FABULE CINEMATOGRAFICE... si nu numai [Archive]

Pitbull

18 Mar 2005, 03:16

@Nume
Faza cu "misterul" e savuroasä în sine, dar cârligul care o face semnificativä artistic sunt TRANDAFIRII DE PLASTIC - un kitsch din cele mai ordinare, în orice împrejurare, dar sä-i mai oferi si nevestei, de ziua ei...

@Gandaalf
As zice cä a te închina "din reflex" e o blasfemie chiar mai mare decât a n-o face deloc. Asijderea äia care se închinä ostentativ, sä-i vadä lumea.
Pe vremea comunistilor, unii se închinau cu limba-n cerul gurii, sä NU-i vadä lumea (altä blasfemie, dacä stai sä te gândesti cä primii crestini nu lipseau de la liturghie chiar cu riscul de a fi aruncati leilor). Personal, practic adesea crucea fäcutä pe cerul gurii, dar numai pentru cä e un gest prea intim, prea personal, ca sä-l expunem oriunde si oricând.
Revenind la "reflexe" si la "vremea comunistilor". Un amic, actorul nu prea cunoscut Kitty Dumitrescu (vizibil de regulä numai prin filmele lui Geo Saizescu), ori de câte ori trecea prin fata unei biserici, se închina - si imediat îsi aranja cravata (chiar dacä purta tricou!) cu un gest mereu acelasi.
(Comentariu: iatä cât de multe se pot spune, pornind de la un fapt atât de märunt si aparent banal!)

@M0n0
Exemplul cu pasarela: un început corect de a face asemenea observatii. Pasul urmätor e identificarea unui "clenci", care sä le amorseze potentialul artistic (vezi alte exemple de pe-aici).

@MinRep
Aia cu Pepsi-ul:
Delicioasä, dar mai mult "literar"; are foarte mult haz modul de a o povesti. Pentru cinema, elementul vizual se cam disipeazä... Dar poate fi un punct de pornire, pentru a construi o secventä nostimä percutantä, un leitmotiv, ceva...

Aia cu blonda care fugea:
Am izbucnit în râs doar citind-o! :lol:

@Nume & Gandaalf
Da, termopanele: doar ultimul avatar al vechilor confuzii dintre "practic" si "distins", atât de proprii snobimii; plus nemuritoarea pildä a "caprei vecinului" (vezi exemplul cu personalul si acceleratul).
Autocolantele, si publicitatea în general, sunt o sursä nesecatä de exemple în sensul ästa.

Iar acum - apropo tot de absurdistanul publicitar - alt exemplu (ar merge de minune si la "Lucruri ridicole"). Multi dintre voi îl stiti, dar meritä punctat - e foarte semnificativ ca astfel de "fabulä":
Fiu-meu a apärut într-un spot la "Golden Brau": figurant în grämada care se desträbäla cu berea, în spatele protagonistilor. Dupä filmare, îmi povesteste amuzat: pe platou, toti cu ochii pe ei; cuvânt de ordine, repetat ca o manträ: "Faceti orice, turnati-vä berea-n cap, stropiti-vä cu ea, dati cu cutiile de toti peretii, nu conteazä - numai NU DUCETI CUTIILE LA GURA!!!" De ce? Pentru cä LEGEA INTERZICE CA IN SPOTURILE PUBLICITARE SA SE CONSUME ALCOOL!

WraIth

19 Mar 2005, 09:18

Fiu-meu a apärut într-un spot la "Golden Brau": figurant în grämada care se desträbäla cu berea, în spatele protagonistilor. Dupä filmare, îmi povesteste amuzat: pe platou, toti cu ochii pe ei; cuvânt de ordine, repetat ca o manträ: "Faceti orice, turnati-vä berea-n cap, stropiti-vä cu ea, dati cu cutiile de toti peretii, nu conteazä - numai NU DUCETI CUTIILE LA GURA!!!" De ce? Pentru cä LEGEA INTERZICE CA IN SPOTURILE PUBLICITARE SA SE CONSUME ALCOOL!

shtiam cehstia asta,dar tot cand o citesc ma bufneshte rasul :))) faina

daca in spoturi nu ia voie sa bei,at cand fac ashtia live sau cum or face reclama la bere au voie sa bea?
de ex am vazut la national cand faceau ashtia la Burger,ma gandeam ca nu beau daor toasteaza(ca la carcotashi) dar baietzii shi-au umplut paharele shi pe gat s-a dus tot paharul.asta nu inteleg.

Gaandalf

19 Mar 2005, 14:15

Urmatoarea are vreo 2 - 3 ani vechime ...
Eram in biserica si trebuia sa trec pe subt masa... stateam la coada si eram imbrancit de fiecare in parte ca sa ajunga cat mai repede sa treaca. Intr-un final (being pocked at for like 20-25 mins) ajung in spatele unor batranele ... check out the dialog:
"1st: mai trecem odata ?
2nd: ptr ce ? ... am trecut de 3 ori.
1st: hai sa mai trecem odata!
2nd: bine!"
acum va intreb si pe voi ... CE A FOST IN MINTEA LOR ? - mai intarzia moartea cu 2 luni dk a trecut de 4 ori pe subt masa?

Si totul nu se termina acolo ... cum iesheai de subt masa dadeai de o cruce imensa cu flori atasate peste tot... la care un dintre ele deschide sacosa si incepe sa ia flori de pe cruce uitandu-se in stanga si in dreapta ca un hot.

Credinta spuneti voi sau lumea? Eu spun soc :shock: si scarba. :sick:

Longshot

19 Mar 2005, 15:07

picture this :
tip stand p balcon pe scaun vara, in bustul gol, cu bucata de tabla sub barbie, bronzandu-se (nu, nu eram eu :P )
sta asta ce sta si ii scapa privirea in strada, unde fixeaza un aurolac (da, iar ei) mergand voios pe strada, sufland cu abnegatie intr-o punga. merge aurolacul ce merge, si nimereste langa o masina parcata, in fata blocului. masina avea alarma asa ca omul nostru imediat ce se apropie de ea, aia incepe sa piuie (bip-bip, nu alte sunete mai elaborate). imediat ce suna, asta se sperie si sare intr-o parte. acuma din curiozitate probabil, asta se duce din nou spre masina si aia iar incepe sa piuie.
eh si ce face asta? se baga intre masina aia si masina parcata langa, exact la mijloc intre astea doua si incepe sa-si unduie corpul incat sa activeze succesiv bip-urile alarmelor celor 2 masini, compunand asa o mica "piesa"
face ce face asta timp de cateva secunde dupa kr tzushti spre o statie in care tocmai venise un autobuz, cu o viteza descurajanta.
daca tipul de pe balcon, care mi-a povestit, nu ar fi filmat pe mobil faza asta(ma rog, o parte din ea), prob nu ash fi crezut.

M0n0

19 Mar 2005, 16:28

Nu ma gandeam ca un aurolac sa aiba atata imaginatie... :lol:

Pitbull

19 Mar 2005, 18:09

@M0n0
Prin 1991-92, când lucram la "Expres-Magazin", mä trimiteau äia adesea la subiecte sociale, asa c-am stat de vorbä destul de mult si cu aurolaci. Ai fi uluit sä afli câte pot scoate din ei! Nu sunt nici tâmpiti, nici lipsiti de imaginatie - dimpotrivä! Dar träiesc, gândesc si simt pe cu totul alte coordonate - într-o altä lume: crudä, sälbaticä, undeva între umanitate si animalitate. Ati auzit, probabil, cä aurolacii de-atunci, crescând între timp, au început sä aibä copii - "aurolaci din nastere", efectiv, condamnati tot la viata în canale.
Trei exemple socante:

1) Unul dintre aurolacii cu care conversam avea un vis: sä ajungä regisor de film.
2) Altul avea penisul mutilat; într-o noapte, dormea într-un compartiment de tren; l-a trezit din somn o durere cumplitä: un mos tocmai MUSCA DIN EL.
3) Gara de nord. In jurul meu, vreo sase aurolaci, "la interviu". Doi dintre ei se iau de la nu-s ce, si se-ncinge o bätaie de-a dreptul atroce. Efectiv, încercau sä-si zdrobeascä unul altuia craniul de ciment. Vreau sä intervin, unul mä opreste: "Läsati-i, nenea, e treaba lor."
In fine, se terminä circul, cu câteva cucuie si sânge. Scot o napolitanä si i-o dau celui mai näpästuit. Ala îsi cheamä tortionarul, rupe-n douä napolitana, îi dä jumate, si-ncep sä molfäie amândoi ghemuiti cot la cot, la picioarele noastre.

@Longshot
INCREDIBILA faza, într-adevär! Este PERFECTA ca exemplu, poate intra oricând într-un film, chiar nemodificatä. In acelasi timp, închipuiti-vä ce minuni se pot scoate din ea, cu putinä imaginatie!

@Gandaalf
Cum bine ai observat, "viata bisericoasä" (cä nici mäcar "religioasä" nu-i pot spune - de "credintä", ce sä mai vorbim!) e o sursä inepuizabilä de pilde din-astea. Firesc: între "credintä", "religie", "bisericä" si diversele conformisme sau nonconformisme laice sunt niste distante care predispun din start la asemenea discrepante si tensiuni.
Tocmeala babelor ca sä treacä pe sub masä de 'j-de-mii de ori e delicioasä, iar finalul cu baba furând flori chiar de pe Sfânta Cruce, în Vinerea Mare, e pur si simplu HIDOASA. Mi se face räu numai când mä gândesc. Ce diformitäti, ce monstruozitäti sufletesti pot sä ascundä asemenea fiinte?

Un exemplu oarecare:
Niste pusti cam pämpäläi se distrau în spatele unui bloc, dând cu bete într-o chiuvetä ruginitä. O tovaräsä de la balcon ia atitudine:
"DOAMNE MAICA DOMNULUI, mäi copii mäi, ce MAMA DRACULUI v-a apucat?"
Adicä... scurt pe doi! Ce sä ne mai încurcäm?

Sigur, personajele al cäror ideal în viatä e sä stea-n fereasträ si sä räcneascä la plozii de jos formeazä un subiect în sine. Am una-n blocul din spate, e muzica mea zilnicä, de cum se crapä de ziuä si pânä muuuult dupä ce se-ntunecä. Pustimea s-a dus la vizionat televizor, leagänele le-a ocupat teenagerimea cu pilealä, iar räcnetele ei continuä sä se-audä de-undeva din neantul etajului sapte-n fapt de noapte.

Layla

19 Mar 2005, 19:10

Interesant topic... Trec astazi pe strada pe langa un cersetor care repeta textul clasic: "dati-mi si mie un ban ca nu am ce manca" ,cinci minute mai tarziu vorbea la un telefon mobil, Phillips 855 cred, dupa care inchide si incepe din nou

Pitbull

19 Mar 2005, 19:19

Wow!!! Da' stiu c-ai nimerit la fix momentul! "Filantropica" sä träiascä!!! :lol: :lol: :lol:

Altu' din gascä, la slujbä-n metrou, cu cartonasul de rigoare:
SUNT SURD SI MUT, bârabârabâra...
Douä colege de-ale lu' fi-miu, n-au de lucru: scriu si ele un cartonas:
VA MINTE, NU E NICI SURD, NICI MUT.
Si pornesc solemne în urma lui, prin metrou, în acelasi pas.
Ala, nu stia de ce toatä lumea e pe jos de râs. In fine, se-ntoarce, le vede - si, evident, drumul se reia în sens invers, "surdo-mutul" fugärindu-le sä le dea suturi în cur, într-o bolborosealä de sunete nearticulate.
Peste câteva zile, fetele treceau prin Unirii 2. Deodatä, urlete:
"Fäää, futu-vä muma-n cur, credeati cä v-am uitat!?..."
Surdo-mutu' nostru, evident!

Layla

19 Mar 2005, 22:38

Printr-o intamplare am ajuns vara trecuta intr-un sat unde nu aveau apa curenta, dar aveau antene satelit si sisteme home-cinema.

Pitbull

19 Mar 2005, 22:42

Copilä dragä, tu ai ochi pentru astea, zäu!
Mai zi, mai zi! :D

notorious

20 Mar 2005, 21:08

- un coleg de camera. ma trezesc VANAT de frig in timpul noptii acum cateva luni si ce vad ?? geamul larg deschis, colegul meu dormind in boxeri cu burta in sus, dezvelit si cu muzica (un house de toata frumusetea :sick:) data la maxim.

G.R.O.T.E.S.C.

- un tip cunoscut care m-a tinut odata de vorba in piata victoriei, in asteptarea metroului. el, care merge noapte de noapte acasa cu taxiul (dacii de la cobalcescu) de la munca, are o 'mare dilema' (vorba lui !): sa tranteasca usa dupa ce iese sau nu ? daca o tranteste, sa nu iasa taximetristul dupa el, cu jordia, sa-i ceara socoteala pt badaranie. daca nu o tranteste, nu se mai inchide bine. hmmm....

zainfeld, domn'e !

apartamentu104

20 Mar 2005, 21:16

eu, in anul 1 de facultae, camin mizerabil si, mai important, lipsit de orice sursa de lumina. noaptea tarziu. coborand de la etajul 5 spre camera mea "piloasa" de la 1 am fost oprit de o bata in cap.....fara motiv, fara explicatii, fara scuze. pur si simplu fight club si memento la un loc( am visat vreo ora pe scari si apoi mi-a luat ceva timp sa realizez prin ce trecusem). curios, nu-mi lipsea nimic....nici telefon nici bani si nici haine.

"traim in romania si asta ne ocupa tot timpul" :sick:

Leonard

20 Mar 2005, 21:25

Printr-o intamplare am ajuns vara trecuta intr-un sat unde nu aveau apa curenta, dar aveau antene satelit si sisteme home-cinema.
ce înseamnã 'apã curentã'? ªi la þarã la bunici de ai mei au apã doar de la fîntînã, dar au (avut) ºi antenã satelit ºi probabil mai sunt cazuri în sat. Nu mi se pare o chestie extraordinarã. Home cinema probabil e ceva mai rar

M0n0

21 Mar 2005, 07:20

True story...

Un timp statea la marginea soselei cu mobilu in mana...telefon racnet...
Un pasager in taxi (statea pe locul din dreapta a soferului) ii spune soferului sa incetineasca masina...dar trece exact pe langa cel cu mobilu...pasagerul scoate mana pe geam si incearca sa ii ia telefonul omului de pe trotuar...noroc ca atunci cand a icnercat sa-l "fure" din mana omului l-a scapat...

Gaandalf

21 Mar 2005, 13:55

Layla

21 Mar 2005, 14:13

Am vazut azi un caine comunitar stand si asteptand la semafor, cand s-a facut verde a mers pana la mijlocul strazii unde s-a oprit pentru cateva secunde si a trecut mai departe.Nu am mai vazut de mult pe cineva sa traverseze asa regulamentar.

Pitbull

21 Mar 2005, 14:15

@Notorious:
CURAT Zainfeld! :D

@apartamentul104
Incidentul e tulburätor. Violentä gratuitä, evident. Tristä si adeväratä concluzia: "traim in romania si asta ne ocupa tot timpul". Bravo tie cä te-ai detasat, si acum îl privesti cu umor.
Nu-i mai lipseste decât un mic clenci, ca sä devinä genul de "fabulä cinematograficä potrivitä aici. Cu putinä imaginatie, i se poate inventa.

@Leonard
In sine, exemplul dat de Layla corespunde PERFECT definitiei noastre. Desigur, asemenea cazuri tipice care subliniazä absurd discrepantele dintre rural si urban, dintre vechi si nou, în lumea contemporanä, abundä. Ele nu au neapärat un caracter "acuzator" sau "denigrator" la adresa cuiva. Ai dreptate când spui cä, probabil, home-cinema-ul i-a atras mai mult, prin noutatea lui, decât instalarea apei curente, banalizatä chiar înainte de a se fi fäcut si în satul lor. Totusi, exemplul rämâne semnificativ, tocmai prin faptul cä e un "car pus înaintea boilor".

@M0n0
Excelent! Aici, contrastul e produs de nota de "politete" pe care o sugereazä ("Dom' sef, fii bun si încetineste putin, sä-i fur äluia mobilul!") Scäparea telefonului din mânä e punctul final. Intr-un film, pune-l sä-l scape într-un canal, si ti-a iesit secventa!

Pitbull

21 Mar 2005, 14:32

Sursä: Valeriu Moisescu

Unitate militarä, compania T.R. unde fäceau armata Valericä Moisescu, Lucian Pintilie si altii de la I.A.T.C. Intr-o searä, dupä stingere, urlete: un soldat zbiera ca din gurä de sarpe ceva în legäturä cu un crocodil. Sar bäietii, aprind lumina, panicä... In fine, se lämureste misterul: viitorul actor Leonard Calea îsi prinsese piciorul între gratiile patului si se pusese pe visat!
Hahaha, poante - da' vine O.S.R.-ul, cu-o falcä-n cer si-una-n pämânt, cä de ce e täräboi la compania T.R. în timpul programului de somn. A doua zi, loctiitorul de comandant, ofuscat nevoie-mare, le tine o prelegere de comä, si-n final pune punctul pe y:
DE DOUAZECI DE ANI COMAND VIITORI OFITERI IN REZERVA... SI PAN-ACUM, NICI UNUL NU SI-A PERMIS SA VISEZE CROCODILI!!! :x

raptor

21 Mar 2005, 14:34

.orar,la un centru de inchirieri video.

