nume
27 Apr 2005, 22:41
"HERZOG PENTRU SINE, KINSKI IMPOTRIVA TUTUROR" (nr. 48 / '99)
Mihai Chirilov
In filmele lui Werner Herzog, Kinski a fost fie un conchistador nebun(Aguirre), fie un vampir(Nosferatu), fie un obsedat de opera(FITZCARRALDO) . Documentarul DUSMANUL MEU INTIM ni-l infatiseaza pe Kinski mai dement, mai halucinant decat in toate aceste ipostaze la un loc. In prima secventa al acestui film de 95 de minute, Herzog suna la usa apartamentului munchenez unde, copil fiind, locuise pret de cateva luni. Un cuplu de burghezi asezati ii deschid usa si il invita politicos inauntru. Mai tarziu vor regreta. Si ca i-au deschis, dar si ca locuiesc acolo. Era apartamentul care, in urma cu mai bine de 30 de ani il avusese chirias pe Kinski. Camera lui - isi aminteste Herzog - era plina de frunze uscate, iar el se plimba gol-pusca prin intreg apartamentul. La un moment dat se izolase timp de 48 de ore in baia pe care a devastat-o, locatarii nemaiostenindu-se sa cheme politia. Iar in timpul unui dineu, a aruncat cu farfuria de cartofi intr-un critic de teatru care cutezase sa spuna despre, intr-o recenzie, ca fusese "remarcabil". " Sunt prodigios", l-a corectat Kinski. In acel apartament l-a vazut Herzog pentru prima oara :''L-am perceput ca pe o forta a naturii, ca pe o tornada. Tuturor locatarilor le era frica de el.Toti erau speriati de izbucnirile lui furibunde, mai putin eu. Pe mine, dezlantuirile lui ma fascinau. Era ca si cum un alien aterizase pe pamint". LA Cannes , Herzog a aterizat la intilnirea pe care i-am dat-o in gradina din spatele hotelului Carlton cu vreo 2 ore intarziere . Era al cincilea interviu din ziua respectiva si mi se pusesera 15 minute la dispozitie. Nu aveam timp de pierdut. Iar cand Herzog a inceput sa vorbeasca, lent si pe un ton jos, mi-am dat seama ca nu voi apuca sa-i pun nici macar jumatate din intrebarile pe care le pregatisem. "ideea unui film despre relatia mea profesionala cu Kinski plutea in aer si cred ca l-am facut la timpul potrivit. Intotdeauna am avut senzatia ca cele cinci piese facute impreuna aveau nevoie de un epilog. Filmul asta e piesa care lipseste din tot acest puzzle. Cand spun ca a venit momentul potrivit, inseamna ca toate acele lucruri misterioase care s-au intimplat de-a lungul trecerii timpului au capatat o explicatie, toata durerea, toate uraganele au trecut, ranile s-au inchis, iar filmul rezultat nu mai e atat de incrincenat pe cat ar fi fost daca l-as fi facut acum cativa ani, ci e mai cald, mai emotionant. In ultima secventa a documentarului, Kinski e surprins pe platoul de la Cobra Verde jucandu-se cu un fluture violent colorat, care nu se indura sa se mai dezlipeasca de el. Cu aceasta imagine , a unui Kinski mai solar si mai cald ca oricand, vrea Herzog sa ramanem , dar asta nu ma impiedica sa-l suspectez c-ar fi dorit, cu acest film, sa lamureasca , o data pentru totdeauna, relatia lor controversata. "N-am simtit nici o clipa ca ar trebui sa pun lucrurile la punct intr-un fel sau altul. Ar fi fost prea banal. Relatia noastra s-a bazat pe ceva mult mai profund, care nu are legatura cu sentimentele noastre, ci cu procesul de creatie al filmelor pe care pe care le-am realizat impreuna. Un proces de creatie fara precedent. Primul film al binomului Kinski - Herzog a fost Aguirre , mania lui Dumnezeu ('71), povestea adevarata a agoniei unei colonii de conchistadori pierduti in jungla amazoniana. Realismul exotic -flamboaiant al peliculei, dublat de de prestatia unui Kinski aproape posedat l-a impus pe tanarul cineast german, in varsta de numai 29 de ani, drept unul dintre cei mai temerari regizori. Practic insa, cum a inceput