esti in starea potrivita, mai bine o lasi pe altadata.

[klein]

ma duc sa revad ceva godard si revin. am tinut cont de comentariile voastre :)

[jactati]

nu am simtit niciodata vreo secunda de boring in filmele lui. va jur. dimpotriva, daca faceam altceva in timpul filmelor lui, de exemplu daca mancam sau beam ceva, pur si simplu uitam ca am ceva in mana (mar, bere)....toate dialogurile din filmele lui sunt interesante, nu e niciodata abordat vreun subiect anodin, totul este in stricta legatura cu senzationalul...cum sa te plictisesti?
Nici eu nu ma plictisesc la Godard (cu exceptia chestiilor politice). Era o ironie dar cred ca am facut-o prea fina. Sorry.

[jactati]

[ iti trebuie o anumita stare cand incepi sa vezi un Godard. Nu poti veni obosit si stresat de la serviciu si sa te apuci de vizionat ceva de el. Daca nu esti in starea potrivita, mai bine o lasi pe altadata.
My point, exactly.

[illotempore2002]

pt relaxare, iti recomand Une femme est une femme. O sa zambesti nonstop la el, o sa asculti muzica dragutza, relaxanta, iar povestea este a unui cuplu foarte simpatic......


cu Ana Karina si Belmondo

[klein]

:)) :))
exact asta vad

[illotempore2002]

you will love it

[illotempore2002]

ma duc sa revad ceva godard si revin. am tinut cont de comentariile voastre :)



obiectiv atins. daca in urma discutiilor un user se duce sa vada un film de Godard, putem sa ne declaram fericiti :)

[corinka]

obiectiv atins. daca in urma discutiilor un user se duce sa vada un film de Godard, putem sa ne declaram fericiti :)

Ne? Declaram? Cine? Noi, illotempore? Asta-i pohta "ce-ati" pohtit? :D

[illotempore2002]

noi cei carora ne place Godard. logic, nu?

vrem sa adunam cat mai multi prozeliti, nu-i asa Jactati?
de exemplu el, Jactati, deja distribuie materiale.
>:)

[Chambord]

noi cei carora ne place Godard. logic, nu?

vrem sa adunam cat mai multi prozeliti, nu-i asa Jactati?
de exemplu el, Jactati, deja distribuie materiale.
>:)


Imagine all the people
Watching Godard in peace

Uhuuuuuuuuuuu

You may say i'm a dreamer
But i'm not the only one
I hope some day you'll join us
And the world will be as one

=))

[illotempore2002]

Jactati distribuie materiale, Chambord canta imnul, poate-si face si formatie :D

deci vezi Corinka, suntem noi. mai multi.

[jactati]

The world will never be as one. Iar eu nu's cu prozelitismul. Doar cu materialele de propaganda.

[illotempore2002]

asa.

[corinka]

Jactati distribuie materiale, Chambord canta imnul, poate-si face si formatie :D

deci vezi Corinka, suntem noi. mai multi.

Ai uitat un iubitor de Godard... ALS. Veti fi colegi de campanie?

Nu faceti un partid? PNG! Partidul Nouvelist Godardian.

[Chambord]

The world will never be as one. Iar eu nu's cu prozelitismul. Doar cu materialele de propaganda.

deci jactati e un fel de Goebbels iar illo e ... Mr. Hit. himself :))

si cum adika The world will never be as one. Se intoarce John Lennon in mormant fratzilor.

[Serghei]

Are multe filme de umplutura si cateva esentiale...a frecat-o cu tot felul de filosofii dar in acelasi timp a avut niste cautari formale care au deschis noi perspective cinema-ului....si,taica,secventa aia,cu Anna K. in cinematograf urmarind-o pe Jeanne d'Arc loveste in plex orice cinefil care merge la cinema ca la spovedanie,cu inima in palma.