ZILNIC: Inchis

Pitbull

21 Mar 2005, 14:54

ZILNIC: Inchis
Adicä ce sä ne mai... :D

Pitbull

21 Mar 2005, 14:58

Celebrele "D-ale vitrinelor"

Anii '80, alimentarä undeva-ntr-un sat:

AZNUS OO

* * *

1981, Constanta, Piata Ovidiu.
Sub monument, tarabä cu statuete de plastic.
Cartonas:

VINDEM OVIZI
10 lei bucata

* * *

Anii '70, undeva în Bucuresti. Carton într-o vitrinä:

NU ESTE VOE
DE STAT CU SPATELE
IN DREPTU VITRINI

Gaandalf

21 Mar 2005, 15:17

dar au (avut) ºi antenã satelit ºi probabil mai sunt cazuri în sat. Nu mi se pare o chestie extraordinarã.
nu ati auzit de DIGI TV ? Oriunde in tara ...
iti tre o sursa de curent si "tzaca paca" ai 42 de canale ... calitate dvd rip ... :lol:

sfaturi de aur:
Intr-o zi nu ma simteam tocmai "peachy" ... cu alte cuvinte - eram deprimat rau de tot. Nu aveam un motiv anume dar conshtientizam ca sunt deprimat si nu ma deranja starea absolut deloc... eram lucid si imi veneau pe rand 1000 de ganduri in minte. Intrasem intr-o stare de acalmie. Cineva (une fille) m-a scanat si m-a intrebat ce am si i-am zis k sunt un pic "down in the dumps" dar mi-e bine.
Sfatul ei: nu te mai simti asha deprimat ca nu e bine! Fii optimist ca toata lumea. Fii fericit!

Scrie undeva ca un om dk e deprimat tre sa fie automat fericit sa scape de toate ? Toti din jurul meu sunt niste optimisti incurabili care pur si simplu ma lasa rece. Unele persoane (very few) cu care vb imi spun ca e un paradox ceea ce eu simt. Oare sunt singur impotriva multor optimisti incurabili ?

Pitbull

21 Mar 2005, 20:34

@Layla
Spectaculos si înduiosätor. Totusi, se explicä prin sistemul de observatie si reflexe conditionate al câinilor - cu o precizare: sunt daltonisti, deci n-avea cum sä distingä culorile rosie si verde; probabil alt element îi declansa reflexul: pozitia luminii stinse/aprinse (sus/jos), sau pur si simplu actiunile masinilor si ale celorlalti pietoni.
Imi aminteste de un caz similar, vechi de-acum vreo treizeci de ani:
Noapte de noapte, un câine färä stäpân dormea exact în mijlocul giratoriului din Piata Victoriei.

Alta din armatä
(o sursä nesecatä!):

Credea oarecine c-a descoperit America apropo de clipurile video promotionale pentru Microelectronica pe care le-am fäcut în 1999. E, n-a descoperit-o. Patronul fabricii mi-a propus asta ca între prieteni (el avea nevoie de materiale, eu de bani), de vreme ce am fost colegi de generalä si liceu. Asa c-am filmat, montat, muzicat, predat, $1,200 încasat, computer upgradeat, Internet conectat. Da' pân-ajungem acolo, între scoli si Microelectronica, fäcuräm amândoi armata. Si-ntr-o zi, mi-a scris din unitate, cu urmätoarea întâmplare:

Ordin: compania T.R. sä care niste busteni. Unii n-au avut chef. Tämbäläu, sedintä U.T.C. de "înfierare". Amicul meu ia cuvântul si spune:
"Eu consider cä acesti tovaräsi au privit cu APREHENSIUNE cäratul bustenilor, asa cä VITUPEREZ constiinta CADUCÄ si spiritul GREGAR al acestor oameni cu sufletul EZOTERIC, care surprinsi de TAUTOLOGIE si plini de REDUNDANTÄ au recurs la PREVARICATIUNI, considerând PERNICIOS si mai ales OTIOS sä care busteni."
La care, locotenentul, nici una nici douä, încheie secventa c-un cârlig la fix:
"E foarte adevärat ce spui, dar te sfätuiesc sä-ti revizuiesti putin limbajul, pentru cä s-ar putea ca ÎN AFARÄ DE NOI DOI ceilalti tovaräsi sä nu înteleagä!"

Pitbull

21 Mar 2005, 20:56

:shock: :w00t: :(( :o :( :? :huh:

Abia acum am väzut... N-a mai observat nimeni?

AMANTA SI SOTIA
Discovery Channel

Unde?
FORUMUL CINEMAGIA, PRIMUL BANNER DE SUS!!!

raptor

22 Mar 2005, 10:18

.un vecin merge cu amsina.de pe o strada laturalnica ii "sare" o masina in fata,si il sterge putin. soferu opreste si vine sa ii ceara scuze. asta,calm,se duce in spatele masinii,scoate din portbagaj un ciocan si,foarte linistit,ii sparge oglinda de pe stanga:
"daca n-o folosesti, la ce o mai tii?"

.il suna cineva pe unchiu-mi'o pe telefon(numar necunoscut):
.alo,Pavel?
.nu.
.apai daca nu esti pavel, de ce-ai raspuns?

Gaandalf

22 Mar 2005, 14:41

am observat banner-ul si m-a lasat rece...
.il suna cineva pe unchiu-mi'o pe telefon(numar necunoscut):
.alo,Pavel?
.nu.
.apai daca nu esti pavel, de ce-ai raspuns?
asta e deja misto sau banc ...

Pitbull

22 Mar 2005, 14:52

.apai daca nu esti pavel, de ce-ai raspuns?

Apäi ästa banc în tätä regula, cu cap si códä! L-or dat die nu-stio câtie ori si la teveu, demult!
Dacä unchiului täu i s-a întâmplat cu adevärat, äla de la telefon sau avea chef de poante, sau era reîncarnarea lui Bulä!

Aia cu oglinda e drägutä si frumos rotunjitä!

Apropo de telefoane. Una dintre cele mai halucinante chestii care mi s-au întâmplat vreodatä:

Prin 1998, mä sunä o bätrânä: doamna Farcas, väduva unui fost coleg de liceu al lui tata. Amabilitäti, nu-s' ce, dupä care trece la subiect: mä sunase sä mä-ntrebe cine jucase rolul principal într-un film. Îi spun, îmi multumeste, särumâna, închidem.
Peste câteva zile, iar. Acum voia sä stie prenumele nevestei lui Nixon.
- Patricia, îi zic.
Bun. Mä mai întreabä ceva similar. Îi zic. Încä vreo douä întrebäri si räspunuri, si terminäm.
Nu peste mult, iar. De data asta, n-am mai stiut räspunsul. Convins cä dezlega niste rebusuri, sau ceva, o-ntreb:
- Din câte litere?
- Nu stiuuu...! se tânguieste.
- Cu ce literä-ncepe?
- Nu stiuuuuu...!
- Vreo literä de la mijloc, ceva?
- Nu stiu, nu stiu, nu stiuuuuuuuuu...!
(Aproape cä plângea.)
- Dragul meu, zice, n-ai vreun vecin pe care sä-l întrebi?
- N-am, doamnä, ei nu se pricep la de-astea...
- Vreun prieten, sä-i dai un telefon?
- Nu stiu... sä mä gândesc.
- Bine, te rog, sunä si aflä, si mai revin eu peste un sfert de orä.
Gäsesc un dictionar enciclopedic (sau ce-o fi fost, cä nu mai tin minte întrebarea), aflu cine era scriitorul, sau pictorul, sau ce-o interesa pe ea, si-i spun.
Trece si-asta. Vine urmätoarea reprizä.
Dupä vreo cinci întrebäri despre filme, politicä, istorie si nu mai stiu ce, îmi trânteste:
- Da' care era numele de fatä al sotiei fratelui tatälui täu?
:shock:
- POPESCU! exclam. Ioana POPESCU!
- Multumesc, multumesc...! Vai, nici nu stii cât îti multumesc!
...Si de-atunci, timp de vreo doi ani, a continuat sä mä sune, cu liste-ntregi de întrebäri care de care mai ciudate, färä nici o legäturä una cu alta. Tacâmul era mereu acelasi: dacä nu stiam räspunsul, mä trimitea la vecini, la prieteni, la Biblioteca Academiei - oriunde, numai sä i-l aflu! Iar dacä nu era nici un chip sä-i däm de capät, sä afläm unde fäcuse liceul cutäricä vär de-al treilea al vreunui coleg de grädinitä, sau la ce vârstä murise mâta vreunei mätusi väduve - dezastru!
- Vai, si mi-e asa de räu...! TREBUIE sä afli, nu poti sä mä lasi! Vai, mooor...!
Evident, de la un timp, nici nu mai räspundeam la telefon, si läsasem consemn cä pentru doamna Farcas nu sunt acasä. Veneam de la piatä, de la editurä, de la dracu', de la lacu', si mi se dädea raportul:
- Iar a sunat doamna Farcas! Voia sä stie în ce an s-a fäcut "Anna Karenina" cu Greta Garbo, si cum le chema pe toate cele cinci surori ale bunicii tale, si...
Si ne-am distrat asa macabru pânä într-un târziu când, pradä unui rar moment de luciditate, doamna Farcas a läsat sä-i scape explicatia misterului:
Suferea de un sindrom maniaco-depresiv de bätrânete, si încontinuu-i veneau în minte detalii pe care nu si le mai amintea clar. Si dacä nu afla nicicum räspunsul, intra în crizä!

Dupä anul 1999, nu m-a mai sunat. O fi murit, biata femeie. De-atunci, am rämas cu gândul ca, dacä scriu vreodatä un roman sau scenariu politist, gen Agatha Christie, sä introduc un asemenea personaj - care în final va furniza, involuntar, dezlegarea crimei.

MinRep

22 Mar 2005, 19:09

[...]

Suferea de un sindrom maniaco-depresiv de bätrânete, si încontinuu-i veneau în minte detalii pe care nu si le mai amintea clar. Si dacä nu afla nicicum räspunsul, intra în crizä!
Jesus! :w00t: :w00t: :w00t: Ei, asta da!

nume

22 Mar 2005, 19:30

Dupä anul 1999, nu m-a mai sunat. O fi murit, biata femeie. De-atunci, am rämas cu gândul ca, dacä scriu vreodatä un roman sau scenariu politist, gen Agatha Christie, sä introduc un asemenea personaj - care în final va furniza, involuntar, dezlegarea crimei.
Era tare daca te suna pe mobil, macar faceai minute. :lol:
Simpatic ...

tailgunner

23 Mar 2005, 09:03

dintr-un manuscris predat unei edituri:

În Evanghelia dupã Matei, citim:
„În acest timp a venit Iisus din Galileea, la Iordan, ca sã se boteze de cãtre el. Ioan însã îl oprea, zicând: Eu am trebuinþã sã fiu botezat de Tine, ºi Tu vii la mine? ªi rãspunzând, Iisus a zis cãtre el: Lasã acum, cã aºa se cuvine nouã sã împlinim toatã dreptatea. Atunci L-a lãsat. Iar botezându-se Iisus, când ieºea din apã, îndatã cerurile s-au deschis ºi Duhul lui Dumnezeu s-a vãzut pogorându-se ca un porumbel ºi venind peste El. ªi iatã glas din ceruri zicând: <Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit.>” (3, 13-17)
La ieºirea din râul Iordanului, la o micã înãlþime era un vehicul zburãtor tip elicopter cu un echipaj de astronauþi ai civilizaþiei extrasolare YHWH, colegi de-ai lui Iisus. S-au deschis cerurile, adicã ei au lansat puternice raze luminoase tip reflector sau laser, cu focalizarea pe Iisus, lansând cu o staþie de amplificare puternicã respectivele cuvinte. Porumbelul de stâncã (Columba livia) este strãmoºul porumbeilor domestici de astãzi, care trãieºte în stare sãlbaticã în jurul Mãrii Mediterane, mai ales în stâncãrii. Acest tip de porumbel era la botezul lui Iisus. El are culorile alb-albastru-indigo-violet-negru, adicã spectrul vizibil cãtre ultraviolet apropiat. Aºa este corect sã fie reprezentatã în picturi raza din scena botezului lui Iisus. Dar în biserici raza este reprezentatã în culorile roºu-portocaliu-galben, adicã spectrul vizibil cãtre infraroºu, ceea ce nu corespunde realitãþii istorice. Pictorii bisericeºti din toate timpurile au luat ca model razele Soarelui, nu raza care sa pogorât peste Iisus la botez.

Pitbull

23 Mar 2005, 13:23

Dar în biserici raza este reprezentatã în culorile roºu-portocaliu-galben, adicã spectrul vizibil cãtre infraroºu, ceea ce nu corespunde realitãþii istorice. ... [si toatä chestia în general]

As zice "nu se poate...! :shock: " - dacä n-as sti cä SE POATE. :sick:
Dacä aveti stomac de strut si nervi de otel, si vä arde sä vedeti pânä unde poate merge delirul pe liniile de mai sus, convingeti un tarabagiu sä vä lase (nu de alta, da' dac-o cumpärati, mä trezesc cu forumul CineMagia la usä, sä-mi cearä banii înapoi) sä cititi obiectul numit "Hercubolum - planeta rosie" - sau cam asa ceva. E albasträ cu un guguloi rosu pe copertä.
Când l-am luat la trei päzeste pe editor, a ridicat din umeri: "Am plätit salariile la oameni." Asa cä nu l-am mai înjurat - decât în gând; si mult.

klein

23 Mar 2005, 19:12

la sfaturile lui PItbull care s-a cacat pe el de ras, va las sa va delectati cu niste imagini: http://www.intelaction.ro/bonus/bonus.htm
Chiar iti vine sa zici "numa'n Romania".
:lol: :lol: :lol: nu stiam ca daca scrii cuvinte porcoase ti se pun stelute din oficiu. Si io m-am cacat pe mine de ras :lol:

Longshot

23 Mar 2005, 19:17

ah. bucura-te de experienta "virginala" a descoperirii injuraturilor pe forum. ca prima, nu mai e nici una. ;)
on topic : now, that was a lot of nuts

Pitbull

23 Mar 2005, 19:19

Uitati-vä, uitati-vä, c-aveti ce vedea! Alea pe care le-am "povestit" eu la-nceputul topicului ästuia sunt N'ICA pe lângä astea! Care Urmuz, care Eugen Ionescu...?

notorious

24 Mar 2005, 10:39

dupa ce-am citit delirantele 'poante-prin-telefon' ale lui raptor si pitbull, mi-am amintit si eu de una tampitzica de cand aveam vreo 9 ani. pe atunci, aveam un prieten pe care-l chema adrian placinta.

intr-una din zile, il sun. imi raspunde un tip, cred ca gresisei nr:

TIPUL:
alo ?

EU:
alo, familia placinta ?

TIPUL (foarte amuzat, crezand ca totul e o poanta, rade fara rautate):
nu, aici familia castravete.

si imi inchide.

Pitbull

24 Mar 2005, 10:51

Nu-i realä, e banc, da' se potriveste:

- Alo? Familia Lupulescu?
- Nu, familia lu' Ionescu.

Si, ca sä revenim la fabule reale:
Sä nu uitäm reflexul multora dintre noi de a gesticula la telefon. Cel mai spectaculos pe care l-am väzut vreodatä era tata, Dumnezeu sä-l ierte. Când urma sä vinä pentru prima oarä cineva în vizitä, iar el îi dädea explicatii, se-nvârtea în loc si aräta pânä si directiile: unde-i statia de tramvai, încotro e blocul, pe unde sä traverseze... Maicä-mea si cu mine îl încurajam cu corecturi si precizäri - da' nu se prindea, cä era prea concentrat.

raptor

24 Mar 2005, 10:55

.un pretin angajeaza un zugrav.asta ia o arvuna,cojeste putin peretii,pune ziare pe jos si zice ca se intoarce peste 2 zile, ca are a doua zi o inmormantare.Lasa si un nuamr de telefon.
Trec vreo 4 zile zdravene,nici o veste de la zugraf.Pretenu' panicat il suna.Raspunde un fel de mesagerie:
"Buna ziua.Pentru limba engleza apasati tasta 1.Pentru romana apasati tasta 2." :)
Apasa 2.
"La revedere"

Pitbull

28 Mar 2005, 19:32

Dupä cum stim, George Cälinescu a fost, din päcate, unul dintre cei care au semnat "pactul cu Satana", dupä venirea comunistilor la putere. Totusi, marele critic n-a abandonat niciodatä, în sinea lui, sarcasmul atroce la adresä toväräseilor. Sä zicem cä asta l-a "reabilitat" întrucâtva? Sau s-o consideräm duplicitate? Desigur, nu e nici locul si nici momentul sä-l judecäm.

Ei, si la un moment dat, prin Obsedantul Deceniu, îl cheamä politrucii la ordine:
- Haideti, toashu' Cälinescu, scriti-ne si nouä o poiezie angajatä, ceva, acilea, sä facem educatia la mase!
- Vä multumesc pentru încredere, tov. X., dar stiti... mä tem cä eu nu mä prea pricep la partea asta, cu masele, eu mai mult cu istoria literarä, cu teoria, cu critica...
- Eeee, läsati toashu', cä vä descurcati matale!
Asa cä marele Cälinescu s-a descurcat, a îndeplinit ordinul si le-a servit urmätoarea poezie de "educatie a maselor în spiritul celor mai înaintate conceptii despre muncä si viatä" (o citez din memorie, asa cä s-ar putea sä gresesc pe alocuri):

Prin uneltiri nevrednice, în stare
Sä ne loveascä întreaga opreliste tintitä,
Tind mai cu osebire în prejudicii
Ineluctabilele zäri pilduitoare.