colaborarea cu Kinski? "Simplu. Am scris un scenariu pentru Aguirre, iar singurul care mi se parea potrivit pt. rol a fost kinski . Nici o clipa nu m-am gandit la altcineva decat la el. I-am trimis scenariul prin posta, iar el mi-a raspuns imediat. Dar cum? Trezindu-ma din somn la 3 dimineata . Nici macar nu mi-am dat seama cine era. Tipa, era nearticulat, abia daca intelegeam ce spunea. El insa intelesese ca-i ofeream ceva foarte special, iar asta il excitase nespus" Apoi cei doi au facut - in conditii din ce in ce mai dificile- Nosferatu ('78 ) si Woyzech (79). Evident , nu ratez ocazia de a aduce in discutie mitul nostru national si nu mica mi-e mirarea sa aflu ca...."am incercat sa filmez Nosferatu in Romania, in Carpati. Asta insa se intimpla in epoca lui ceausescu si, la scurt timp dupa ce am solicitat permisiunea de a filma, Parlamentul, sau cel putin asa cred, l-a numit pe ceausescu adevaratul succesor al lui Vlad Dracul". Mai departe, intru-n ceata, pentru ca lui Herzog i se pare ca acest titlu " e cum nu se poate mai onorabil pentru ceausescu care s-a impotrivit imperiului sovietic la fel precum Vlad Dracul a aparat Romania de invazia otomana. Din aceasta cauza, nu mi s-a ingaduit sa filmez in Romania si a fost , cu adevarat pacat pentru ca, in perioada prospectiilor, descoperisem locuri minunate . Stiu pe de rost fiecare centimetru patrat din Carpati, fiecare castel, fiecare" -Branul? -A fost primul pe care l-am vizitat". Dupa acest scurt intermezzo folcloric, ma-ntorc la Kinski. Mai ales la Fitzcarraldo, filmul a carui odisee nu va face decat sa consolideze legenda relatiei de love and hate dintre cei doi. Cu toate acestea, nu Kinski a fost prima alegere pentru rolul aventurierului irlandez de la inceput de secol, BRIAN FITZGERALD (supranumit de peruani Fitzcarraldo), a carui obsesie a fost de a construi o opera in mijlocul unei jungle. ''Jason Robards ar fi fost cu totul alt Fitzcarraldo. La inceput nu-l vedeam pe Kinski rezistind unor filmari atat de lungi si in circumstante atat de dificile precum cele care le gandeam eu pt. Fitzcarraldo. Pentru mine, el e ca un cal de curse care intra in panica foarte repede, care se isterizeaza foarte repede. In plus, n-am vrut sa-l cantonez in unul si acelasi rol. In cele din urma, destinul ne-a readus fata in fata, asa ca nu m-as incumeta sa speculez despre cum ar fi aratat Fitzcarraldo cu Jason Robarts, cata vreme este cu Kinski. Si e foarte bine ca e asa. In memoriile sale, Kinski nu e de aceeasi parere; "Herzog nu mi-a propus rolul lui Fitzcarraldo pentru ca, in urma cu un an, l-am trimis la dracu' si i-am inchis telefonul in nas. A fost atat de vexat , incat nu m-a sunat decat atunci cand a avut nevoie disperata de mine". Impartiala, partenera lui Kinski, Claudia Cardinale, sintetizeaza perfect relatia dintre cei doi; "Ma aflam intre doi nebuni: un sadic, klaus, si un masochist, Herzog. De-a lungul turnajului, nebunia lui Klaus se dubla : urla si repeta ca vrea sa-l ucida pe Herzog, ca acesta ii datora lui renumele. La randul lui, Herzog era incantat, cu cat dificultatile cresteau si klaus tipa ca vrea sa-l omoare, cu atat Herzog se simtea mai in largul sau si mai multumit de sine". Explicatia acestei linisti si a faptului ca Herzog ii tolera, cu tact , isteriile lui Kinski, e de gasit in urma cu 10 ani, pe platourile de filmare de la Aguirre... "Erau momente cand Kinski se purta de o maniera foarte instinctiva si isi dadea seama ca merge foarte departe. Atunci devenea las, slava domnului. Aproape de finele filmarilor la Aguirre, am avut urmatorul incident: ca de fiecare data cand isi uita replicile, incerca sa gaseasca un tap ispasitor. Si