[jactati]

si cum adika The world will never be as one. Se intoarce John Lennon in mormant fratzilor.
Pai ai vazut unde a ajuns un dreamer celebru. Si crede-ma ca nu se intoarce. Am zis. De maine Godard e obligatoriu. Ministrul Propagandei

[Chambord]

@serghei: da, din "Vivre sa vie", e una din imaginile de pus in dictionar.

@the Godard party: propun ca numita corinka sa fie scoasa in careu la urmatoarea sedinta de comitet si sa i se aduca mustrari verbale si scrise pt ca si-a batut jok de noi si a zis ca cica sa ne numim PNG cum il cheama pe partidu lu un cioban deci noi nu suntem ciobani si in plus aceeasi tovarasha corinka nu a manifestat suficient respekt fata de tatuka Godard pt care i se cuvin mustrari in plus.

A se lua la cunostinta.

[Alex Leo Serban]

eu nu crek 'toata lumea tbuie sa vada godard', adusa cu japk & pusa in fata ecranului...
eu nu crek cei care zic k 'inteleg' godard ar tbui sa stea cu biciu (sau bitch-u) pe cei care nu...
eu nu crek admiratia pt godard e compatibila cu ideea de cantitate...

si mai crek o admiratie de midineta pt godard este mai rea decit ignorarea tuturor filmelor lui...

[illotempore2002]

glumeam. nu vrea nimeni sa forteze pe nimeni sa vada filme de G.
tu nu te-ai prins?

:-S

ingrijorator.

[Alex Leo Serban]

@ all: nu am de gind sa-i mai raspund afolatei de godard de mai sus... consider k ma injosesc :(

[illotempore2002]

PERFECT: e tot ce mi-am dorit! sa nu mi te mai adresezi!
<:-P

[Alex Leo Serban]

daca ar sti bietul godard cine-a ajuns sa-i comenteze filmele... o, tempora! :((

ps nemaicomunicind cu indi-vida de mai sus, imi rezerv dreptul de a sanctiona muscator aberatiile-i, care nu vor intirzia sa vina >:)

[illotempore2002]

:))

draga, nu aici.
putin mai incolo am sa sterg offtopicele mele si ale tale.

ai alte topicuri, cu cea mai mare placere, scalda-te in zoaie ca porcul in cocina, acolo.

p.s. ca sa nu mai spun ca esti manevrabil ca o parasuta: stiam ca daca am sa zic "perfect, asta mi-am dorit, sa nu-mi mai raspunzi" ai sa revii....:)) doh!

[Alex Leo Serban]

as vrea sa semnalez moderatorilor k mi se interzice interventia aplicata & competenta in kestiuni legate de filmografia lui jean-luc godard
consider k este un abuz al persoanei care foloseste limbajul (lamentabil) de mai sus, motiv pt care solicit stergerea respectivei postari

[illotempore2002]

nu voi sterge comentariile referitoatre la Godard, nu-ti fie teama.
o sa sterg oftopicele tale si ale mele + atacurile noastre la persoana ce, incepi sa plangi acuma?

iti da mami o bombonica, bombonel scump?

[Alex Leo Serban]

'le mepris', oui, 'le mepris'...

peut-etre 'sauve qui peut...' aussi - et 'soigne ta droite'?

oui, c'est ca
ca, c'est du godard

:|

[illotempore2002]

Impresionant. Emotionant. Ravasitor. Covarsitor.

[corinka]

@serghei: da, din "Vivre sa vie", e una din imaginile de pus in dictionar.

@the Godard party: propun ca numita corinka sa fie scoasa in careu la urmatoarea sedinta de comitet si sa i se aduca mustrari verbale si scrise

Nefiind GP-ista nu voi participa la sedinta, asa ca nu aveti pe cine scoate in careu. :P