Înmostenind rezerve, roci, tärânä,
Însipetate aspru în prevaricatiuni,
Gäsesc prin herghelia odoarelor umbrite,
Doar urme vagi, urnite prin vagi calamitiuni.

Întrezäresc urgia prin glas de anemone,
Beteala, cala, crinul se primenesc în säbii,
Nu trebuie rugina läsatä sä flämânde
Învestmântând odgonul stupidelor coräbii.

Înväluieste-ti craniul în jilave prosoape,
Adapä-ti strasnic unghia la glas de târnäcoape,
Stii bine doar cä ai o singurä menire:
Sä sfârteci sfincsi, cromlehuri, dolmene si menhire!

WraIth

28 Mar 2005, 20:34

shi a mers !? :P

ce instigare la munca...sfaramare de sfincshi hsi menhire

Pitbull

28 Mar 2005, 20:43

Au priceput o laie, evident, asa cä l-au crezut pe cuvânt si i-au publicat-o. :lol:

Gaandalf

29 Mar 2005, 13:22

nu cred k mai poate fi considerata drept fabula... am fost martor la trecerea de pietoni ... s-a intamplat ...un maidanez a stat in "shezut" ... s-a facut verde si a trecut pe zebra ... frumos, lejer si calm.

Pitbull

29 Mar 2005, 16:50

nu cred k mai poate fi considerata drept fabula...
Ba eu as zice cä da. E aproape rotundä. Apropo, una identicä a descris si Layla, acum câteva zile.
Da' stati, c-am alta, caldä: am venit acu' de la piatä. Nu-s nici zece minute. In timp ce-mi vindea mie fasole si ceapä, tarabagiul discuta business la Nokia:
- Pornesti Mercedesul si te duci sä iei castraveti?... Da, da... Bine, da' sä-l tii mult pe bujii, ca sä meargä...

Gaandalf

29 Mar 2005, 17:16

nu cred k mai poate fi considerata drept fabula...
Ba eu as zice cä da. E aproape rotundä. Apropo, una identicä a descris si Layla, acum câteva zile.[/b]
pai la cea laylei m-am referit... dk mai vede cineva o sa devina clisheu precum filmele horror adaptate de la japs...

cherryblossom

31 Mar 2005, 19:57

in autobuz, sonerie la telefonul mobil: .."Stapine!?! Te cauta un fraier!! ... Stapine!?! Fraierul insista!... Raspunzi??"

Pitbull

31 Mar 2005, 20:22

:) Da, am auzit-o joia trecutä, când ne-am întâlnit oarece colegi de liceu sä ne admiräm cheliile, burtile si laba-gâstii-le (noroc cä acordul cu F.M.I. se-ngrijeste ce silueta mea, si cu pony-tail-u' meu, le-am dat clasä! ;))

Pitbull

02 Apr 2005, 01:08

From: EuroTurbo1 Sent: 3/31/2005 10:28 PM
Numele:Silviu.
Eu sunt in acord ca DA Americanii sunt timpitii,scrofii,si magarii. Eu sunt foarte prietenos cu Mexicanii,dar Este asa de greu cind aud partea lor de viata. Eu simt mult pentru totii in durere. Eu am 23 de Anii in Iunie.
Am fost abandonat de familie la 13 anii. Am fost pus in case cu timpitii,oamenii care nu stiu matematima in general. Mama mea ma pus in pistale de nebunii,findca imi punea pastile de nebunii in mincare,si mam luptat,si am cistigat. Am fost un violat,si tortureat de un sigan,care am cistigat cazul la 14 anii,si este in puscarie La VIATA, fara sa fie scos prin banii..Sper ca vedetii ca eu mam crescut singur,si vreau sa ridic sufletul,si inima la veselie,Sper ca Barbatii sunt mai dragii,si nu Dracii,Doamne ferste,cite porcarii sunt in America.
Nu vreau ca sa se simte nimenii suparatii,dar bucurosii,in patrtea mea,am invatat multe,si intelg in total durerea inimii,si sufletului,si in spiritual.
Eu am invatat ca am doar o viata,si vreau sa rup. "Cite seminte sunt in-trun mar/ Si cite mere sunt untr-o singura seminta,un pom intreg.
Asa ca rup la banii.
Eu Imii traiesc viata in Arizona,Phx, Si sunt la lucru. Am terminat devreme. Eu lucrez,pentru Synergy Solutions,Privacy Assist.
Aicii, Eu ajut altii sa nu Devina Victimatii de Indentitatea lor,si de creditul financial furat,si distrus.
Nu am ce sa mai mai spun,decit Eu am intrat intrun alt bussiness,care osa ma ajute sa devin Millionar in treii anii. Si dupaia in doi anii ,osa ramin financial Gratis.
Osa am o deschidere la un sit,care osa pasez,si osa fac Busiines,cu alte staturii,tarii,si oamenii care sunt ruptii de lucru,si vreau casa fie seriosii,la devienind Millionarii.Dumnezeu ma Ajuta. Cind osa am situl acesta vA ROG SA AVETII rABDARE,PUTETII SA SEMNATII SUB MINE,SI OSA VA AJUT IN CITEVA LUNII,SAU INCEPIND CURIND SA DEVENITII MILLIONARII. din trei la 5 anii. Depinde pe dumneavoastra. Daca suntetii seriosii sa facetii banii,sa nu mai va rupetii de platind pentru toate hainele,lucrurii de casa,mincare,taxe,masinii,casa,orce care va rupe,osa pun un sit care ajut pe orcine sunt seriosii. Va rog frumos,numa daca suntetii seriosii,si nu ascultatii la orice minciuna crede un,sau altul.
Daca a incercat cu alte posibilitatii si a spus Nu a lucrat,inseamna ca inca a fost Posibilitate,dar Ei nu au rupt la avantajul acela.
Nu este gluma,banc prostie,sunt serios,si in credinta ca si voii care cititii acest e-mail, putetii in citeva lunii sa semnatii sub mione. Daca estii in america sau europa stii engleza,romineste,spaniol;o,franceza,italiana,orce limba,potii sa rupii daca suntetii voi seriosii,si punetii effortul,sa devenitii Millionarii. Acuma sunt o-leaca sub milionarii,dar Millionarii ma ajuta,si merg in Calivornia in 3 saptaminii sa ma intilnesc ca altii millionarii. Osa stau la Un Marriot Resort, de cincii stele. Ar trebuii sa fie 7.
Dar o sa fiu acolo pentru trei zile,si ma intorc ina=poi. La lucru ma tin,dar la noapte imii vine banii in cont. Daca suntetii interesatii scrietimii la LyfeStylez@Hotmail.com Oamenii seriosii,saracii si tristii care vreau sa aiba veselie,si vreau vacante multeca sa canceleze alte vacante. Nu sunt bocat,dar ajung acolo.Intrun an si jumate,o sa imii cumpar ferrarii : ).Dumnezeu cu noi totiii.Chio
Sincer,SERIOS, in Adevar,Silviu.

Sursa:
www.msn.com/friends of romania (http://groups.msn.com/friendsofromania/general.msnw?action=get_message&mview=0&ID_Message=7860&LastModified=4675516436396375101&all_topics=0)

Airlight

02 Apr 2005, 08:27

Calivornia dreaming :)

Pitbull

06 Apr 2005, 00:47

O întâmplare adeväratä din viata astronautului american Neil Armstrong, primul om care a debarcat pe Lunä. Improbabilitatea astronomicä, aproape, ca un asemenea lucru sä se întâmple accidental, combinatä cu umorul delicios al povestirii, o fac, cu sigurantä, una din cele mai unice "coincidente" ale tuturor timpurilor.

Coborând din modulul lunar, chiar înainte de a pune piciorul pe suprafata selenarä, Neil Armstrong a rostit celebrele cuvinte:
"Un pas mic pentru om, un salt gigantic pentru omenire."
Mult mai putini oameni, însä, stiu cä Armstrong, în timp ce urca din nou scara de pe suprafata lunarä spre modul, a mormäit o altä frazä, mult mai enigmaticä:
"Distractie pläcutä, domnule Gorski!"
Dupä întoarcerea pe Pämânt, reporterii curiosi l-au întrebat la ce se referea acea propozitie, dar Armstrong a refuzat sä räspundä. Unii s-au gândit cä-i fusese adresatä vreunui cosmonaut sovietic, însä nu exista nici unul cu acest nume. Dupä multe eforturi frustrante din partea ziaristilor, situatia a fost datä uitärii.
Peste ani si ani, la o petrecere din Florida, cineva a adus din nou vorba despre acea frazä. De astä datä, Neil Armstrong s-a simtit liber sä dezväluie sensul "urärii", întrucât, dupä cum a spus el, între timp domnul Gorski si sotia lui muriserä.
Când Neil era mic, sotii Gorski erau vecinii familiei lui. Într-o searä, Neil se juca în curtea din spatele casei, cu prietenii. La un moment dat, mingea a cäzut în grädina sotilor Gorski, sub fereastra deschisä a dormitorului acestora, iar Neil a fost trimis s-o aducä. Sotii Gorski tocmai se certau cu aprindere. Când a luat mingea, Neil a auzit-o pe doamna Gorski tipând:
"Sex oral? Vrei sex oral? Ai sä vezi tu sex oral de la mine în ziua când plodu' vecinilor o s-ajungä pe Lunä!"

(Dupä Stanislav Grof, "Jocul cosmic", Bucuresti, Editura ANTET, 2004)

Airlight

06 Apr 2005, 09:11

Genial! :D

Si tot o demitizare pe tema asta, de la evolution control comittee. Nu stiu dac-o stiti, merita insa ascultata. Era cat p-aci sa deschid un film cu ea :lol:

http://evolution-control.com/sounds/The%20Evolution%20Control%20Committee%20-%20The%20Fucking%20Moon.mp3

europe_east

06 Apr 2005, 18:33

Fain de tot.. we're on the f***ing moon, si intonatiile si tot, m-am stricat de ras. dar de pe sait-ul ;) lor n-am priceput prea bine cine sunt acesti evolution control... am niste probleme cu deschiderea fisierelor lor, my bad banuiesc, dar sa inteleg ca sunt o combinatie de formatie de muzica + 'video artists' :P + ... +...? de unde stiti fratilor toate chestiile astea COOOOOOL? Ziceti mai multe........................

Pitbull

06 Apr 2005, 19:45

Da' tu de ce nu zici? Adicä noi sä muncim si tu sä te râzi? Eteee...! :huh:
In fine, le stim care din viatä, care din povestitelea, care din cititelea... Uite încä una, din aceeasi sursä:

Probabil cä cel mai celebru caz de coincidentä este o povestire amuzantä despre un anume Monsieur Duchamps si o anumitä retetä de budincä de prune, relatatä de astronomul francez Camille Flammarion si citatä de Jung.

În copilärie, micul Duchamps a primit o felie din acea budincä rarä de prune, de la un vecin - Monsieur de Fontgibu. În cei zece ani care au urmat, tânärul Duchamps n-a mai avut niciodatä ocazia sä guste respectiva delicatesä, pânä când a fäcut o cälätorie la Paris. Acolo, a väzut aceeasi budincä de prune pe lista de bucate a unui restaurant si i-a comandat-o chelnerului. Acesta, însä, a revenit cu vestea cä ultima portie de budincä fusese comandatä deja de:
"Domnul de la masa aceea!"
Si i l-a arätat pe... Monsieur de Fontgibu, care întâmplätor se afla în restaurant în acelasi moment!
Peste ani de zile, Monsieur Duchamps a fost invitat la o petrecere unde budinca respectivä a fost servitä ca o raritate specialä. În timp de o mânca, a remarcat în glumä:
"De-aici nu mai lipseste decât Monsieur de Fontgibu!"
În acelasi moment, usa s-a deschis si a intrat un bätrân, privind în jur nedumerit. Era însusi Monsieur de Fontgibu, care fusese invitat la o altä petrecere, în apropiere, si nimerise acolo pentru cä... gresise adresa!

(Dupä Stanislav Grof, "Jocul cosmic", Bucuresti, Editura ANTET, 2004)

WraIth

06 Apr 2005, 20:20

o chestie minora

zice un profan ca nu ii bine sa fumam. sa nu ne prinda ca nush ce,etc barbi din astea de'a lor.

peste 2 ore vine in calsa shi intreaba daca nu avem sa-i dam shi lui vreo tigara

nume

06 Apr 2005, 22:11

peste 2 ore vine in calsa
In clasa ? Liceu sau ...

Gaandalf

07 Apr 2005, 01:58

apropo de liceu ...
In clasa a12a vreo 3-4 clase au fost repartizate pentru nishte ciutani de clasa a5a ... care aveau printre materii si RELIGIE.
Un prieten de-al meu a profitat de inocentza lor si i-a transformat in victime. A intrat in clasa mai devreme de "shi jumate" si a pretins ca este noul profesor de religie. Aia micii au inceput sa spuna "tatal nostru" pana a venit "parintele". S-a ras din stanga si din dreapta pana in cancelarie la director unde s-a dat 3 zile exmatriculare ca painea calda...
faza seamana cu cea din "Catch me if you can" ... :lol:

Pitbull

07 Apr 2005, 02:26

...Si, în fine, ultima din seria "coincidentelor improbabile" relatate de Stanislav Grof.

Desi coincidentele descrise mai sus sunt extrem de interesante în sine si prin sine, opera lui C. G. Jung a adäugat încä o dimensiune fascinantä acestui fenomen provocator. Situatiile discutate sus presupun combinatii foarte neplauzibile ale evenimentelor în lumea materiei. Jung a observat si descris numeroase situatii cu coincidente uluitoare în care diverse evenimente dintr-o realitate consensualä erau asociate semnificativ cu experiente intrapsihice, cum ar fi visurile sau viziunile. Pentru acest gen de coincidentä, Jung a propus termenul sincronicitate.
În celebra lui lucrare: "Sincronicitatea - Un principiu de conectare a-cauzal" (1960), Jung a definit sincronicitatea ca "aparitia unei stäri psihice simultan cu unul sau mai multe evenimente externe care apar ca paralele semnificative cu acea stare subiectivä momentanä". Situatiile de acest gen aratä cä psihicul nostru poate intra într-o interactiune jucäusä cu ceea ce pare sä fie lumea materiei. Faptul cä acest lucru se poate întâmpla încetoseazä hotarele dintre realitätile subiectivä si obiectivä.

Printre numeroasele cazuri de sincronicitate din viata lui Jung, unul, în special, e celebru; s-a produs în timpul unei sesiuni terapeutice cu o clientä. Femeia era foarte rezistentä la tratament si la notiunea de realitäti transpersonale. Pânä în momentul acelui eveniment, nu fäcuse nici un progres, sau prea putine.
Tocmai avusese un vis în care i se dädea un scarabeu de aur. În timpul analizärii acestui vis, Jung a auzit zgomotul unui mic obiect atingând geamul. S-a dus la fereasträ sä vadä ce se întâmplase si a gäsit pe pervaz un cäräbus roz-auriu lucios, care încerca sä intre. Era un specimen foarte rar, cel mai asemänätor cu un scarabeu auriu care se putea gäsi la acea latitudine. Lui Jung nu i se mai întâmplase niciodatä asa ceva. A deschis fereastra, a adus cäräbusul înäuntru si i l-a arätat femeii. Aceastä uluitoare sincronicitate a avut un impact profund asupra clientei si a devenit un important punct de räscruce al terapiei.

(Dupä Stanislav Grof, "Jocul cosmic", Bucuresti, Editura ANTET, 2004)

Si cu asta, cred cä am terminat cu referirile la Grof si experientele transpersonale, si ne vom întoarce la jucäusele noastre fabule din viata de zi cu zi.

WraIth

07 Apr 2005, 15:58

dap.liceu inca.

Pitbull

07 Apr 2005, 17:51

Ordin scris pe foaie cu antet de la partid, stampilä, semnäturä ietîcî-ietîcî, de un mare grangure din agriculturä din Iepoca de Aur, cätre un grangurel mai mic de la o judeteanä de partid:

Tov Ionescu,
Ei o masinä si te duci la C.A.P. Belciugatele si vezi ce face äiacolo domle.