brusc a inceput sa urle ca un descreierat la asistentul operatorului si sa ma someze sa-l concediez. "Daca-l concediez, din solidaritate pentru el , toata echipa va pleca. Asa ca i-ati gandul." El insa si-a luat catrafuselesi, foarte serios, mi-a spus ca paraseste filmarile. Stiam ca nu e dus la biserica si ca, in trecut , rupsese cel putin 50 de contracte. M-am dus la el , foarte calm, l-am luat deoparte si i-am spus: "Las-o balta. Filmul e mai important decat sentimentele noastre si chiar decat propriile noastre persoane". I-am zis ca am o arma si ca nu va apuca sa traverseze primul rau pentru ca voi descarca 8 gloante in capul lui , dupa care cu al 9-lea o sa ma sinucid" - Chiar asa? Da au fost multi martori la acest incident, care ne-au vazut si auzit. Ce nu se stie e ca, ca tot atunci i-am spus lui Kinski "asculta, sa stii ca n-am timp de pierdut sa stau pe ganduri. Daca o fac o fac kiar acum. Fara sa ma gandesc la consecinte", i-am zis toate astea pe un ton extrem de calm, nu aveam nici pusca in mana, dar era una prin imprejurimi; a inteles ca nu e de gluma si, dintr-o data a inceput sa tipe dupa ajutor, dupa politie care, oricum, era la zeci sute de km distanta. Kinski era indisciplinat, feroce, aproape posedat, dar in acelasi timp era foarte placut, fermecator chiar. Ciudate contradictii.
-V-a amenintat vreodata?
- Nicidata. Cel putin nu direct. Mult mai tirziu am descoperit insa ca amandoi nascoceam, fara sa stie celalalt, tot felul de scenarii despre cum sa ne omorim unul pe altul, cum sa ne gasim un alibi. Sigur acum suna amuzant, poate chiar ridicol. Atunci insa eram cum nu se poate mai seriosi, Scrie kinski : ''astazi , il detest pe criminalul asta de Herzog la modul absolut. I-am spus-o chiar in fata ca vreau sa-l vad agonizand asemeni lamei pe care a executat-o . Aruncat de viu intr-un bazin plin de crocodili. Rumegat de o anaconda sau paralizat de veninul unui paianjen. Cu creierul imprastiat de muscatura celui mai otravitor sarpe. Chiar si sfasiat de o pantera, ar fi mult prea blind pentru el. NU. Furnici mari si rosii sa se usureze pe ochii lui, sa-i manince coaiele, sa-l sodomizeze si sa-i inghita matele. Ciuma sa-l termine. Sifilisul! Malaria! Febra galbena! Lepra! Degeaba. Cu cat imi doresc sa aiba parte de cea mai cumplita moarte posibila, cu cat ma chinuiesc sa-l tratez ca pe ultimul jeg , cu atat imi dau seama ca nu pot sa mi-l scot din minte, ca nu voi scapa, poate, niciodata, de el.")
-Dar de batut v-ati batut?
-Nu , intotdeauna ne-am respectat unul pe altul si am pastrat distanta. (Tot in memoriile sale, Kinski povesteste un episod in care Herzog ar fi insistat sa refilmeze o scena dezagreabila;" l-am pocnit de l-am trimis la pamint".) La Fitzcarraldo, Herzog a avut chiar ocazia de a scapa de Kinski, intrucat indienii din figuratie s-au oferit "sa-l omoare pe isteric pentru el ". Isi va lua revansa in 1987, o data cu turnarea finalului ultimului film facut impreuna, Cobra Verde: Kinski incerca, in van ,sa traga in apa o barca intepenita in nisip si se abandoneaza mortii intr-un delir care, pentru Herzog, e semn ca actorul era definitiv terminat. Intr-un text prilejuit de premiera cu Nosferatu , Herzog nota : "Indraznesc sa-l numesc pe Kinski geniu, chit ca formularea e instinctiva: se vede cu ochiul liber , de cum apare in cadru. Reprosul cum ca ar fi nebun nu se justifica decat din perspectiva mic burgheza si meschina; de fapt , cred ca ceilalti sunt nebuni". Geniu si nebunie. Doi termeni pe care, in documentar ii gasesti la tot pasul, dar pe care, de-a lungul interviului, Herzog s-a ferit sa-i rosteasca. Pe ultima suta de metri, il tentez cu 2 definitii .