[klein]

gata!! mi-am facut temele :D
in continuare nu imi place Godard. Asta a fost ultima sansa.
de fapt exista niste chestii misto, dar:
1. filmul mi se pare lung.stilul asta (leger, cu aluzii si focuri de artificii) ar fi mers perfect in scurt metrage. multe secvente functioneaza de sine statator. filmul poate fi vazut pe bucati, in orice ordine vrei.
2 efectele "spontane" sunt atat de cautate, gandite rasucite ca isi pierd farmecul, sunt obositoare. montajul sacadat, stridentele de sunet si imagine, titlurile inserate in imagine, adica tot ce e mai godardien pur si simplu gonflant X(
3. cel mai insuportabil (si probabil ceea ce unii gasesc sublim) femeia lui Godard; dumnezeule,~X( e stilul pe care il urasc cel mai tare: alintata, capricioasa, imbufnata, vanitoasa, infame ;) , cette femme. [genul asta de femeie apare in multe filme din generatia Nouvelle vague, dar cele ale lui JPG sunt antipatice.] Poate ca la vremea aceea a fost o revelatie, dar de atunci a devenit un model, un stil care a invadat viata reala. Eu am cunoscut pariziene dintr-astea. jeezz X_X

Ce mi-a placut:
1. aluziile la filmele, cartile, muzica anilor 60 care iti fura cate un zambet, provoaca jubilatie (Jeanne Moreau si Jules et Jim :) ; Marie Dubois si Tirez sur le pianiste, Aznavour de cantelece caruia am fost intodeauna amorezata, ...si altii)
2. Scenele in care cei doi se cearta in tacere folosind titluri de carti. ingenios, cautat si pretentios, dar m-a surprins si m-a sedus.
3. unele dialoguri: de genul "va te faire cuire un oeuf" si ea chiar se duce :)) [probabil au devenit culte]
4. cum se deschide filmul (desi nu cred ca e opera lui JPG): juriul de la berlin a dat premiu "pour l'originalité, la jeunesse, l'audace, l'impertinence, d'un film qui secoue les normes de la classique comédie filmée":) . Asa si trebuie vazut. Nu e nimic de decorticat.

[illotempore2002]

pai de ce trebuie musai sa fie decorticat? adica de ce tre sa fie un film cu simboluri abisale, de tip Tarkovskian, ca sa aiba valoare? asta e criteriul tau, sa inteleg?

femeia godardiana este foarte foarte feminina, mai mult, este femeia-copil, ce e rau in asta? asa cum exista si barbatul-copil in atatea filme si carti....

dar inteleg ca nu-ti place insa senzatia pe care mi-o creezi este ca nu iti place filmul nu ca e in neregula ceva cu el ci pt ca ai tu anumite.....retzineri personale / refuzuri.

am remarcat ca tu critici constant tot ce este sentimental, afectiv - orice e de natura emotionala.

[klein]

pai de ce trebuie musai sa fie decorticat? adica de ce tre sa fie un film cu simboluri abisale, de tip Tarkovskian, ca sa aiba valoare? asta e criteriul tau, sa inteleg?

femeia godardiana este foarte foarte feminina, mai mult, este femeia-copil, ce e rau in asta? asa cum exista si barbatul-copil in atatea filme si carti....

dar inteleg ca nu-ti place insa senzatia pe care mi-o creezi este ca nu iti place filmul nu ca e in neregula ceva cu el ci pt ca ai tu anumite.....retzineri personale / refuzuri.

am remarcat ca tu critici constant tot ce este sentimental, afectiv - orice e de natura emotionala.

Ai inteles gresit faza cu decorticatul, facusem o aluzie la ce se spusese mai devreme. (ca ar trebui decorticat). Am replicat, ca nu, nu trebuie decorticat.

am inteles ca e femeia-copil, dar imi e antipatica. la fel BB din Le Mépris (si Jeanne Moreaux in jules et jim e un fel de femeie copil, dar e mai mult femeie decat copil. pe ea o ador.)

Ti-am explicat ce nu mi-a placut. cred ca G se ia in cantitati mici, ca altfel ti se apleaca. (mie in orice caz mi se)

Cum sa critic ce e sentimental in G cand nu e nimic sentimental. Totul e o joaca, o gluma. (rasul, plansul sunt niste fasoane).