Danny

07 Apr 2005, 18:00

Discutie intre doua tipe pe strada:

Auzi draga, nu-i mai zice si tu "nu pot sa te inteleg". Spune-i "as vrea sa pot sa te inteleg" :w00t:

europe_east

07 Apr 2005, 18:24

Discutie intre doua tipe pe strada:

Auzi draga, nu-i mai zice si tu "nu pot sa te inteleg". Spune-i "as vrea sa pot sa te inteleg" :w00t:
:D avea dreptate :P

WraIth

07 Apr 2005, 20:25

ce nu se face pt bani

pt 5.000 lei(0,5LG) o tiganca pupa picioarele oricui

Smï¿½agol-Gollum

07 Apr 2005, 21:05

ce nu se face pt bani

pt 5.000 lei(0,5LG) o tiganca pupa picioarele oricui

:lol: :lol: lasa ma tigancele in pace...artistule!! :lol: :lol:

cherryblossom

07 Apr 2005, 21:21

de dimineata, in intersectie, un jeep mare si negru al unei firme de protectie si paza (ceva gen 'Scorseze Security'), cu muzica data la maxim... era o melodie suava cu Celie Dion... somenthing like 'love can move mountains'... :D

Pitbull

07 Apr 2005, 21:28

Kubrick curat! :lol:

notorious

08 Apr 2005, 17:52

o fatza care mergea pe strada ca prin parc (o strada mai 'secundara', ma rog): incearca un tip cu un VW de teren sa iasa in strada (masina statea parcata pe marginea drumului) si este cat pe-aci s-o imprastie pe fatza noastra. la care 'doamna' tipa ca arsa : 'ce faci, domn'le! nu vezi ca circula pietonii ?? chiar asa am ajuns in ultimul hal de salbaticie ??'' etc. :lol: :lol:

Pitbull

08 Apr 2005, 17:56

Odatä, prin 1980 si-un pic, un chimist de la I.C.E.C.H.I.M. e propus pentru un voiaj în sträinätate. Evident, deplasarea trebuia sä fie aprobatä de Leanta. Ii dau äia foaia la semnat, si Tovaräsa Academician Doctor Inginer Elena Ceausescu scrie aprobarea:

Sä sä ducä

notorious

08 Apr 2005, 18:09

ce CODoi a folosit ! :lol:

M0n0

08 Apr 2005, 19:29

Azi la scoala...fetele de la mine din clasa si-au cumparat niste fluturasi care ii pui in zone cu grasime si distrug grasimea...stiti voi...le arata la tv...asa...si ce s-au gandit fetele...sa puna o cheste de aia pe dirigu meu (bineinteles cu acordul lui) si l-au pus pe mana...in asa fel incat sa fie exact deasupra tendoanelor ca sa se contracteze si se contracta in asa fel incat toata palma se misca inspre el dar in special degetul din mijloc... :lol: :w00t: ...cea mai dura faza pe care am vazut-o vreodata...

cherryblossom

08 Apr 2005, 20:56

mono, n-am inteles nimic... nu ca ar fi neaparat nevoie...

Longshot

08 Apr 2005, 22:38

totusi omul a fost destul de clar. mai citeste o data

WraIth

09 Apr 2005, 07:52

corect.nu ca ar avea vreo importantza, dar shi la noi dirigu' arata tot cu degetul lui preferat:mijlociul la absolut orice.a fost fun la inceput cand ne bateam p de el, dar s-a blegagit de mult faza

M0n0

09 Apr 2005, 11:13

Da...dar voi nu-l cunoasteti pe dirigu meu...e prof de psihologie si e un pacifist ca sa zic asa ... deci pt nou faptul ca arata cu degetul e un fapt de scris in cartile de istorie...

Pitbull

09 Apr 2005, 16:49

Bine, dom'le... Dacä tot suntem la profe si profi...

Aveam la Sava o profä de chimie, doamna Judet, femeie extrem de cumsecade si cuviincioasä, un gând rusinos nu i-ar fi trecut prin minte. Da' se vede cä avea un virus, ceva, cä oricum ar fi vorbit, TOTUL dobândea "conotatii". De pildä:
- Fäceti-mi copii butena.
- Acizii. Azi facem copii alifatici.
- Deci tabelul, copii: faceti unu... (...) pe urmä, faceti doi copii... (...) acum facem trei copii...
- Mihnea, de ce nu-i faci loc sä treacä? Hai, înghesui-o putin pe Oana, cä nu se supärä...
- Si acum, fetito, ia creta... Hai, ia-o! Ia-o-n mânä, ce, ti-e fricä? Fetito, ce te uiti asa la mine, am spus s-o iei în mânä! Pune mâna pe ea, cä nu te muscä... Asa, si acum întoarce-te... Hai, întoarce-te! Ce faci acolo, te joci cu ea, ce faci? N-o mai freca atâta, ridic-o odatä si hai sä-ncepem! ...Hai, mä copii, ce dracu', de ce râdeti?

MinRep

09 Apr 2005, 20:09

- Si acum, fetito, ia creta... Hai, ia-o! Ia-o-n mânä, ce, ti-e fricä? Fetito, ce te uiti asa la mine, am spus s-o iei în mânä! Pune mâna pe ea, cä nu te muscä... Asa, si acum întoarce-te... Hai, întoarce-te! Ce faci acolo, te joci cu ea, ce faci? N-o mai freca atâta, ridic-o odatä si hai sä-ncepem! ...Hai, mä copii, ce dracu', de ce râdeti?[/b]
:lol: La asta de-abia m-am oprit din ras...
:lol: :lol: :lol:

Pitbull

10 Apr 2005, 00:42

Un love-story care a durat un sfert de orä, extrem de cinematografic prin toate elementele lui componente. A fost efectiv un scurt-metraj nefilmat.

Într-o zi de varä, îl plimbam pe fiu-meu prin cartier. Avea cam un an si opt luni. În drum spre casä, pe un trotuar larg si putin circulat, cu castani, un alt tatä îsi plimba fetita de vreo doi ani jumate, care-si împingea cäruciorul cu päpusi. Fiu-meu, ale cärui instincte de crai se dovedeau de o precocitate negräitä, începe cu show-ul: se tot vântura prin fata lor, särea, se învârtea, scotea sunete nearticulate (nici nu era în stare de mai mult pe vremea aia, decât de "Hoh I'ecu!" si "Ma bine MO'T, a-a-a comunit!" - cä era prin mai-iunie '90). Pustoaica îl fila pe sub gene (avea niste ochi de un albastru electric incredibil, si o ditamai claie de bucle blond-roscate). Si dintr-o datä, brusc, lasä cäruciorul cu päpusi în seama lui ta-su, se duce glont la fiu-meu si-l ia de mânä. Tot drumul, au mers de mânä în fata noasträ, calmi, färä sä se uite unul la altul, färä sä scoatä un sunet. Ce si-or fi spus între ei, pe "calea undelor", numai ei stiu. Prezumptivul meu cuscru si cu mine ne zâmbeam complice, ridicând din umeri.
La o intersectie, drumurile ni s-au despärtit. În timp ce se îndepärtau pe altä stradä, fata se tot întorcea disperatä sä se uite dupä noi, întrebându-l ceva pe taicä-säu.
The End.
No epilogue. Nu i-am mai väzut niciodatä.

Plutonierul

10 Apr 2005, 03:56

Pitbull

10 Apr 2005, 04:16

Pe loc repaus, plutonier! ;)

Altä poveste de dragoste - diferitä, dar si asemänätoare. Aici scenariul nu e finalizat, dar contine toate elementele potentiale.

Alec si Bella

O cunostintä din S.U.A., care mai posteazä uneori pe site-ul meu, la sectia chinologicä, are o cätea pitbull pe nume Bella. E genul de pitbull super-dur, un pachet de muschi compacti, puternic reliefati, un cap cât trei cärämizi, niste fälci de sä exulte Nightwane când le-aude fäcând crontz crontz.
Într-o varä, a venit în vizitä un nepotel, Alec - un bäiat cam de un an jumate, doi, foarte firav si pläpând de constitutie. Între el si Bella, coup-de-foudre reciproc avantajos. În fiecare zi, puteau fi väzuti împreunä pe covor: muntele de muschi masivi, si bucätica de trup a copilului, asezati fatä-n fatä, nas în nas, ochi în ochi; zeci de minute în sir stäteau asa, nemiscati ca douä statui - si doar din când în când, Bella: harst, câte-o limbä pe fata lui.
Din nou mä întreb: ce comunicare s-o fi petrecut acolo, între mintile si sufletele lor, la ce empatie, la ce simbiozä de neimaginat or fi ajuns...? De un lucru pot fi sigur: de-atunci încolo, Bella l-ar fi apärat pe Alec si cu pretul vietii. S-ar fi aruncat si-n foc pentru el, iar dacä cineva era imprudent sä ridice mâna asupra lui... Aleluia de Händel!

notorious

10 Apr 2005, 19:48

o kestie not exactly funny:

ieri seara merg la elvira ca sa vad 'aaltra'. cum intru in sala, nimeni la bilete, damele care le vindeau stateau afara, calme, la o tigareta... oameni in sala - destui. apoi, aud ceva ce cred ca numai cainii speriati de aparatele de emis ultra-sunete au auzit - un sunet de MARE inaltime, care efectiv iti scula parul in cap. am inceput cu totii sa ne refugiem afara, disperati, pana cucoana din sala de proiectie vine si ne anunta ca este 'o arsura pe banda sonora', dar filmul a mers far' de problema spectacolele precedente. se scuza, ca ii pare nespus de rau, ca ne da banii inapoi etc dar sa mai asteptam putin, ca poate rezolva problema 'cu mainile ei'.

si a rezolvat-o, numai ca pe la minutul 30 - stupoare, incepe iarasi SUNETUL. de data asta nu s-a ajuns nicaieri... decat afara. cu banii in mana.

toate ca toate, dar astazi, la 'copilaria lui ivan' se petrece acelasi lucru (ce e drept, remediat rapid). am crezut ca e vina mea. :((

Pitbull

10 Apr 2005, 20:31

Stranie situatie... Imi aminteste de una întâmplatä la sala de proiectie din Rahova, unde aveam studioul de filme când eram studenti, prin 80-82... Am sä v-o povestesc curând.
Deocamdatä, sä închei trilogia frumoaselor povesti de dragoste non-erotice. Tot o întâmplare adeväratä cu un câine si un copil, asemänätoare cu cea cu Alec si Bella, povestitä de cineva (ca scenariu, e aproape rotundä; are si cârlig final, mai trebuie doar sä fie agätat de belciug, ca sä se-nchidä cercul):

Câinele cârciumarului

Doi soti, plimbându-si bebelusul cu cäruciorul, se opresc la o terasä sä bea ceva. Vine câinele patronului, un ditamai dogul danez 4x4, si începe sä adulmece copilul. Evident, pärintii se alarmeazä, dar patronul le face cu ochiul zâmbind si le spune sä stea linistiti. Cä câr, cä mâr - pân-la urmä, okay (cä nici äia nu erau veniti cu pluta, stiau cu ce se serveste afectiunea caninä). Cât au stat acolo si si-au bäut Sprite-ul sau ce si-or fi bäut, câinele a mai mirosit un timp copilul, l-a lins putin, dupä care s-a culcat sub cärucior.
Când sä plece, patronul zice: "Un minut, vä rog!"
Îsi ia câinele, îl duce-n birou, si-l încuie. În clipa urmätoare, apare capul câinelui la fereasträ, disperat.
Si, în timp ce pärintii plecau agale cu copilul în cärucior... câinele, sä därâme clädirea, si mai multe nu!

Epilog imaginar:
Ca sä întregim filmul, l-am putea încheia cu cârciumarul ducându-si la veterinar câinele, fäcut ferfenitä în geamurile pe care le-a spart încercând sä ajungä la copilul pe care-l "adoptase" si de care se considera acum räspunzätor cu viata.

nume

11 Apr 2005, 01:36

@Pit :shock:

Copilaria a fost ca un vis , am trait-o aproape inconstient, mai bine zis, nici nu prea realizam ca traiesc. Pluteam. Corpul il simteam usor, nu ma durea nimic, parca eram desprins de pamant.
Prima amintire puternica este aceea a tatalui meu, ducandu-ma la gradinita, dimineata, la 7.
Educatoarele erau proaste, nu stiau sa se poarte cu copiii. Ba una din ele se lua in gura cu noi, crezand ca ne face educatie, dovedindu-se uneori de-a dreptul idioata. A murit dupa scurt timp. Ii explodase o butelie in fata.
Educatoarea : "nume", de ce nu mananci ? Maica-ta acasa, iti face numai fripturi ?
Da ! Am frigiderul plin.
Nu zau ?
Am si snitele si porci, numai carne, carne , carne.

Copii se uitau la supa intinsa de legume, salivau. Vazand ca nu prea are replica sa-mi dea, "y" (ii spunem aici), cel mai bun prieten, incepuse si el sa bage gogosi : Si eu mananc numai copane in mujdei !
Ed: Si tu esti obraznic ?
"y": Da !
Copii, intrigati, incepura sa arunce lingurile pe jos. O adevarata revolta spontana izbucni intre pitici.
TOTI VROIAU FRIPTURA !!!
Educatoarea nu ne mai putea controla. Dadu fuga dupa ajutoare.
Epilog: Eu si "y" am stat o saptamana la colt, cu fata la zid. Asta se intampla intre cele 2 grupe. La grupa mare, lucrurile incepeau sa se schimbe. Devenisem bravi soimi ai patriei. Ulii si vanatorii, pititea si lopatelele cu nisip alternau cu invatarea unor poezii idioate, inchinate partidului : Soimii patriei

Fetite si baieti suntem soimii patriei,
Harnici si ascultatori, in gradina tarii flori,
.................................................. .................................................. ......
Tie-ti datoram, partid,
Traiul liber, fericit,
Spre-mpliniri si viitor
Sub drapelul tricolor...."

Cine stia poezia lua supliment : o felie de marmelada cu unt.

Intr-o zi se intampla o adevarata catastrofa : un copil lovi cu papucul de plastic chipul impuscatului, sparse geamul ramei si citatul de dedesubt, scris cu litere rosii.
Ca in Luke mana rece, sentita era usturatoare. Doua saptamani la "cutie", pardon, la colt, cu fata la zid.

Minunatia se dezlantuise in clasele primare. Era din ce in ce mai frumos.

Drag partid ne-ai dat cravata rosie cu tricolor,
Sarutandu-ne pe frunte, ne-ai numit cutezatori.
Suntem fii ai Romaniei, pionieri cutezatori,
Suntem silitori la scoala, strangem spice de pe camp,
Ne vom face datoria pe orice vreme, orisicand " bla, bla , bla

notorious

11 Apr 2005, 12:49

Fetite si baieti suntem soimii patriei,
Harnici si ascultatori, in gradina tarii flori,
.................................................. .................................................. ......
Tie-ti datoram, partid,
Traiul liber, fericit,
Spre-mpliniri si viitor
Sub drapelul tricolor...."

Cine stia poezia lua supliment : o felie de marmelada cu unt.

my god, oribil ! :((

Pitbull

11 Apr 2005, 14:52

Ei, uite, ASTA DA!
ASTEA sunt acele comori situationale pe care le cäutäm! Contin TOATE elementele componente ale situatiilor dramatice care sä poatä sta la baza unor secvente sau scenarii! Si mai ales, în spetä, când e vorba de Iepoca de Aur. Asemenea exemple sunt incomparabil mai relevante si mai crude, în fond, decât grobianismele cu tovaräsi secretari de partid care vorbesc cu "p.ula mea" si ororile cu securisti si militieni care cotonogesc - si, prin asta, mult mai CINEMATOGRAFICE!
Pregätisem vreo douä întâmpläri de la proiectii, inspirate din ce-a povestit Notorious, dar cu asta, Nume, mä obligi sä revin la un exemplu absolut similar cu cele povestite de tine, si de-a dreptul halucinant. Fiti atenti:

Martie 1989. Fiu-meu avea sase luni, celebrul lapte praf "Robebi" care ni se dädea pe retetä începea sä-i fie neîndestulätor, si cäutam lapte de vacä natural, direct de la sursä. Un coleg de cenaclu SF era învätätor la scoala din satul Rosu, comuna Chiajna - lângä noi, în Militari. Mä cheamä la el la scoalä sä-mi facä trampa cu-o fetitä din sat ai cärei pärinti aveau vacä si vindeau lapte.
Când ajung acolo, toatä scoala pe ulitä, la mäturat si strâns hârtii. Fac cunostintä cu fata (o elevä în clasa a III-a) si pornim spre ogradä, sä vorbesc cu bunicä-sa si sä aranjäm cu laptele. Pe drum, o întreb:
- Dar de ce faceti voi azi curätenie prin sat? (Stiam, îmi spusese amicul, dar eram curios sä väd ce-mi räspunde.)
- Päi stiti, zice, trece pe-aici Tovaräsunicolaeceausescu.
- Aha, zic, bravo, ce frumos!
Mai conversäm putin, si o întreb:
- Da' vreun banc cu el stii? ;)
Se uitä la mine... se gândeste... se räzgândeste... în fine, se încumetä, cu juma' de zâmbet si cealaltä juma' de gurä:
- Daaa... stiu si un banc cu dumnealui.
- Si nu mi-l spui si mie?
Alte ezitäri... si, în sfârsit, îndräzneste:
- Päi, zice cä odatä, Tovaräsunicolaeceausescu si cu Tovaräsaelenaceausescu s-au dus într-o vizitä într-o tarä sträinä. Si, când au coborât din avion, Tovaräsaelenaceausescu s-a împiedicat si a cäzut. Si atunci, Tovaräsunicolaeceausescu i-a zis - cä ei erau într-o tarä din Asia - si deci, Tovaräsunicolaeceausescu i-a zis lu' Tovaräsaelenaceausescu: "Toan-TO!"

Adicä spunea un BANC cu ei, fäcea MISTO de ei, da' nu reusea sä le spunä altfel decât "Tovaräsunicolaeceausescu" si "Tovaräsaelenaceausescu"! Pavlov cu P urias!