-Definiti geniul.
-E o notiune pe care m-as cam feri s-o folosesc, intrucat tine de patrimoniul cultural al secolului trecut. Acum 150 de ani , puteai vorbi de geniu. Azi ar trebui sa ne gandim de doua ori.
-Definiti nebunia.
-Nu pot decat in termeni clinici. Du-te la primul azil si vei intelege ce e nebunia. Dar sa fim bine intelesi: nici eu nici Kinski nu am fost nebuni, daca asta vreti sa insinuati.
-Bine dar in filmul pe care tocmai l-am vazut, intrebat fiind de ce ati facut film impreuna, Kinski a raspuns foarte transant: Pentru ca amandoi suntem nebuni!"
-Kinski a spus-o nu eu! La capatul celor 15 min. pe care le-am avut la dispozitie, notesul mi-e inca plin de intrebari ramase fara raspuns. De ce a incetat sa mai faca filme de fictiune si a ales sa se concentreze pe documentare? Mai mult, de ce ultimul film de fictiune pe care l-a facut dateaza din 1991, acelasi an in care Klaus Kinski murea? De ce s-a mutat in America , la San Francisco , urmand exemplul aceluiasi kinski? (Poate pentru ca, asa cum spunea k, "America e cea mai libera tara din lume, iar fiecare noua generatie o face mai puternica"?) Si daca Fitzcarraldo este chiar el? Si de ce nu, daca a vazut Titanic? "
END
Mihai Chirilov
In filmele lui Werner Herzog, Kinski a fost fie un conchistador nebun(Aguirre), fie un vampir(Nosferatu), fie un obsedat de opera(FITZCARRALDO) . Documentarul DUSMANUL MEU INTIM ni-l infatiseaza pe Kinski mai dement, mai halucinant decat in toate aceste ipostaze la un loc. In prima secventa al acestui film de 95 de minute, Herzog suna la usa apartamentului munchenez unde, copil fiind, locuise pret de cateva luni. Un cuplu de burghezi asezati ii deschid usa si il invita politicos inauntru. Mai tarziu vor regreta. Si ca i-au deschis, dar si ca locuiesc acolo. Era apartamentul care, in urma cu mai bine de 30 de ani il avusese chirias pe Kinski. Camera lui - isi aminteste Herzog - era plina de frunze uscate, iar el se plimba gol-pusca prin intreg apartamentul. La un moment dat se izolase timp de 48 de ore in baia pe care a devastat-o, locatarii nemaiostenindu-se sa cheme politia. Iar in timpul unui dineu, a aruncat cu farfuria de cartofi intr-un critic de teatru care cutezase sa spuna despre, intr-o recenzie, ca fusese "remarcabil". " Sunt prodigios", l-a corectat Kinski. In acel apartament l-a vazut Herzog pentru prima oara :''L-am perceput ca pe o forta a naturii, ca pe o tornada. Tuturor locatarilor le era frica de el.Toti erau speriati de izbucnirile lui furibunde, mai putin eu. Pe mine, dezlantuirile lui ma fascinau. Era ca si cum un alien aterizase pe pamint". LA Cannes , Herzog a aterizat la intilnirea pe care i-am dat-o in gradina din spatele hotelului Carlton cu vreo 2 ore intarziere . Era al cincilea interviu din ziua respectiva si mi se pusesera 15 minute la dispozitie. Nu aveam timp de pierdut. Iar cand Herzog a inceput sa vorbeasca, lent si pe un ton jos, mi-am dat seama ca nu voi apuca sa-i pun nici macar jumatate din intrebarile pe care le pregatisem. "ideea unui film despre relatia mea profesionala cu Kinski plutea in aer si cred ca l-am facut la timpul potrivit. Intotdeauna am avut senzatia ca cele cinci piese facute impreuna aveau nevoie de un epilog. Filmul asta e piesa care lipseste din tot