[illotempore2002]

Une femme este une femme e unul din filmele usoare, da, nu-i de decorticat. tocmai asta am si zis cand i l-am recomandat corinkai aici....e pt relaxare....
celelalte filme sunt mai complexe dar in acelasi timp nu se iau in serios (ele pe ele) decat partial.

[Chambord]

Nefiind GP-ista nu voi participa la sedinta, asa ca nu aveti pe cine scoate in careu. :P

vei primi o convocare stai linistita nu scapi tu de mustrarea poporului

[Alex Leo Serban]

@ klein: accept toate obiectiile tale la jlg: spre deosebire de inflamarile altora (care zic k il adora), ale tale sint argumentate serios

pina la urma insa, draga klein, totul se reduce la likes & dislikes... godard imi place (nu pot sa vbesc in numele altcuiva!) fix din ac motive pt care tie nu-ti place :)
iar concluzia e k oricite argumente - oricit de intemeiate - ai aduce intr-o discutie, nu poti clinti un om din ceva care vine, pina la urma, 'from the guts'... iar 'the guts' nu pot (& nu trebuie!) rationalizate ;)

ce-mi place (haha) la jlg este tocmai libertatea absoluta pe care si-o ia cu asa-zisa 'naratiune', cautarile (fandoselile) formale, senzatia de improvizatie continua pe care ti-o dau personajele (care par aruncate in fata cadrului dupa ce s-au invirtit juma de ora intr-un manej), culorile care creeaza poezie (k intr-o pictura abstracta) etc. imi place pt k e mereu surprinzator & pt k te pune pe ginduri. imi place pt k imi place arta moderna - cu sincopele & dizarmoniile ei: joyce, picasso, kandinski, stravinski, schoenberg...

ok, cinema-ului i-au tbuit aproape 60 de ani pt a ajunge din urma pictura, literatura & muzica moderne - dar prin godard (& altii), a ajuns. si mai crek, oricit de 'discontinued' ar fi traditia asta anti-narativa, e fff important (pt cinema) k ea exista - mai ales k poate 'resurface' unde nu te astepti (vezi tarantino, care in 'pulp fiction' godardizeaza pt un public de mcdonald's B-) )

[jactati]

cred ca G se ia in cantitati mici.
Recomandam pentru micul dejun Charlotte et son Jules. Un exercitiu haios si fara pretentii. In alta ordine de idei, ca orice mare creator, Godard vorbeste mereu despre el, care el este: cinefil inrait, timid, teribilist, aventuros, ingenuu (da, eu chiar cred ca de-aia apar femeile copil in filmele lui) si multe multe altele. Dar daca nu-ti place "el" (si nu-i nici o tragedie) nu poti sa faci click cu filmele lui (asa cum zicea si als). pacat. trebuie sa existe o cheie dar e uitata prin vreun ungher.

[Alex Leo Serban]

mai cred, draga jactati, k e si-un teribilism al respingerii lui godard ;)
(nu e cazu celor care KIAR nu-l gusta!)

[jactati]

mai cred, draga jactati, k e si-un teribilism al respingerii lui godard ;)
(nu e cazu celor care KIAR nu-l gusta!)
Les Enfants Terribles? ;) Poate. Eu am facut ce mi-a stat in putere. De-acum incolo e pierderea lor.
Pe de alta parte nici sa vezi Godard cu pistolul la tampla nu ajuta. O metoda interesanta (cea cu pistolul) sugerata de Welles intr-un scenariu la Inima Intunericului - pacat ca nu l-au lasat s-o filmeze. Dar asta-i din alt film si eu sunt off-topic. De parca as avea vreo vina ca-i cultura inter-related.

[klein]

sper ca nu am lasat impresia ca am o problema cu filmul ne-narativ, ca nu as fi in stare sa apreciez decat filmul clasic. :-/

sunt convinsa ca e un teribilism al respingerii lui Godard, dar e un teribilism si mai mare al admiratiei lui. fac pariu ca mai mult de jumatate din cei care declara ca sunt inebuniti dupa godard, se plictisesc crunt.