Dar povestea mai are si un epilog!

Mi-a fäcut cunostintä cu bunica, si am stabilit ca peste douä zile sä vin sä iau primii doi litri de lapte.
La data stabilitä, mä înfätisez cu sticlele...
- Päi sä vedeti... (Nightwane, esti pe fazä?) Vaca n-a fäcut lapte azi. Veniti peste douä zile.
Vin peste alte douä zile...
- Päi sä vedeti... A fäcut foarte putin, si nu ne-a mai rämas...
Cu urmätoarea ocazie...
- Päi sä vedeti... Vaca e bolnävioarä...
Si tot asa, pânä am renuntat, am gäsit altä gospodärie cu vacä si-am luat de-acolo lapte, pânä la Revolutie.
Într-un târziu, mi-a picat fisa. Färä îndoialä, pustoaica functionase mai departe: le-a dat alor ei raportul cä am întrebat-o de bancuri cu Tovaräsunicolaeceausescu si Tovaräsaelenaceausescu, si äia ori fi intrat în toti sperietii, m-au crezut vreun securist, ceva...!

Airlight

11 Apr 2005, 16:51

Copilaria a fost ca un vis , am trait-o aproape inconstient, mai bine zis, nici nu prea realizam ca traiesc. Pluteam. Corpul il simteam usor, nu ma durea nimic, parca eram desprins de pamant.

Misto ca-ti amintesti asta.

Am si eu amintiri subversive, cand am schimbat la scoala tabloul Ciobanasului lui Grigorescu din spate cu 'ala' din fata, cand distribuiam blat '1984' sau dadeam inregistrari din 'top 40' al lui andrei voiculescu cu toata gasca adunata motz in pauze in jurul meu, cum nu m-am tuns niciodata si nu m-am imbracat niciodata cum mi s-a cerut la scoala - producand in felul asta amenintari cu exmatricularea si voturi de blam, totul culminand cu o aventura inconstienta 'de Revolutie', de plangea maica-mea cand a auzit pe unde-am fost :D, dar heck!, - n-am crezut niciodata ca astea pot fi material de film, ci de stat si de ramas in picioare..

Loc de unde va salut si astazi, chit ca unora nu le place postura.

Pitbull

11 Apr 2005, 17:12

Iar acum, fabula cu proiectia de film, pe care i-o datoram lui Notty:

Asadar, într-o dupä-amiazä din iarna lu' '81-82, prin anul doi de facultate, eram noi în salä la Rahova si vedeam "Rocco si fratii säi". Madam Bostan plecase la cäsile ei, cä nu prea servea ea proiectii decât rareori, când se dädea Potemkin si i se scula si ei sä ne mai învete putintel cinema, cu învätäturi pretioase gen: "Ei, iepurasilor, ziceti si voi, pe asta de unde-a mai scos-o?!" sau "E genial, ce mai!" Ne läsase cu Nichitus, care ne elucida misterele celei de-a saptea arte murmurând suav: "Liniste si uitati-vä la film!" sau, dupä proiectie: "Ei, si-acum ziceti: cum e construit filmul? Hai, ziceti! Cum e construit filmul?"
Aveam pe-atunci doi proiectionisti, pe Nea Ionitä si pe Nea Majoreanu. Doi bäieti ca pâinea caldä, fäceai o chetä, le împingeai o sticlä de vodkä (încä se mai gäsea "Russkaya"), Nea Ionitä räspundea melodios: "Okeyshännn!" si mergea proiectia, strunä!
Ei, da-n dup-amiaza aia, se vede cä ajunseserä cam multe sticle de vodkä în cabina de proiectie - cä... ce sä vezi? Aproape de sfârsitul filmului, când Simone era deja decäzut si betiv, si Rocco se despärtise de mult de Nadia... hait, iar apare secventa din cabina ringului de box, în care Ivo si alti haidamaci i-i toarnä pe Nadia si Rocco lui Simone, dupä meci; urma pânda de pe maidan, violul, caftul, drama, etc. Era clar: Ionitä si Majoreanu încurcaserä bobinele. Se duce un student la ei, îi musträ pärinteste... Stop filmul, luminä-n salä, iese lumea la o tigarä, schimbä äia bobina... si filmul merge mai departe.
Când sä-nceapä bobina urmätoare... Iaräsi cabina ringului de box! Aceeasi bobinä cu violul - sau mai pe româneste, mätârceala, de! Se duce alt student la cabinä, iar luminä, iar tigarä, iar se reia filmul...
Se terminä si bobina asta... Si iatä-ne iar cu Simone în cabinä, ca preludiu al mätârcelii! Nea Ionitä tinea mortis sä bage bobina aia, chit cä momentul ei trecuse de vreo trei sferturi de orä! Iar pauzä, iar schimbat bobinä... Deja, toatä lumea nu mai discuta decât despre "leit-motivul mätârcelii" la Visconti, "obsesia mätârcelii", numai Nichitus continua sä ne admonesteze gales: "Fiti cuminti, copii, si uitati-vä la film!"
Si pânä la sfârsit, n-a fost bobinä din "Rocco" care sä nu fie precedatä de "leit-motivul mätârcelii"!

Actul II
A doua zi, vineri dimineata, proiectie cu "2001: A Space Odyssey". Numai cä... îmi soptise mie un dräcusor ceva noaptea, si venisem pregätit! ;)
H.A.L. o luase razna... Dave si Frank complotau în capsulä, H.A.L. le citea pe buze...
Eu mä strecor încet pe usa din fundul sälii, dupä ce exträsesem din geantä o sticlä de "Russkaya"...
Iese Frank din capsulä, sä repare antena... Întoarce H.A.L. capsula spre el... Se-apropie aia, aseptic-fioroasä, cu clestii pregätiti...
Sticla de vodkä trece dintr-o mânä-n alta... "Okeyshännn!" se bucurä Nea Ionitä.
Îl recupereazä Dave pe Frank... Vine cu el... H.A.L. nu-l primeste cu colindu'... Se pregäteste Dave sä facä tzup din capsulä-n navä färä cascä... Apasä pe buton, si...
Si apare pe ecran LEIT-MOTIVU' MÄTÂRCELII!!!
Evident, toatä sala pe jos de râs... Niste studenti din anul întâi, säracii, care nu fuseserä în ajun, nu pricepeau nimic... Si-n tot haloimäsul, vocea lui Nichitus, din mijlocul sälii:
"Liniste, copii, si uitati-vä la film!"

europe_east

11 Apr 2005, 17:16

dar heck!, - n-am crezut niciodata ca astea pot fi material de film, ci de stat si de ramas in picioare..

Loc de unde va salut si astazi, chit ca unora nu le place postura-mi.

frumos spus... si ideea, la fel. (i kinda start hating the idea of applauding every single thing u say, airlight... :D) pe cand un film mai putin isteric despre romanii post-89? despre cei care au stat si au ramas in picioare?
si ma refer la un personaj nu a la razvan vasilescu in balanta si prea tarziu, si nici la 'nebunul cu acte' (cum bine zicea cineva) din terminus paradis. ce naiba, romanii nu-s toti isterici si in pargul nebuniei, de unde atractia asta pentru dat poalele-n cap si chestii apocaliptice? in fine, i'm talking to myself here.

Airlight

11 Apr 2005, 17:21

curand, foarte curand draga mea. fii pe pace, va anunt pe toti :P

iti multumesc oricum pentru :) aplauze..

s-auzim de bine.

Pitbull

11 Apr 2005, 17:23

in fine, i'm talking to myself here.
Nope, you're talkin to me also. ;) Remember, we feel the same about !

Alta cu proiectiile din Rahova, Nea Ionitä si "Okeyshännn!"

Mä întreb dacä si-l mai aminteste cineva pe Virgil Vâtä, Dumnezeu sä-l ierte. A terminat regia în 1983, a ajuns la Cluj... Dupä Revolutie, a pus de-un partid tânär si democrat, pânä i l-au suflat altii de sub nas si l-au pierdut putin prin buzunarele F.S.N.-ului... Si-ntr-un târziu, s-a îmbolnävit de cancer si a murit. Nu si-a väzut visul cu ochii, n-a träit sä ajungä regisor... dar a fost un bäiat cu o inimä de aur, si plin de umor.
În facultate, el si Tudor Potra erau tartorii farselor. Într-o zi, ce le träsneste prin cap?

Se duce Vâtä la Contabilul Sef, tovaräsul Dumitrescu mi se pare cä-l chema, chipurile c-un deviz de nu-stiu-ce pentru filmare la semnat... Ca de-obicei, tovaräsul contabil, cäruia mult îi pläceau filmele, îl întreabä ce se mai dä prin Rahova... Vâtä face o muträ complice... se uitä-n spate, sä se asigure cä usa era închisä... se-apleacä peste birou si-i sopteste:
- Sä nu spuneti la nimeni, cä e proiectie privatä, a cerut-o clasa lui Drägan... Dar peste-o juma' de orä, în Rahova se dä "Portocala mecanicä"!
Zece minute mai târziu, prin tot I.A.T.C.-ul SUFLA VÂNTUL!
Toti, studenti, profesori, secretare, recuziteri... care pe jos, care cu autobuzul douä statii, care cu taxiuri, care cälare sau pedestri, înot, târâs, în zbor... TOTI, buluc spre Rahova!
Nici chiar Vâtä si Potra nu se asteptaserä la un asemenea efect. Ce sä facä, nene, cum s-o dreagä, cä mai aveau nevoie de semnäturi de la tov. contabil sef, si dacä äla se prindea cä l-au fäcut de bäcänie, nu era bine! Repede, un taxi, o sticlä de vodkä, si fuga-n Rahova!
Peste un sfert de orä, sala din Rahova era plinä ochi. Numai decanul si rectorul mai lipseau.
Iese Nea Ionitä din cabinä, si-i anuntä:
- Stiti, avem o problemä, "Portocala mecanicä" au cerut-o azi la Casa Scânteii. Da' n-are nimica, avem aici "Burebista", al lu' tovaräsu' profesor Vitanidis, dacä vreti, uite-acusica-l bägäm în proiectie!
Ce era sä facä, sä-l jigneascä pe tovaräsu' Vitanidis? Au stat frumos pe locuri si-au înghitit "Burebista" - trei ore, fratilor!

(Ei, hai cä pe-asta am pus-o de la mine. ;) Iavas-iavas, cätinel-cätinel, si cam de dupä lupta de gladiatori dintre Dichiseanu si Soby, a mers frumusel tot filmul cu sala goalä - sau... aproape, cä mai zäceau prin fotolii vreo doi-trei profesori mai senectoshi, si din cabina de proiectie nu li se auzea sforäitul.)

Airlight

11 Apr 2005, 17:47

Iata si contributia mea, maestre ..
E mai veche, de vreo 2 ani cred, dar am pastrat-o ca m-a intrigat la vremea aia

http://66.102.9.104/search?q=cache:rdIspia4kJ4J:tv.yahoo.com/news/wwn/20030319/104808600007.html

si

http://www.weeklyworldnews.com/conspiracies/57659

europe_east

11 Apr 2005, 18:05

fantastica prima poveste. (pe a doua inca n-am citit-o.) asta da chestie cinematografica. si poanta e buna, tipul are umor sanatos: "he doesn't want to give away where his 'time craft' is... as technology might fall in the wrong hands"... :w00t:

Airlight

11 Apr 2005, 18:13

kind of kpax, isnt it ? :)

Pitbull

11 Apr 2005, 18:30

Excelente contributii, Usurel-ca-aerul (sau Lumina-aerului? ;))
Nici nu mai conteazä ce si cum. Asa cum e, situatia e näucitoare! Iar disparitia tipului, mentionatä în al doilea articol, pune capacul!
Totusi, nu-mi pot reprima curiozitatea necinematograficä: ce-o fi fost cu äla, dom'le? :shock:

europe_east

11 Apr 2005, 18:44

tipu' probabil rade si-acum de se strica ... he didin't go to his second court appearance and speculation is he might have left back to 2256... sure thing. :lol: tipul are stil.

what is kpax??

Airlight

11 Apr 2005, 18:52

Pitbull: Airlight e o denominatie inventata, care-i de fapt spatiul din jurul flacarii - haloul ei, daca vrei. Spatiul meu preferat.

e_e: k-pax: http://www.imdb.com/title/tt0272152/. clona de 'zbor deasupra...' scrisa specific pentru spacey..

nume

11 Apr 2005, 19:01

La generala, invatatoarea era total idioata. Ne putea scuti cu usurinta de unele chestii, asa cum am aflat, mai tarziu, ca o facea cu altii. Probabil ca la ea era o chestie de abnegatie / devotament.
Intalnind-o dupa mult timp inca imi mai scotea ochii ca datorita ei stiu sa scriu, ca ea mi-a pus pixul in mana. I-am explicat ca si-a facut pur si simplu meseria si ca daca nu era ea se gasea o alta s-o faca. Pentru treaba asta lua salariu. Securista imputita.
Nicu Steinhard scria in Jurnalul Fericirii :
"Batranii urasc tinerii, pentru ca sunt obraznici, dezamagiti, neascultatori si se dovedesc fata de regimul de care lor le-a fost asa de teama nepasatori, ori neinspaimantati, asa incat vechea generatie iese facuta de ras !
Inseamna ca le-a fost cumva frica degeaba ? Sa nu fie ! Asa ceva nu se admite. Trebuie sa le fie frica si lor ! Sa tremure si ei, sa se denunte unii pe altii, sa-si vanda sufletul, sa cumpere frigidere si masini de spalat si ei deopotriva."

Tovarasa invatatoare profita grosolan de naivitatea noastra si ne punea, ca o constiincioasa slugoaica a PCR (credea in asta), sa ne facem autocritica. Vroia sa ne pregateasca pentru ce va urma, sa ne faca "scoala vietii" si asta in clasa a II-a.

"Recunosc in fata colectivului ca am gresit. "X", iti promit ca o sa ma port demn fata de cravata pe care o port si nu o sa-ti mai sparg penarul (MADE IN CHINA :w00t: )".
Intr-o toamna ne-a facut pionieri. Cu un autocar Mercedes al ONT -ului (trebuia sa ne simtim mandrii ca ca suntem "ai tarii flori"), am fost dusi la Salina, pe Valea Prahovei.
Alai mare ! Parinti, profesori, secretari de partid. Toti se umflau in pene, erau mandri de odraslele lor care calcau incet si sigur pe niste urme batatorite : maine in UTC, poimaine in PCR si la anu' in apartament cu 2 camere, 109 lei pe luna chiria. Ieftin ca braga !
In Salina minunatie curata ! Unii nescosi in lume niciodata, lingeau stalpii ce inconjurau bustul "poetului nepereche", pentru a se convinge ca sunt din sare veritabila, dupa spusele ghidului, ce zambea intelegator la vitelusii avizi de sare :
"Implinim si noi prin fapte mandru tarii viitor !"
Seara era a parintilor. La restaurant categ. I o fripturica, bericica import, bombonica, o ochiada avida la tovarasa invatatoare (aia noua) si hai acasa.
Suntem morali tovarasi ! Aerul pe care-l respiram e imbibat de moralitate. Uite d-aia ieseau ei dimineata cu un ciorap de-un fel si cu altul de alt fel. Ii incurcasera intre ei.
Generatia mea a fost ultima care a prins "soimii patriei". Aleluia !

Pitbull

12 Apr 2005, 02:47

Totusi, nu-mi pot reprima curiozitatea necinematograficä: ce-o fi fost cu äla, dom'le? :shock:
Si iatä si räspunsul! :)
http://www.snopes.com/humor/iftrue/insider.htm
Asadar, de-acum, suntem liberi sä facem din ea "scenarii".
Apropo, specia asta a "legendelor urbane" e foarte räspânditä, inclusiv ca obiect de studiu, în lume si mai ales în S.U.A. Un bun prieten al meu, Jan Harold Brunwand, folclorist din Salt Lake City, pe care l-am cunoscut în 1970 când venise aici sä studieze folclorul românesc si est-european, s-a specializat în legende urbane si a publicat câteva culegeri si studii.
E un gen foarte interesant, si meritä sä-i däm atentie. Totusi, sä nu uitam un amänunt esential: NU SUNT TOTUNA CU "FABULELE CINEMATOGRAFICE" de aici, din simplul motiv cä legendele urbane sunt INVENTATE. Deci, imaginatia cuiva a lucrat deja. Folosirea lor ca posibile surse de inspiratie pentru scenarii de film aplicä alte reguli decât aceea a faptelor reale.
(Cine stie, poate sä fie si ästa un motiv pentru care "Neînvinsä-i dragostea" mi-a reusit doar partial...? Cu totii am luat articolul din "Expres-Magazin" drept real... când de fapt, totul fusese o näscocire a unui ziarist.)

Airlight

12 Apr 2005, 08:18

:D :D :D

Pacat, Andrew Carlssin suna foarte bine ca nume..

Thanks for the research effort, mr. Pitbull !

notorious

12 Apr 2005, 11:26

cinemateca 'union' sta in bezna, pt ca nu-stiu-ce-cablu-de-inalta-tensiune a fost 'agatat' si, pt urmatoarele 2 zile, pana se remediaza defectiunea (!) spectacolele sunt anulate.

kestia e ca, ironic, in camera mea venise, ca invitata, o sudenta din america. cand m-am intors cu o falca-n cer si una-n pamant (trebuia sa revad 'pasarile', primul film care chiar ma ORIPILASE in copilarie) ii zic: si... zis only hepanz in rumeinia...'.