acest puzzle. Cand spun ca a venit momentul potrivit, inseamna ca toate acele lucruri misterioase care s-au intimplat de-a lungul trecerii timpului au capatat o explicatie, toata durerea, toate uraganele au trecut, ranile s-au inchis, iar filmul rezultat nu mai e atat de incrincenat pe cat ar fi fost daca l-as fi facut acum cativa ani, ci e mai cald, mai emotionant. In ultima secventa a documentarului, Kinski e surprins pe platoul de la Cobra Verde jucandu-se cu un fluture violent colorat, care nu se indura sa se mai dezlipeasca de el. Cu aceasta imagine , a unui Kinski mai solar si mai cald ca oricand, vrea Herzog sa ramanem , dar asta nu ma impiedica sa-l suspectez c-ar fi dorit, cu acest film, sa lamureasca , o data pentru totdeauna, relatia lor controversata. "N-am simtit nici o clipa ca ar trebui sa pun lucrurile la punct intr-un fel sau altul. Ar fi fost prea banal. Relatia noastra s-a bazat pe ceva mult mai profund, care nu are legatura cu sentimentele noastre, ci cu procesul de creatie al filmelor pe care pe care le-am realizat impreuna. Un proces de creatie fara precedent. Primul film al binomului Kinski - Herzog a fost Aguirre , mania lui Dumnezeu ('71), povestea adevarata a agoniei unei colonii de conchistadori pierduti in jungla amazoniana. Realismul exotic -flamboaiant al peliculei, dublat de de prestatia unui Kinski aproape posedat l-a impus pe tanarul cineast german, in varsta de numai 29 de ani, drept unul dintre cei mai temerari regizori. Practic insa, cum a inceput colaborarea cu Kinski? "Simplu. Am scris un scenariu pentru Aguirre, iar singurul care mi se parea potrivit pt. rol a fost kinski . Nici o clipa nu m-am gandit la altcineva decat la el. I-am trimis scenariul prin posta, iar el mi-a raspuns imediat. Dar cum? Trezindu-ma din somn la 3 dimineata . Nici macar nu mi-am dat seama cine era. Tipa, era nearticulat, abia daca intelegeam ce spunea. El insa intelesese ca-i ofeream ceva foarte special, iar asta il excitase nespus" Apoi cei doi au facut - in conditii din ce in ce mai dificile- Nosferatu ('78 ) si Woyzech (79). Evident , nu ratez ocazia de a aduce in discutie mitul nostru national si nu mica mi-e mirarea sa aflu ca...."am incercat sa filmez Nosferatu in Romania, in Carpati. Asta insa se intimpla in epoca lui ceausescu si, la scurt timp dupa ce am solicitat permisiunea de a filma, Parlamentul, sau cel putin asa cred, l-a numit pe ceausescu adevaratul succesor al lui Vlad Dracul". Mai departe, intru-n ceata, pentru ca lui Herzog i se pare ca acest titlu " e cum nu se poate mai onorabil pentru ceausescu care s-a impotrivit imperiului sovietic la fel precum Vlad Dracul a aparat Romania de invazia otomana. Din aceasta cauza, nu mi s-a ingaduit sa filmez in Romania si a fost , cu adevarat pacat pentru ca, in perioada prospectiilor, descoperisem locuri minunate . Stiu pe de rost fiecare centimetru patrat din Carpati, fiecare castel, fiecare" -Branul? -A fost primul pe care l-am vizitat". Dupa acest scurt intermezzo folcloric, ma-ntorc la Kinski. Mai ales la Fitzcarraldo, filmul a carui odisee nu va face decat sa consolideze legenda relatiei de love and hate dintre cei doi. Cu toate acestea, nu Kinski a fost prima alegere pentru rolul aventurierului irlandez de la inceput de