[illotempore2002]

Klein, esti o teribilista si daca mai continui in ritmul asta te dam in judecata!

;)


nu inteleg cum te face respectivul teriblista dupa ce, cu cateva ore inainte, iti spusese ca te intelege si ca-ti accepta punctul de vedere. sa fie labilitate sau ipocrizie?

[klein]

Klein, esti o teribilista si daca mai continui in ritmul asta te dam in judecata!
;)

nu inteleg cum te face respectivul teriblista dupa ce, cu cateva ore inainte, iti spusese ca te intelege si ca-ti accepta punctul de vedere. sa fie labilitate sau ipocrizie?

eu cred ca fac parte din cei care KIAR nu-l gusta!
;)

[illotempore2002]

[-(

[Alex Leo Serban]

@ klein: sint convins k TU ai inteles k nu ma refeream la tine (dupa cum spuneam si in paranteza...)!

altfel, total d'acc cu ce spui - mai ales partea a 2-a ;)

[illotempore2002]

eu cred ca A bout de souffle are cele mai multe voturi pt ca e cel mai usor de inteles :D

[Judex]

Eu cred ca ala e singurul lui film pe care-l intelegi.

[corinka]

Tocmai am vazut Bande a part. =D> =D> =D> MI-NU-NAT! :x Continuu maine, acum mi-e somn.

[corinka]

Amy Taubin of the Village Voice called it "a Godard film for people who don't much care for Godard".

Nu se inseala, cel putin in cazul meu este valabila afirmatia.

Filmul acesta chiar m-a tinut lipita de monitor, Anna Karina este minunata. In filmele pe care le-am vazut pana acum (nu multe!) parea un personaj distant, oarecum intangibil (ex. Alphaville). Aici e amuzanta, fermecatoare.

Cel mai mult mi-a placut dansul din cafenea. :x

[illotempore2002]

Deci am ras pe burta la Charlotte et son Jules =))
e un scurt de 12 minute bestial.....Belmondo nu poate fi real in rolul ala, atat e de delicios in postura iubitului abandonat si care timp de 12 minute ii tine un discurs certator-iubitor-declarator-razbunator-reamintitor-zeflemitor-indragostitor iubitei care trecuse pe la el intr-o scurta vizita. Insa tantalaul nu stie care era scopul vizitei si se-mbata cu apa rece, crezand ca ea s-a intors la el.

Genul de film pe care il poate face oricine cu putin haz si cu asa un actor. Emblema Godard consta in genul de relatie amoroasa pe care o surprinde: una conflictuala dar tandra, care nu se stie daca va sfarsi prost sau bine (pana la finalul filmuletului), dulce, amuzanta (in tot timpul in care Belmondo o cearta pe Charlotte, aceasta se stramba la el, se schimonoseste, il imita etc).

Daca ar fi o prajitura, acest film ar fi o tarta cu fructe.

[Judex]

Cu vanilie. :)

[klein]

Deci am ras pe burta la Charlotte et son Jules =))
e un scurt de 12 minute bestial.....Belmondo nu poate fi real in rolul ala, atat e de delicios in postura iubitului abandonat si care timp de 12 minute ii tine un discurs certator-iubitor-declarator-razbunator-reamintitor-zeflemitor-indragostitor iubitei care trecuse pe la el intr-o scurta vizita. Insa tantalaul nu stie care era scopul vizitei si se-mbata cu apa rece, crezand ca ea s-a intors la el.

Genul de film pe care il poate face oricine cu putin haz si cu asa un actor. Emblema Godard consta in genul de relatie amoroasa pe care o surprinde: una conflictuala dar tandra, care nu se stie daca va sfarsi prost sau bine (pana la finalul filmuletului), dulce, amuzanta (in tot timpul in care Belmondo o cearta pe Charlotte, aceasta se stramba la el, se schimonoseste, il imita etc).