WraIth

12 Apr 2005, 15:30

no fi el o fablua dar am murit de ras :)))

la enlgeza il asculta pe unu shi ii spune sa traduca propozitia urmatoare:

Nu-i asha ca ai fost ieri la pescuit ?

el totushi shite engleza,dar s-a luat dupa altii in banca shi a scos prostia.traduca asha :

I have gone to fishing yesterday,isn't you?

klein

12 Apr 2005, 15:50

WraIth

12 Apr 2005, 15:53

cum o oaie? un miel asha de pashti,dar dau animale la metro? :P

klein

12 Apr 2005, 16:00

da, am uitat sa precizez ca oaia e moarta. de pasti normal

Pitbull

13 Apr 2005, 00:23

nu stiu daca se incadreaza la capitolul asta, dar in orice caz am auzit ieri o chestie tipic romaneasca: tocmai mi-a explicat cineva care s-a dus sa cumpere un aparat de aer conditionat la Metro, ca se fac promotii. Pentru un astfel de aparat primesti din partea casei... ei bine...nu altceva decat o oaie. :D daca sunteti interesati, acu e momentul.
Nu numai cä e tipic româneascä, dar e si tipicä pentru capitolul ästa, prin absurdul pe care-l contine - auzi acolo: aparate de aer conditionat si oi moarte! Amintiti-vä scheciurile comice cu subiecte similare - ce altceva erau, dacä nu puiuti cinematografici? Sau drägutul film "Buongiorno, elefante!", 1952, de Gianni Franciolini, dupä Cesare Zavattini, cu Vittorio de Sica.

Danny

13 Apr 2005, 12:11

Adicä spunea un BANC cu ei, fäcea MISTO de ei, da' nu reusea sä le spunä altfel decât "Tovaräsunicolaeceausescu" si "Tovaräsaelenaceausescu"! Pavlov cu P urias!

Apropo de asta...

Eram la gradinita. La un moment dat intreaba tovarasa "Copii, cine este Presedintele Republicii Socialiste Romania"? Ridica aproape toata lumea mana. Oarecum sictirit, realizand ca sunt sanse mici sa ma puna tocmai pe mine, ridic si eu. Dar ce sa vezi, surpriza se produce. Ma ridic in picioare si raspund raspicat: CEAUSESCU!
Eram sigur pe mine, ai mei susoteau prin casa...Ceausescu in sus, Ceausescu-n jos...chiar ma miram de ce a mai pus intrebarea, doar toata lumea stia, ce naiba. Ma asteptam la un "bravo" "felicitari". Cand colo, ma trezesc cu un "STAI JOS!" spus cu dispret, si fara nici o explicatie. :?
Nedumerire mare. Ce se intampla? Oare n-o fi el? O fi venit revolutia un pic mai devreme?
Peste cateva clipe se face lumina. Un scump coleg raspunde "Prea iubitul nostru...bla bla...este Tovarasul Nicolae Ceausescu" :w00t:

emanuel

13 Apr 2005, 12:15

:lol: Misto, Danny!

Gaandalf

13 Apr 2005, 17:31

god damn it danny ... :lol: :lol: :lol:

la cheile de la usha de la intrrare am o chestie dintr-aia de pus de gat luat de la un liberty parade de anul trecut. merg pe strada si imi atarna afara ... culoarea rosie fiind... mai bate si la ochi ... toata lumea in autobuz ma trage de manec a imi spuna ca imi atarna ceva. azi picatura a umplut paharul. am ignorat o "batranica" care pana la urma mi-a scos cheile si mi le-a pus in fatza cu tot cu "latzul" de pus de gat si a inceput sa imi urle ca sa fiu mai atent ca sunt multi hoti pe lumea asta... unfuckingbelivalbe,,,
:shock:

notorious

13 Apr 2005, 20:51

Peste cateva clipe se face lumina. Un scump coleg raspunde "Prea iubitul nostru...bla bla...este Tovarasul Nicolae Ceausescu"

tare ! :lol:

Pitbull

13 Apr 2005, 20:59

Aceia ce-si uitä trecutul, sunt osânditi sä-l repete.

M0n0

13 Apr 2005, 22:03

De ce se repeta razboaiele? Pt ca nimeni nu invata din ele...

Pitbull

14 Apr 2005, 01:18

Stimate Nikolai Petrovici,
Fii te rog bun, si pânä mâine dimineatä împuscä pe toti chiaburii din sat, si pe toti soväielnicii.
Cu drag, al d-le,
Vladimir Ilici Lenin

(Din Arhiva K.G.B.)

Pitbull

14 Apr 2005, 06:19

Vä multumesc, tuturor celor care v-ati antrenat în acest topic si-l tineti în viatä. Nu mä asteptam sä meargä atât de bine. Importantä aici nu e bucuria mea personalä, ci necesitatea unor discutii pe aceastä temä.
Înainte de toate, doresc sä remarc câteva lucruri:

Pe lângä "fabulele cinematografice" cu adevärat, apar aici multe alte relatäri hazlii sau semnificative care au o tangentä mai redusä cu subiectul. Desi, slavä Domnului, nimeni nu le-a combätut, vreau sä preîntâmpin orice asemenea observatii, precizând: SI ACELE CONTRIBUTII SUNT BINEVENITE! Nu vä autocenzurati, relatati liber tot ce vi se pare demn de povestit. Pe de o parte, de multe ori însäsi modestia tinde sä vä inhibe - chiar pe aceastä paginä, Klein se îndoia de adecvarea relatärii sale cu aparatele de aer conditionat si oile moarte, când de fapt continea exact datele tipului de fabule care ne intereseazä aici. Pe de altä parte, si "non-fabulele" sunt foarte necesare, tocmai pentru cä relevä, prin contrast, träsäturile fabulelor autentice. În sfârsit, dincolo de considerentele de utilitate, nu avem de ce sä respingem orice mici întâmpläri amuzante, chiar dacä le lipsesc unele elemente. Si ele îmbogätesc topicul, fäcându-l antrenant si cuceritor. Singurele contributii nedorite sunt cele care se înscriu în definitia datä cândva de Paul Cälinescu: "existä un singur gen prost de film: genul plicticos".

De altfel, ati observat cä, ori de câte ori se impune, am subliniat care "fabule" erau cele mai reprezentative si care aveau doar caracteristici partiale, cât si ce anume le lipsea ca sä se rotunjeascä. În treacät fie zis, as vrea sä se lanseze si altii în asemenea observatii si comentarii; eu sunt doar initiatorul topicului, nu cine stie ce staroste pe-aici, si mai avem destui profesionisti în forum, fie propriu-zisi, fie ca nivel de gândire; iar pentru ceilalti, preocupati sä devinä regisori sau scenaristi si aflati încä în curs de formare, si discutiile constituie un exercitiu interactiv extrem de util.
În ultimä instantä, ceea ce avem aici începe sä devinä un mic atelier de dramaturgie si chiar de regie - sau, mai precis, cursul de initiere. Cu asemenea exercitii si discutii începe orice scoalä de cinema.

În sfârsit, venind în întâmpinarea altei posibile nedumeriri, voi preciza acum si de ce folosim cu precädere definitia de "fabule" si "non-fabule".
Cum stim, fabula este, la un prim nivel, genul satiric în versuri care distribuie animale (sau alte personaje neantropice) în roluri umane. Dar calitatea ei de fond este "morala" din final - care, oricât de declarativ ar fi enuntatä acolo, nu se poate constitui färä acel "clenci" imediat anterior, bazat pe o contradictie de termeni, care rotunjeste tâlcul fabulei (cel mai ingenios constituit în exemple ca "iepurele si broasca testoasä" sau "broasca si boul": prea marea sigurantä de sine a iepurelui îl face sä piardä cursa; din vanitate, broscoiul se umflä pânä plesneste; etc.) Acestea sunt modelele structurale pe care le regäsim în cele mai relevante dintre relatärile noastre de-aici.
Întâmplätor, cea mai celebrä fabulä a lui La Fontaine, "Greierele si furnica", este... nedesävârsitä! Desi îsi revendicä o afirmatie moralizatoare justä în final, povestirea rämâne liniarä... Nu are cârlig! Furnica a muncit, a agonisit, iarna are ce mâna; greierele s-a distrat toatä vara, iar acum vine cu miloaga; furnica îl refuzä. Ei, si? Nu degeaba, unii comentatori au luat în räspär neomenia furnicii, alti autori au reluat subiectul, tratându-l cu variatiuni (vezi Topârceanu), iar umoristii chiar au dus mai departe fabula. Cu totii simteau, constient sau nu, lipsa ei de finalitate. Personal, consider cel mai adevärat deznodämânt al fabulei "sechela" de mai jos:

Venea furnica de la slujbä, în zi de salariu, cu bratele pline de sarsanale încärcate, cu cartofi, ceapä, varzä, vinete, etc. cä trecuse si pe la piatä. Când, la un stop, opreste în fata ei un B.M.W. decapotabil - la volan... greierele!
- Särumâna furnicuto, ce faci gagico?
- Bine mersi, uite si eu, de la piatä... Vai, nu mai pot de obosealä, mä omoarä toate papornitele astea, dupä opt ore la serviciu... Si-acuma am de spälat si rufele, si de gätit pentru bärbatu-meu, si pentru copii, cä vin de la meditatii... Säptämâna viitoare vrem sä zugrävim bucätäria, si era vorba sä luäm si termopane, da' bani de unde, c-au scumpit ästia întretinerea, ceva îngrozitor... Da' în fine, asta e. Si tu, cum o mai duci?
- A, lasä bäi gagico, tu te plângi? Sä vezi la mine calvar! Toatä varä n-am putut sä mä odihnesc, o duminicä liberä n-am avut si eu, numai concerte pe litoral, am fost la Mamaia, la Costinesti, la Stuffstock, acum vin de la o imprimare, cä-mi scoate Mediapro-ul best of-u' pe trimestrul ästa, disearä am concert în Läptärie, de-acolo m-asteaptä Berti Barbera la "Taverna", noaptea, si mâine filmare pentru videoclip, (Bip-bip, mobilul: tema din "Salcia"). Uf, iar mä reguleazä la cap Moculescu, vrea sä-l bag în Läptärie disearä - dä-l în mä-sa, sä-mi lase mesaj - nu mä mai släbesc ästia o clipä, tot pe drum pe drum pe drum, cä mi s-a bulit si Mercedesul äla vechi, îl stii, cu gropile astea din Bucuresti, noroc cu coproductia aia la Castel Film, c-am luat avansul säptämâna trecutä si mi-am tras si eu B.M.W.-ul ästa... (Mobilul iar: "Am doar 18 ani!") Da, Tudore, disearä la opt în Läptärie, îi zici lu' sefu' cä ti-am rezervat un loc la masa aia... a treia pe stânga... Da, cu pläcere... Alo, bä, stai, nu-nchide! Fii atent, îi zici lu' Lapi cä... lu' LAPI am zis! Räzvan Lupu-Lapi, ce, esti surd?... Ho, cä nu te-am înjurat, LU-PU-LA-PI, asa... Îi zici c-am repetitie cu el si Caminschi mâine dup-amiazä, cä eu nu mai apuc, hai te pup! (Ochi dati peste cap.) Da, Tudore, zi... Ce?... Cine??? E'te, Sulea Spätaru, de un' sä-i fac rost de invitatie la ora asta? Oricum, nici nu bag decât cinci piese noi, în rest, tot alea si tot alea... Zäu? Bine, atunci sä vinä, da' spune-i c-o sä stea în picioare, sä fie clar! Sau îl tii tu pe genunchi! Si färä sepepisti, c-o sä fie omor acolo, n-am unde sä-i mai bag, îi zici sä si-i lase la Cotroceni... Hai pa. - Asa, si säptämâna viitoare, unde crezi cä mä duc? La Paris, bäga-mi-as picioarele, cä aveam o obligatie la manageru' de la Moulin Rouge si-acuma mä pune sä-i cânt tot sezonul...
- Naspa de tot... Si zici cä te duci la Paris?
- Da, säptämâna viitoare, de ce?
- Si cât stai? Cä vreau sä-mi faci si mie un mic serviciu...
- A, nu stau mult, ce crezi cä am eu timp de prostii? O lunä, hai douä... TREI, maximum!
- Bine... Uite ce voiam sä te rog...
- Zi, furnicuto, pentru tine fac orice!
- Ei, dacä se-ntâmplä sä-l întâlnesti pe-acolo pe unu', La Fontaine... Zi-i din partea mea sä se ducä putin în chizda mä-sii!

MinRep

14 Apr 2005, 08:19

O intamplare care m-a lasat masca:

Introducere: Fratele meu este in a noua, iar in urma examenului de capacitate a esuat intr-o scoala mai slab cotata decat cea din care a plecat, dar care se dovedeste a fi mai... stimulativa.

Desfasurarea actiunii: In timp ce eu postam afirmatia lui Tarkovski despre "2001", fratele meu citea "Solaris" de Stanislav Lem (o coincidenta). Fiindca acasa e ocupat cu alte chestii, citeste mai mult la scoala. Ieri, profesorul de logica/filosofie il observa si incep o discutie, mai intai despre carte, apoi deviaza intr-o discutie despre Tarkovski, pentru a ajunge - dupa vreo cinci minute - sa se "certe" pe urmatorul subiect: care este mai bun: Kubrick sau Tarkovski?

Concluzie: Deci, am o intrebare: ce puIa mea se-ntampla pe lumea asta? :w00t:

notorious

14 Apr 2005, 20:10

@Pitbull

stii, draga pitbull, mie tare nu-mi place sa moralizez. sa fiu moralizat, nici atat. ergo, daca topicul asta era despre metafore & morale, s-ar putea sa-ti cam tai craca de sub picioare... prea 'profund' ca sa ceri unor neinitiati sa continue shoul...

la urma urmei, daca si fabula cu nenea acela (scuza-ma ca nu-i mai retin numele) care a sucit rolele la cinemateca are vreo morala... tough luck, o morala poti gasi in orice. :P

doua furnici numarau o bila. morala: nu va jucati cu focul. (banc sec consacrat)[/quote]

Pitbull

15 Apr 2005, 21:32

Cum, mäi Notty, se poate s-o iei chiar asa, la propriu? “Moralä” era la nenea La Fontaine, si la unchiu’ Alexandrescu, si pe vremea lor. Am folosit termenul din comoditate, întelegând cä toatä lumea stie despre ce e vorba. Nicidecum “mesaje moralizatoare” si alte alea – pur si simplu, e vorba de “un sens, o semnificatie, o idee”, scopul final al oricärui film si al oricärei opere de artä în general. Si nici nu înseamnä cä întâmplarea din viatä, gata, îl si exprimä! Dacä o alegem ca semnificativä, înseamnä cä ea contine ELEMENTELE POTENTIALE care, prelucrate artistic, sä sfârseascä prin a releva un sens.
Uite, de plidä: întâmplarea cu proiectionistul zäpäcit a fost, la origine, o simplä “poantä”. Dar ea detine destule elemente pentru a deveni, eventual, o secventä rotundä dintr-un film despre o scoalä de cinema; în cazul nostru, despre o scoalä bulibäsitä, cu profesori tälâmbi si studenti jucäusi si sarcastici – eventual. Sau varianta ta: cea cu sunetul straniu din timpul proiectiei – se poate înscrie într-un registru mult mai grav; pe mine, de pildä, mä duce cu gândul la “Blowup” sau la “Conversatia”… Ori, le putem combina în acelasi film, si iese ceva si mai complex… Posibilitätile sunt nelimitate, cu conditia sä stii sä le folosesti.
Asa cä, nu te inhiba si keep the fun going! :)

M0n0

15 Apr 2005, 22:13

Imagine this...

100 de persoane normale, intr-o zi normala intr-un loc public (un parc) toti isi vad de treaba cand deodata isi scot din buzunar cate un balon, il umfla, si se sparg simultan...si apoi toata lumea isi vede de treaba...

asta arata cat de monotoni si roboti sunt oamenii cateodata...

Pitbull

16 Apr 2005, 01:15

Eeei, iatä, asta este deja off-topic. Din douä motive:
- nu e realä (träitä, väzutä, sau aflatä din alte surse si creditatä ca autenticä), ci este din capul locului un produs al imaginatiei;
- nu e realistä, tinând clar de domeniul absurdului.
Desigur, în sine e interesantä si semnificativä (desi nu foarte originalä; s-au mai väzut asemenea propuneri de actiuni stereotipe, "robotice", atât în literatura si teatrul absurd, cât si în genurile realiste - vezi antologica secventä a bursei din "Eclipsa" lui Antonioni). Meritä sä fie retinutä, dar pentru o fazä mult mai avansatä a "scolii de dramaturgie cinematograficä", ulterioarä consemnärii fidele a realitätii: zona imaginatiei - si, chiar mai departe, a fanteziei non-realiste.
(Nu te descuraja, M0n0, e bine cä ai pus-o. Desi off-topic, a prilejuit câteva observatii utile.)