secol, BRIAN FITZGERALD (supranumit de peruani Fitzcarraldo), a carui obsesie a fost de a construi o opera in mijlocul unei jungle. ''Jason Robards ar fi fost cu totul alt Fitzcarraldo. La inceput nu-l vedeam pe Kinski rezistind unor filmari atat de lungi si in circumstante atat de dificile precum cele care le gandeam eu pt. Fitzcarraldo. Pentru mine, el e ca un cal de curse care intra in panica foarte repede, care se isterizeaza foarte repede. In plus, n-am vrut sa-l cantonez in unul si acelasi rol. In cele din urma, destinul ne-a readus fata in fata, asa ca nu m-as incumeta sa speculez despre cum ar fi aratat Fitzcarraldo cu Jason Robarts, cata vreme este cu Kinski. Si e foarte bine ca e asa. In memoriile sale, Kinski nu e de aceeasi parere; "Herzog nu mi-a propus rolul lui Fitzcarraldo pentru ca, in urma cu un an, l-am trimis la dracu' si i-am inchis telefonul in nas. A fost atat de vexat , incat nu m-a sunat decat atunci cand a avut nevoie disperata de mine". Impartiala, partenera lui Kinski, Claudia Cardinale, sintetizeaza perfect relatia dintre cei doi; "Ma aflam intre doi nebuni: un sadic, klaus, si un masochist, Herzog. De-a lungul turnajului, nebunia lui Klaus se dubla : urla si repeta ca vrea sa-l ucida pe Herzog, ca acesta ii datora lui renumele. La randul lui, Herzog era incantat, cu cat dificultatile cresteau si klaus tipa ca vrea sa-l omoare, cu atat Herzog se simtea mai in largul sau si mai multumit de sine". Explicatia acestei linisti si a faptului ca Herzog ii tolera, cu tact , isteriile lui Kinski, e de gasit in urma cu 10 ani, pe platourile de filmare de la Aguirre... "Erau momente cand Kinski se purta de o maniera foarte instinctiva si isi dadea seama ca merge foarte departe. Atunci devenea las, slava domnului. Aproape de finele filmarilor la Aguirre, am avut urmatorul incident: ca de fiecare data cand isi uita replicile, incerca sa gaseasca un tap ispasitor. Si brusc a inceput sa urle ca un descreierat la asistentul operatorului si sa ma someze sa-l concediez. "Daca-l concediez, din solidaritate pentru el , toata echipa va pleca. Asa ca i-ati gandul." El insa si-a luat catrafuselesi, foarte serios, mi-a spus ca paraseste filmarile. Stiam ca nu e dus la biserica si ca, in trecut , rupsese cel putin 50 de contracte. M-am dus la el , foarte calm, l-am luat deoparte si i-am spus: "Las-o balta. Filmul e mai important decat sentimentele noastre si chiar decat propriile noastre persoane". I-am zis ca am o arma si ca nu va apuca sa traverseze primul rau pentru ca voi descarca 8 gloante in capul lui , dupa care cu al 9-lea o sa ma sinucid" - Chiar asa? Da au fost multi martori la acest incident, care ne-au vazut si auzit. Ce nu se stie e ca, ca tot atunci i-am spus lui Kinski "asculta, sa stii ca n-am timp de pierdut sa stau pe ganduri. Daca o fac o fac kiar acum. Fara sa ma gandesc la consecinte", i-am zis toate astea pe un ton extrem de calm, nu aveam nici pusca in mana, dar era una prin imprejurimi; a inteles ca nu e de gluma si, dintr-o data a inceput sa tipe dupa ajutor, dupa politie care, oricum, era la zeci sute de km distanta. Kinski era indisciplinat, feroce, aproape posedat, dar in acelasi timp era foarte placut, fermecator chiar. Ciudate contradictii.
-V-a amenintat vreodata?