Daca ar fi o prajitura, acest film ar fi o tarta cu fructe.
cred ca asta mi-ar placea si mie:)

[illotempore2002]

@Klein,

da, ti-ar placea, nu are nimic din "fitzele" si snobismele intelectuale ale lui Godard, e un film simplu, straight si asa, ca o pastilutza de cinema. Are ceva din primele filme, naturaletea si simplitatea usor primitiva a filmelor lui Lumiere, Melies etc. In sensul ca se focuseaza pe un singur aspect pe care-l urmareste cu un focus marit pana il epuizeaza.

[Judex]

Vezi ca in cinema focus inseamna altceva.

[illotempore2002]

Bine, ma refer la mecanismul psihic de stimulare si reglare a comportamentului numit Atentie.

[illotempore2002]

bai ai un stil cu offtopicurile tale....deturnezi orice discutie spre porcarii.

ca sa nu mai zic ca focus e un termen potrivit pt mai multe domenii, nu doar pt film/fotografie. dar iti place tie sa faci pe desteptul atata, punand monopol pe un cuvant banal.

Focus: the best thing in psychology since the phrase "would you like to talk about it" :D

[Judex]

Ei, uite, d-aia ma enervezi. Ca nu te concentrezi indeajuns inainte de a da verdicte. Ce era asa de greu sa frazezi corect in limba romana?

Ca sa fiu on topic - ia da-ne si noua filmuletul lui Goddard.

PS
Poza? :-?

[illotempore2002]

O sa vi-l transferez maine aici, sa il ia si Klein. mie mi-l transferase Halebardul asa ca dau si eu mai departe.

p.s. a fost cat se poate de corecta folosiea focusului asa cum am zis mai sus. nu e absolut nimic gresit.

[Judex]

On topic:
http://european-films.suite101.com/article.cfm/french_cinema_review_goddards_bande_a_part

Te rog eu nu-mi mai sterge mesajele. Esti scarboasa la faza asta.

[corinka]

Nu va mai agitati atata pentru un cuvant! Chiar si daca l-ar folosi gresit, ce mare lucru?! Illo, asteptam filmuletul. Pare fain, din ce ai spus tu.

[illotempore2002]

vi-l pun diseara, pe la7, cand ajung acasa de la bureaux, da?

e super super super filmul :) adica te uiti la el si ranjesti ca prostu'....

[klein]

vi-l pun diseara, pe la7, cand ajung acasa de la bureaux, da?

e super super super filmul :) adica te uiti la el si ranjesti ca prostu'....
=D> abia astept

[jactati]

ma bucur ca v-a placut recomandarea mea din pagina trecuta. daca o sa-i placa si lui Klein (dar nu asa de complezenta) o sa fiu si mai bucuros.

[illotempore2002]

Da, a fost o recomandare super, iti multumim :-*

[corinka]

Primit. Vazut. Placut.

Franta e plina de idioti, dar tu bati toate recordurile. =))

[klein]

l-am vazut si eu.
e exact ce spuneam. JLG se ia in cantitati mici. mi-a placut foarte mult. nu e de complezenta. E o scena similara in A bout de souffle parca, nu? oricum, eu asa as vrea sa-l vad pe G, pe bucati.

[corinka]

Cathrine et son Jules imi aminteste de "teatrul scurt" care se difuza pe vremuri in weekend-uri la TV si de vechile scheciuri de Revelion... :))

[illotempore2002]

A vazut cineva Les sept péchés capitaux (1962)?

Un omnibus: pe langa Godard, Chabrol, Roger Vadim si altii new wavisti, regizeaza unul din pacate Eugen Ionescu :-bd

Nu l-am vazut dar sunt foarte nerabdatoare sa-l vad, sunt curioasa daca se gaseste filmul sau il are poate cineva dintre voi?

[illotempore2002]

Haha, asta cu Godarzi am vazut-o si io, e pe la Apaca, nu?

[Cinemania]

ce treaba are Goodarzi cu Godard ?