M0n0

16 Apr 2005, 08:08

Ms pt. observatii...am sa le tin minte... :)

nume

16 Apr 2005, 19:09

M0n0

16 Apr 2005, 19:54

Airlight

17 Apr 2005, 11:23

2 chestii:

a) Bravo M0n0 pentru idee; nu numai frumoasa si foarte cinematografica, dar si posibila si reala intr-un anumit context. Fara sa stii, ai reinventat mecanismul de protest social care face furori pe internet de vreun an, flashmobbing-ul.
(Pentru Pitbull si pentru ceilalti care contesta, iata explicatia: http://www.google.com/search?hl=en&lr=&q=flash+mobs&btnG=Search )

b) felul in care romanii inteleg o astfel de idee ca propunere vizuala (vezi reactiile) arata de ce, printre altele, ea n-are cum sa apara la noi, necum face cariera.
Oameni buni, pustii astia sunt printre altele sansa noastra de a inventa ceva in plus fata de ce stim ca s-a facut, nu-i tratati cu sictir si blazare, ajutati-i sa creasca. Daca voi n-o faceti, macar incurajati-i pe altii s-o faca..

Inca o data bravo M0n0 pentru idee, keep them coming; poate nu neaparat in topicul asta, desi cine-a zis ca fabulele trebuie sa fie reale..

M0n0

17 Apr 2005, 18:19

Ms Airlight pt cele spuse...si ca sa spun sincer nu stiam ca am reinventat flashmobbingu...ceea ce nu cred ca am facut-o...dar in felul asta am mai invatat ceva... :)

Pitbull

25 Apr 2005, 06:41

cine-a zis ca fabulele trebuie sa fie reale..
Päi chiar Je am zis, Airlight dragä, uzând de prerogativele mele de topicmaster. Dar nu pentru cä le-as considera pe cele reale mai breze decât alea imaginare - Doamne feri! Cä doar, IMAGINATIA conteazä! Nu, ci numai fiindcä primul pas spre exersarea imaginatiei ca sä devinä cu adevärat fecundä si creatoare, pästrând totodatä legätura esentialä de fond cu realitatea, constä în stiinta de a observa acele momente reale care-si depäsesc conditia, purtând în sine germenele dezvoltärii în planul fictiunii. Si am dorit sä avem un topic dedicat exclusiv ACESTUI nivel. Asa cum am spus chiar în mesajul anterior, momentele strict imaginare îsi au locul la nivelul imediat urmätor al procesului de creatie - si de învätare si practicä.
Oricum, departe de mine gândul de a contesta exemplul lui M0n0 - n-am fäcut decât sä precizez în ce context se plaseazä. Totodatä, îti multumesc pentru referirea la flashmobbing. Nu cunosteam fenomenul. Si comentariile tale ulterioare sunt interesante.
Iar acum, un nou moment amuzant, pe care mi l-a amintit poezia lui Herbert, “Semne pentru initiati, de la Ars Poetica:
http://www.cinemagia.ro/forum/viewtopic.php?p=98488&hist=0#98488

Stagiunea 1978-79
Sala "Union" a Cinematecii, plinä pânä la refuz.
Film bun. Täcere reverentioasä. Concentrare. Asimilare. Încremenire de catedralä. Sute de fäpturi cu ochii spre ecran. Si deodatä...
"Mbuf!!" de undeva.
Din altä parte, un glas:
- Diplomat!

Serghei

09 May 2005, 00:27

Despre ce inseamna sa fii roman.
Intru in alimentara sa-mi iau tigari.Trecand pe langa casele de marcat observ doua vanzatoare cantarind o punga destula de mare de maruntis.Dupa cateva secunde de confuzie imi dau seama ca ele de fapt numarau banii.Iei o moneda de 1000 de lei,o cantaresti(5g) inmultesti pana ajungi la 1Kg(200.000) apoi pui punga cu fise de 1000 pe cantar si introduci pretul nominal pe kilogram-200.000 si la pret total iti afiseaza suma exacta.

Am ras jumatate de zi pe faza asta.

Pitbull

10 May 2005, 01:48

Despre ce inseamna sa fii roman.
(...) doua vanzatoare cantarind o punga destula de mare de maruntis (..) de fapt numarau banii.Am ras jumatate de zi pe faza asta.

O stiu de mult - poate chiar de pe vremea lui Ceascä, nu mai tin minte. Habar n-am dacä-i tipic româneascä, dar altminteri îti împärtäsesc sentimentele: si mie mi-a produs întotdeauna nelinisti existentiale.

Iar acum...
Pentru prima datä, propun un cu totul alt gen de "fabulä cinematograficä" - gravä, complexä si întinsä pe intervalul câtorva decenii. Sä v-o împärtäsesc mai întâi, apoi voi face câteva comentarii.

Byebye Tiri

Acum trei decenii si mai bine, milioane de români urmäreau cu sufletul la gurä unul dintre cele mai dramatice meciuri de tenis din istoria sportului românesc. Finala Cupei Davis se disputa la Bucuresti, între România si Statele Unite, constând în cinci meciuri.
În deschiderea turneului, surprinzätor, Ilie Nästase pierduse în fata lui Stan Smith. Imediat dupä aceea, Ion Tiriac îl învinsese pe Tom Gorman. Urmase a doua surprizä nepläcutä si alarmantä: la dublu, Nästase si Tiriac fuseserä întrecuti de Smith si Emmerich Van Dillen. În acel moment, scorul la meciuri era 2-1 pentru S.U.A., iar România nu mai putea câstiga "Salatiera" decât dacä învingea în ambele partide rämase: Tiriac-Smith si Nästase-Gorman.
Era evident cä Nästase avea toate sansele sä-l batä pe tânärul Tom Gorman. Astfel, TOTUL depindea de celälalt meci (penultimul) si, din päcate, si acesta pärea jucat dinainte, dar în defavoarea noasträ: Tiriac si Smith erau la fel de buni, însä... pentru un tenisman, Tiriac era deja bätrân. Foarte bätrân.
N-am sä uit niciodatä bätälia lui Tiri, pe parcursul acelor dramatice cinci seturi. Cuvintelor le e greu s-o descrie. Marele veteran s-a luptat din räsputeri, reusind sä-l tinä pe Smith în sah pânä la scorul de 2-2 la seturi. În ultimul set, însä, a cedat. Era obosit - terminat. Smith l-a spulberat game dupä game. Mi-a rämas în minte un anumit moment când, în pauza scorului 3-0 la game-uri, Tiriac nu se mai ridica de pe scaun, sä revinä în teren... Stia cä pierduse, si era distrus... Glasul arbitrului de centru îl chema insistent, dar eroul räpus rämânea pe scaun, cu umerii präbusiti... Parcä apäsa pe ei povara lumii întregi. (În treacät fie zis, un moment de cinema antologic!)
Si astfel, România a pierdut pentru totdeauna Cupa Davis, dar Tiriac s-a încununat cu gloria unei lupte duse pânä la capät si pierdute vitejeste. Victoria moralä era a lui.
Nu peste mult, Toma Caragiu, Dumnezeu sä-l ierte, l-a omagiat cu umor, în celebrul sketch "Asa-i în tenis", pe cel care fusese "la o mustatä de Salatierä".
Acest moment de istorie sportivä a fost doar cel mai spectaculos din splendida carierä a tenismanului care, ca o încununare a tuturor izbânzilor lui personale, îl formase si-l lansase pe inegalabilul Ilie Nästase. Din acel moment, Nasty si Tiri aveau sä rämânä douä legende vii...

La fel ca-n "Cetäteanul Kane" (sau în... "2001"), face un salt peste zeci de ani si ce gäsim?
Au trecut ani... si viata s-a schimbat. Nu-i lapte-n frigider... dar cei doi sportivi au îmbätrânit glorios. Nästase a rämas acelasi dintotdeauna, în plus dovedind un fair-play admirabil când, dupä scurta rätäcire din 1996, când s-a compromis candidând la primäria Bucurestiului din partea P.D.S.R. (ceea ce a presupus si halucinantul spectacol al bäläcärelii live cu Victor Ciorbea), a recunoscut onest cä aceea a fost cea mai mare gresealä a vietii lui.
Dar Tiriac...?
Ion Tiriac si-a investit întelept onorariile fabuloase din tineretea sa de tenisman, devenind poate cel mai puternic bancher individual din România. S-ar zice cä e încununarea cuvenitä a unei vieti sportive cinstite, animate de un talent rupt din rai.
Si totusi...

De câtiva ani încoace, incidente incredibile fac ca legenda sä se spulbere în cel mai pestilential miros cu putintä.
Tiri cel de odinioarä, cavaler al "Sportului Alb", se distreazä astäzi cu asa-zise "sporturi" sângeroase, practicând pe mosia sa de la Balc una din cele mai sadice distractii cu putintä: masacrarea perversä a mistretilor, într-o formä degeneratä a vânätorii - îndeletnicire odinioarä atât de nobilä. E de ajuns sä observäm cum se desfäsoarä aceste mäceluri, pentru a întelege cä la originea lor nu pot sta decât niste minti cu instanta moralä dezghiocatä räu din tâtâni.
Cândva, oamenii vânau ca sä aibä ce mânca si îmbräca. Chiar si dupä ce agricultura a rezolvat aceste probleme, vânätoarea si-a pästrat totusi, în mare parte, demnitatea. Präzile erau urmärite individual, în habitatul lor natal, unde beneficiau de propriile arme defensive si chiar ofensive, adeseori vânätorul riscându-si viata. În fond, nu era decât o continuare a jocului aspru dar onest al naturii si, în ultimä instantä, o formä de selectie naturalä.
Treptat, practica si morala vânätorii s-au degradat monstruos - în mod paradoxal, chiar pe mäsurä ce necesitatea ei practicä se estompa pânä la disparitie. În zilele noastre, ceea ce se întâmplä în "rezervatii" ca mosia de la Balc sfideazä cel mai elementar simt al demnitätii si decentei. Zeci de indivizi degenerati, animati strict de pläceri sadice, îsi descarcä pustile în turme uriase de animale näscute si crescute în captivitate, anume pentru a fi masacrate, cu instinctele de apärare atrofiate, care sunt gonite tembel prin poligon. Dacä ar fi vorba numai de fascinatia tirului, s-ar putea folosi oricând discuri de argilä sau alte tinte mobile. Dacä amicii poftesc la niscaiva fripturicä de vânat, s-ar cuveni sä practice vânätoarea cinstitä, în pädure, sau mäcar sä frecventeze cabanele vânätoresti. Dar pe dezonorabilii îi îndeamnä cruzimea purä - pläcerea de a ucide angro zeci si sute de animale lipsite de apärare. Ca o dublä culme a ipocriziei, nefericitelor dobitoace li se oferä iluzia libertätii, fiind läsate sä alerge bezmetic prin fata trägätorilor, terorizate de gonaci - asta, dupä ce au fost räsfätate si hränite copios o viatä întreagä, färä a bänui ce li se pregätea.
Inutil de spus, practicantii acestei perversiuni sunt toatä floarea cea vestitä a stäbimii politice si de afaceri.
Iar organizatorul (la Balc, cel putin), e tenismanul campion de pe vremuri - bancherul burdusit de astäzi.

Dar aceasta nu este decât o jumätate din propozitie.
Cäci Tiri s-a bucurat si de darul suprem pe care Dumnezeu i-l face oricui - un fiu. Si s-a bucurat atât de mult, încât i-a dat o educatie aleasä, echilibratä, demnä, în spiritul sportivitätii de altä datä.
Rezultatul? Tiriac jr. e consumator si traficant de droguri.
Ar fi redundant sä însiräm aici toate comentariile privitoare la toxicomanie, sä ne amintim iar de atâtea filme, cärti, reportaje, de piesa "Lumi albe" a lui Chilian, sau de "Valea päpusilor", cu Sharon Tate (film realizat cu scurt timp înaintea crimei de la Bel Air). Stim cu totii despre ce este vorba.
Din capul locului, un consumator de droguri este o potentialä epavä. Nesocotitii doi-trei pasi de la început, dincolo de care cale de întoarcere nu mai existä, presupun lacune mari de educatie. Nu neapärat de informare (virtualmente oricine stie cum stau lucrurile), ci de fortä a caracterului si a personalitätii - cäci în fond, e vorba de o "micä-mare" släbiciune care sfârseste prin a distruge o viatä (si chiar mai multe). Fatä de orice tânär pornit pe aceastä pantä, nu poti sä nu te întrebi: pärintii lui ce-au päzit, când era copil?
(Din päcate, cam stim ce päzesc pärintii beizadelelor de bani gata...)
Si ca sä le punä capac la toate, juniorul Tiriac nu e doar consumator, ci si dealer. Cine stie câti alti tineri (desigur, tot puiandri de bani gata - dar, în fond, oameni si ei) îi pot multumi cä au apucat-o pe acelasi drum?
Ce-ai fäcut, Ioane? (Cä "Tiri" nu mai pot sä-ti spun.) Cum ti-ai crescut copilul? Ti-au luat banii mintile?

În sfârsit, räspunsul la aceastä întrebare ni-l oferä chiar bancherul, fostul sportiv - cel putin, prin extrapolare: ceea ce face el în prezent sugereazä destul de gräitor si ce-a fäcut când ar fi trebuit sä-si pregäteascä fiul pentru viatä.
Eroul de pe arena Progresul încearcä sä influenteze justitia, pentru a-si scäpa odrasla de pedeapsa care, în fond, i se cuvine.
Veti spune cä asa ar face orice pärinte...?
Nu stiu altii cum sunt, dar dacä fiul meu de saptesprezece ani ar nenoroci pe cineva, stiu sigur cä n-as începe sä trag sfori si sä împing spägi pe la Ministerul Justitiei (presupunând cä as avea cu ce; spre ghinionul - sau norocul - meu, n-am). I-as fi aläturi, desigur, cäci loialitatea e sfântä, dar asa cum se cuvine: cu întelegere, cu compasiune, cu încurajäri si sfaturi - nu cu complicitate. L-as ajuta cât as putea sä suporte cât mai bärbäteste consecintele propriilor lui fapte si sä redevinä, în timp, om.
Din päcate, se pare cä imboldurile lui Ion Tiriac sunt altele.

* * *

Aceasta e povestea, iar finalul ei rämâne, deocamdatä, deschis.
Mä främântä de mai multä vreme, si de aceea am hotärât s-o supun discutiei. O gäsesc pe cât de tristä, pe atât de incitantä dramaturgic: evolutia unui mare sportiv, pe douä directii încrucisate: prosperitatea financiarä intempestivä, si degradarea moralä ireversibilä (si foarte subtilä, cäci nu e vorba de desfrâu, perversiuni sexuale, alcoolism si alte asemenea ieftinätäturi, ci de situatii mult mai complexe si oneroase).
Pe undeva, îmi aminteste si de "Citizen Kane" - si poate cä e chiar mai interesantä; cel putin, Charlie Kane a fost "corupt" încä din copilärie, când Thatcher l-a luat de-acasä sä-l dea la cele distinse scoli. N-a avut nici o sansä, ca sä zicem asa. Spre deosebire de Tiriac, care ani de-a rândul a gustat culmile unei glorii legitime si curate: cea sportivä. A luptat cinstit, a învins moral, a fost iubit de o tarä întreagä.
Dupä care a ajuns, spre lauda lui, un mare bogätas - si spre rusinea tuturor, un gunoi uman.
Si mä gândesc cä poate, cândva, voi încerca sä scriu un scenariu dupä povestea asta.
Ce ziceti?

notorious

10 May 2005, 20:44

Si mä gândesc cä poate, cândva, voi încerca sä scriu un scenariu dupä povestea asta.
Ce ziceti?

don't. povestile despre coruptie si degradare umana sub imperiul banilor s-au spus prea multe, in prea multe feluri.

Pitbull

10 May 2005, 21:06

Sigur cä da - si totusi... Am senzatia cä încä nu s-a spus totul pe tema asta. Desigur, s-au fäcut sute si mii, riscul de a cädea în desuetudine si epigonism e enorm... Dar si dacä-ti reuseste...!
Oricum, unul dintre crezurile mele este: "Originalitatea nu înseamnä neapärat a spune ceva nou, cât a spune ceva vechi, într-un mod cu totul nou."
Personal, m-as încumeta la un asemenea scenariu. Mä incitä. Evident, mi-as asuma atât sansa de a face un mare film, cât si riscul de a o da-n barä lamentabil. Dar... treaba asta nu e valabilä pentru ORICE proiect artistic? Existä, undeva, cumva, cândva, garantii a priori?

Airlight

11 May 2005, 08:35

"Originalitatea nu înseamnä neapärat a spune ceva nou, cât a spune ceva vechi, într-un mod cu totul nou."

RESPECT.
Si celelalte observatii, la fel de pertinente.

Eu zic ca merita, dom'profesor. Tinem pumnii.

M0n0

11 May 2005, 09:16

O plimbare prin oras, afara ploua (inundatii and stuff), si cei de la salubris ce credeti ca faceau? spalau carosabilul ca nu il spala ploaia destul...mi-a placut faza asta...

nume

11 May 2005, 11:52

RESPECT.
Dupa blocurile gri, maca-ti-as !

Pit are dreptate, variatiuni pe aceleasi teme la infinit.
Poate incerci sa le scrii un pic mai scurte ...