- Nicidata. Cel putin nu direct. Mult mai tirziu am descoperit insa ca amandoi nascoceam, fara sa stie celalalt, tot felul de scenarii despre cum sa ne omorim unul pe altul, cum sa ne gasim un alibi. Sigur acum suna amuzant, poate chiar ridicol. Atunci insa eram cum nu se poate mai seriosi, Scrie kinski : ''astazi , il detest pe criminalul asta de Herzog la modul absolut. I-am spus-o chiar in fata ca vreau sa-l vad agonizand asemeni lamei pe care a executat-o . Aruncat de viu intr-un bazin plin de crocodili. Rumegat de o anaconda sau paralizat de veninul unui paianjen. Cu creierul imprastiat de muscatura celui mai otravitor sarpe. Chiar si sfasiat de o pantera, ar fi mult prea blind pentru el. NU. Furnici mari si rosii sa se usureze pe ochii lui, sa-i manince coaiele, sa-l sodomizeze si sa-i inghita matele. Ciuma sa-l termine. Sifilisul! Malaria! Febra galbena! Lepra! Degeaba. Cu cat imi doresc sa aiba parte de cea mai cumplita moarte posibila, cu cat ma chinuiesc sa-l tratez ca pe ultimul jeg , cu atat imi dau seama ca nu pot sa mi-l scot din minte, ca nu voi scapa, poate, niciodata, de el.")
-Dar de batut v-ati batut?
-Nu , intotdeauna ne-am respectat unul pe altul si am pastrat distanta. (Tot in memoriile sale, Kinski povesteste un episod in care Herzog ar fi insistat sa refilmeze o scena dezagreabila;" l-am pocnit de l-am trimis la pamint".) La Fitzcarraldo, Herzog a avut chiar ocazia de a scapa de Kinski, intrucat indienii din figuratie s-au oferit "sa-l omoare pe isteric pentru el ". Isi va lua revansa in 1987, o data cu turnarea finalului ultimului film facut impreuna, Cobra Verde: Kinski incerca, in van ,sa traga in apa o barca intepenita in nisip si se abandoneaza mortii intr-un delir care, pentru Herzog, e semn ca actorul era definitiv terminat. Intr-un text prilejuit de premiera cu Nosferatu , Herzog nota : "Indraznesc sa-l numesc pe Kinski geniu, chit ca formularea e instinctiva: se vede cu ochiul liber , de cum apare in cadru. Reprosul cum ca ar fi nebun nu se justifica decat din perspectiva mic burgheza si meschina; de fapt , cred ca ceilalti sunt nebuni". Geniu si nebunie. Doi termeni pe care, in documentar ii gasesti la tot pasul, dar pe care, de-a lungul interviului, Herzog s-a ferit sa-i rosteasca. Pe ultima suta de metri, il tentez cu 2 definitii .
-Definiti geniul.
-E o notiune pe care m-as cam feri s-o folosesc, intrucat tine de patrimoniul cultural al secolului trecut. Acum 150 de ani , puteai vorbi de geniu. Azi ar trebui sa ne gandim de doua ori.
-Definiti nebunia.
-Nu pot decat in termeni clinici. Du-te la primul azil si vei intelege ce e nebunia. Dar sa fim bine intelesi: nici eu nici Kinski nu am fost nebuni, daca asta vreti sa insinuati.
-Bine dar in filmul pe care tocmai l-am vazut, intrebat fiind de ce ati facut film impreuna, Kinski a raspuns foarte transant: Pentru ca amandoi suntem nebuni!"
-Kinski a spus-o nu eu! La capatul celor 15 min. pe care le-am avut la dispozitie, notesul mi-e inca plin de intrebari ramase fara raspuns. De ce a incetat sa mai faca filme de fictiune si a ales sa se concentreze pe documentare? Mai mult, de ce ultimul film de fictiune pe care l-a facut dateaza din 1991, acelasi an in care Klaus Kinski murea? De ce s-a mutat in America , la San Francisco , urmand exemplul aceluiasi kinski? (Poate pentru ca, asa cum spunea k, "America e cea mai libera tara din lume, iar fiecare noua generatie o face mai puternica"?) Si daca Fitzcarraldo este chiar el? Si de ce nu, daca a vazut Titanic? "
END