WraIth

11 May 2005, 21:13

multe filme au aprut pe aceasta tema(aproximativ) vitza sporitvului care incepe de jos(la tiriac nu shtiu cum a inceput el) devine incununat de glorie,viata shi glorie with it's ups and downs. ishi intemeiaza o familie unde acolo glasul banului se simte cel mai tare,mai ales asupra educatie copilului(care ca in exemplu,ajunge un brat de bani gata) shi cand trebuie sa infrunte lumea cu propriile sale puteri, tot la taticu ajunge, tot taticu trebuie sa il scota din kkt.

aici tiriac s-a apucat sa traga de toate sforile,mai ales ca ii fiul lui,dar este shi o imagine pe care vrea sa o pastreze,daca el inca nu shi-a dat seama ca ii feja patata.

shi ai uitat de love-life'ul sau. andrEEa Marin. no comment

ps:chair azi l-am vazut la teo pe nastase.a venit frumushel cu sotioara lui(destul de tanara pt el) shi cu fetitza sa. looks like the perfect family,well my guess is not.

notorious

11 May 2005, 21:50

RESPECT.
Si celelalte observatii, la fel de pertinente.

kissass ! :sick: :sick:

@pit

te-ai gandit deja la un nou mod in care sa prezinti vechea trama ? :?

Pitbull

12 May 2005, 01:35

kissass ! :sick: :sick::?
Ce-ai cu el?
@pit
te-ai gandit deja la un nou mod in care sa prezinti vechea trama ?
Nu. Ideea e foarte recentä. Dar, dacä ar fi sä scriu vreodatä acest scenariu, BINEINTELES cä va trebui sä mä gândesc serios. Sunt constient de riscurile expuse mai sus.

herbert

12 May 2005, 02:06

Pitbull, despre Tiriac, despre prototipul Tiriac te ajut si eu. "povestea" trebuie dinamizata & demitizata. n-a prea lovit stele ca sportiv, a fost asa o "legenda" pentru tarcul nostru, nimic mai mult.
e important "unghiul de vedere" al chestiunii.
scenariul trebuie scris cu rautate, fara rezerve intr-o prima varianta, asa ca pentru sertar. pe urma, domolim contrariile...
trebuie urcata in caruta si imaginatia, detaliul artistic liber, fictional, ca, impotriva vorbei lui Ilici, arta nu copie intocmai realitatea.
gandeste-te la ceva care sa intereseze si pe straini, nu miza doar pe "revelatiile" mioritice ale romanilor adormiti.

pe mine ma enerveaza Tiriac cand spune - giftuit/primitiv/rudimentar... - "noi, rumanii".
in ultima vreme e si un caracter jalnic...

nume

12 May 2005, 09:29

Ce Tiariac mah ? Gigi Becali e cel mai tare personaj de film. Daca Welles era roman, p-asta il baga in film, "Cetateanul Gigi".

Airlight

12 May 2005, 09:42

RESPECT.
Si celelalte observatii, la fel de pertinente.

kissass ! :sick: :sick:

Prietene, nu cred ca stii inca ce inseamna respectul. Nu inseamna slugarnicie, cum vrei sa insinuezi (si de ce as fi eu slugarnic fata de Mihnea?; oricum, sentimentu-mi repugna..)
Gandeste ce scrii inainte de a grupa literele in diferite forme. Poti rani mai usor decat crezi.

Pentru nume, notorious si pentru cine se mai intreaba:respect inseamna recunoasterea si aprecierea valorilor juste atunci cand ele sunt enuntate.

Si nume, NU. Respectul nu e sentimentul pe care ai sa-l gasesti dupa blocuri, spatiul ala e definit de fapt prin absenta oricarui respect.

tot nume: Cat despre Becali, hold your thought: o sa revin -sper, curand- cu o argumentatie.

Mai vorbim.

MinRep

12 May 2005, 09:43

Ce Tiariac mah ? Gigi Becali e cel mai tare personaj de film. Daca Welles era roman, p-asta il baga in film, "Cetateanul Gigi".
Ultimul cuvant? "Bããããããããããããã... Dã-dâng-dâng-dâng...

nume

12 May 2005, 09:47

Si nume, NU. Respectul nu e sentimentul pe care ai sa-l gasesti dupa blocuri, spatiul ala e definit de fapt prin absenta oricarui respect..
Daca n-ai sesizat mistocareala e grav. Te-ai supinit ?

Airlight

12 May 2005, 09:55

M-am intrebat si m-am ofticat.
In ultima vreme va cam iau in serios si n-ar trebui.

Ce-ai vrut sa zici cu

Pit are dreptate, variatiuni pe aceleasi teme la infinit.
Poate incerci sa le scrii un pic mai scurte ... ?

N-am "variat" nimic, n-am uberscris nimic. La ce te refereai ?

nume

12 May 2005, 11:03

Ma referam la lungimea mesajelor lui Mihnea. Nu ne lua in serios prea mult, e doar un forum de cinema.

Pitbull

12 May 2005, 15:15

@Herbie,
Ca de obicei, replicile tale dau senzatia unui "atelier de creatie". Sunt la obiect, justificate si pertinente.
Dar, tot ca de obicei (hehe ;) ) existä si reversul medaliei: nu-mi spui nimic nou; sigur cä stiam dinainte cä astea ar fi directiile pe care sä purced, într-un atare demers artistic.
Si, IAR ca de obicei, motivul rämâne acelasi: noi doi încä nu ne cunoastem destul de bine. De ce naiba nu înceräm sä punem si de niste confruntäri si consultäri extra-forumiste? Sunt convins cä ar merita.

@Restu' lumii
Dragi feti-logofeti, voi toti ästia ce vä zbuciumati în cele câteva mesaje de mai sus, mä cunoasteti deja îndeajuns ca sä stiti cä nu-mi place sä vä certati pe subiecte lansate de mine, si mai ales în legäturä cu umila-mi persoanä. Ce-ar fi s-o läsati mai moale?

In fine:
Revenind la subiect, sigur cä el ar trebui neapärat sä atingä universalitatea. Recursurile mioritice n-ar putea în nici un caz sä rämânä închise, ci sä se limiteze doar la acea notä de "speficic national" (tälâmbä sintagmä!) care inträ în conjunctie cu accesibilitatea pentru oricine (de pildä, ca un film despre Shaka Zulu pe care-l înteleg si laponii).
Ar fi disponibile douä solutii: una, de film cvasi-biografic, cu pästrarea numelor si faptelor reale, etc. (dar nu-mi inspirä încredere; Tiriac nu e, totusi, un personaj atât de "mare" si "istoric"); a doua, mult mai tentantä, de romantare si dezvoltare fictionalä (gen, desigur, "Citizen Kane", sau "Atentatul" lui Yves Boisset, sau mai la noi, "Actorul si sälbaticii" - trecând peste nerusinarea cu care falsifica istoria).
Apropo: în aceiasi termeni as vedea un alt subiect similar care mä incitä: un film despre destinul ingrat si bizar al unor oameni care, întâmplätor, s-au näscut ca odrasle ale unui tiran - si, de bunä seamä, vine peste ei inevitabilul tävälug al unei revolutii! Cin-sä fie, cin-sä fie modelele? Ghici Valentine, Zoe si Nicule (Marx sä te odihneascä în pace) cine!

Pitbull

18 May 2005, 20:38

Povestitä de Gheorghe Cozorici, Dumnezeu sä-l odihneascä:

Cândva, prin anii '70, un täran din nordul Moldovei, säpând în ogradä, a gäsit o spadä veche. A dus-o la muzeul din Suceava, expertii au fäcut cercetäri si au ajuns la concluzia cä apartinuse unuia dintre domnitorii Moldovei. I-au cerut täranului s-o vândä muzeului, iar omul, modest, a cerut pe ea o sumä de-a dreptul ridicolä: vreo mie de lei, sau cam asa ceva.
Entuziasmati, muzeografii au fäcut un referat pentru Tovaräsu Prim de la judeteana de partid, sä aprobe decontul miei de lei pentru muzeu si sä se achizitioneze istorica spadä. Tovaräsu Prim a fost de acord cu achizitia, si cu suma, dar nu i-au convenit douä mici amänunte:
- cä trebuia sä se deconteze;
- cä se cumpära de la un cetätean.
Asa cä a respins referatul ca atare, cu indicatia pretioasä:

"Se va lua prin virament,
din comertul socialist."

Floydman

23 May 2005, 00:32

nu prea crez... din cate stiu eu....tot ceea ce se gaseste accidental sau prin sapaturi arheologice in materie de vestigii sau relicve istorice in subsolul teritoriului romanesc, fie chiar si la 50 cm sub nivelul solului, este proprietate publica a statului, indiferent cui apartine pamantul in care a fost gasita relicva respectiva....asa e acum si mai ales cred ca asa era si in 70....cu alte cuvinte daca gasesti asa ceva in pamant, (da inclusiv tezaure, s-a intamplat) ele apartin statului din clipa in care au fost descoperite iar gasitorul nu are decat calitatea de bun cetatean obligat sa anunte si sa predea acel tezaur statului. fara remuneratie. lucru perfect normal din punct de vedere moral. nimeni nu isi poate insusi o mostenire istorica, fie ea o potcoava de aur din calul lui Burebista sau o mesha putreda din peruca lui Cantemir. finders-owners sau finders-keepers nu se aplica decat in jocurile de copii

Pitbull

23 May 2005, 01:16

Vorbirä domnu' avocat! ;)
M-am gândit si eu la toate detaliile astea, da' ce sä-i fac? Cozorici a trecut de mult în nemurire, cum sä-l mai întreb?
Oricum, nu uita cä träiam, atunci ca si acum, în tara tuturor posibilitätilor. Poti sä stii ce le-o fi trecut prin cap, sau ce chichite au fost la mijloc?
Si-n fond, aici conteazä mai putin aspectele legale, si mai mult pilda de mentalitate - care, trebuie sä recunosti, e TIPICA epocii! (Poti sä tai obiectul de tezaur si sä-l înlocuiesti cu alt soi de unicat, care nu intra sub incidenta nici unei legi speciale - sä zicem, vreo capodoperä de artä popularä; räspunsul Tovaräsului Prim avea mari sanse sä fie acelasi!)

Floydman

23 May 2005, 01:36

eu nu am zis ca faptul e nerelevant. am vrut sa zic ca o paranteza ca faptul are mari sanse sa fie doar fictiune. un banc. bun.

Pitbull

08 Jun 2005, 16:00

Pe vremuri, pe coltul circular al blocului cu cinematograful Scala era un lacto bar numit "Dorna". Pânä-n anii '80, când a dat drumul Ceascä la foametea nationalä, acolo se mânca incredibil de bine si ieftin. Prânzeam adesea prin acele locuri, când eram liceean si aveam meditatii la mate dupä-amiaza asa cä nu puteam trece pe-acasä, si mai târziu, când student fiind, pauzä de prânz aveam (si säli de curs în spate, pe Pitar Mos).
Ei, si-ntr-o zi, în timp ce-mi savuram mämäliguta cu brânzä de burduf si ochiuri moldovenesti, aud de la masa vecinä ditamai discutia. Comprim esentialul într-un scurt monolog:
"Haideti, tovaräsa, vä rugäm mult, vrem si noi niste hemenex!... Päi de ce sä nu se poatä, cä uite, aveti tot ce vä trebuie! Hai, tovaräsa, säu asa, muncim aicea aläturea pe santier, suntem morti de foame, si vrem si noi sä mâncäm, cä nouä asa ne place, hemenex! Hai vä rugäm!... Ei, si ce dacä-n meniu nu scrie, ce, nu puteti sä puneti acolo-n tigaie niste ochiuri si suncä, sä ne faceti si nouä hemenex, cä doar le plätim!... Ce mare lucru, niste hemenex?"
Degeaba. Nu le-a fäcut hemenex.

Airlight

08 Jun 2005, 17:33

Hemenegz cool. :))

Welcome back.

Pitbull

08 Jun 2005, 17:40

HemenEX, nu "hemenegz". Ce, tu zici "segz"?

Pitbull

03 Jul 2005, 00:27

Trei întâmpläri povestite de prietenul si colegul meu din liceu Mihnea Gafita - printre altele, traducätorul unei excelente editii din "1984" de Orwell.
Pentru cine nu stie, Mihnea si Gabriel Gafita sunt fiii reputatului critic literar Mihai Gafita, decedat în cutremurul din 4 martie 1977, la fatidica petrecere literarä datä de Veronica Porumbacu si Mihail Petroveanu. Amândoi au studiat la rândul lor filologia, iar Gabriel Gafita a debutat cu volumul "Moartea mästilor". Ulterior, a scris unul dintre cele mai bune romane ale literaturii române de la sfârsitul secolului trecut, "Iarna e o altä tarä". (Unul dintre visurile mele rämâne acela de a ecraniza acest roman care contine potentialul de a sta la baza unui film românesc cu adevärat mare!) Mai recent, cariera scriitorului Gabriel Gafita s-a orientat spre diplomatie.
Asadar, prin anii '70...

Pitbull

03 Jul 2005, 00:29

Moment de luciditate

Familia Gafita locuia în blocul de pe coltul sträzilor C. A. Rosetti si Dionisie Lupu, lângä scuarul cu bustul lui C. Dobrogeanu-Gherea. În apropiere se afla alimentara de unde-si fäceau cumpäräturile. Într-o zi, Gabriel s-a dus sä cumpere cartofi si a întrebat-o pe aprozäreasä de ce sunt cartofii atât de zbârciti.
Aprozäreasa a räspuns cu urmätorul... monolog hamletian:
- Ete na, :x cum sä fie zbârciti, domle, unde vezi matale cä cartofii ästia e zbârciti, nu e nici un zbârciti... (Soc scurt, :shock: moment de gândire; :huh: comentariu reflexiv): - :? Nu SÎNT zbârciti... (Revoltä): - Ete na, :o nu "sînt" zbârciti, da' ce, cä eu n-am fäcut scoalä, de un-sä stiu eu cum e bine, ce mai, domle, nu e zbârciti si gata!
:x

Pitbull

03 Jul 2005, 00:31

Moment de întelepciune

Altä datä, Gabriel se duce sä cumpere lapte, si-l întreabä pe vânzätor:
- Se fierbe laptele ästa?
La care vânzätorul, adânc:
- Singur, nu! :hmm:
Si precizeazä:
- Se POATE fierbe laptele ästa! :sleep:
Dupä care, în sfârsit, comenteazä sententios:
- Asa e limba românä, grea: are gramaticä! :happy:

Pitbull

03 Jul 2005, 00:33

Moment(e) de confruntare

Blocul lor se afla tocmai pe acel colt al sträzii care face ca, între Rosetti si Dionisie Lupu, vizibilitatea sä fie foarte redusä. Aproape în fiecare noapte, la câte o orä târzie, din stradä se auzea urmätorul model de spectacol auditiv:
VRRRRRRRRRRRRR!!!!!!!! - masinä venind în trombä de pe Dionisie Lupu.
BRUMMMMMMMMMMM!!!!!!!! - masinä asemenea de pe C. A. Rosetti.
SCREEEEEECH!!!!!!!!!!! - scrâsnete simultane de frâne.
SFÂR-SFÂR-SFÂR-SFÂR... - geamuri coborâte în mare grabä.
TE BAG ÎN MÄ-TA CU CINE TE-A-NVÄTAT SÄ CONDUCI...!
BA P-A MÄ-TII CU CINE TI-A DAT CARNET...!
SFÂR-SFÂR-SFÂR-SFÂR... - geamuri ridicate în mare grabä.
BRUMMMMMMMMMMM!!!!!!!! - masinä demarând mai departe pe C. A. Rosetti.
VRRRRRRRRRRRRR!!!!!!!! - masinä asemenea pe Dionisie Lupu.

GhitzaCartitza

03 Jul 2005, 10:34

Eram cu un prieten la cumparaturi la un mare magazin hipermarket. Ne facem cumparaturile printre care si un bidon de apa minerala de 5L (ultimul). Dupa ce stam 30 de min la coada, cand scaneaza produsele, tipa de la casa vede ca bidonul avea codul de bare facut franjuri. Zice ca nu poate sa ni-l dea pentru ca nu poate fi scanat. Partea asta am inteles-o, dar acum vine replica geniala a caseritei:
-Pe astea oricum le aruncam!
Prietenul meu intreaba:
-Pai daca o aruncati nu mai bine mi-o dati mie? Eu va dau si banii pe ea.
Totul se termina cu o ridicare de umeri.

Pitbull

03 Jul 2005, 10:55

(...)
Totul se termina cu o ridicare de umeri.
Mda... Nemäsuratele abisuri ale absurdului... Vezi si semnätura mea. ;)

Floydman

07 Jul 2005, 18:05

nume

07 Jul 2005, 18:27

cosorul are o parte ...fe....ROASA!
si o parte...lem....NOASA!
Sa repetam : partea .... oasa si partea ... oasa.

Bravo mah, uite d-asta imi place mie sa lucrez cu intelectualii !

nume

09 Jul 2005, 01:46

Povestea scarbei

Povestea scarbei e simpla : in spatele fiecarei scarbe lacome de bani, arivista mai abitir decat Stanica Ratiu (scarba care te arde la cantar, scarba care te arde la carciuma cand iti aduce nota de plata, scarba care iti vinde marfa defecta drept una de clasa 1) sta o poveste f. trista. Scarba asta cheltuie mai mult decat castiga, are patima femeii ieftine (preferabil centurista) care-i vorbeste pe telefonul propriu de 18 milioane pe luna sperand sa plece in Spania la produs; ori are o femeie care-l insala si bea de necaz in fiecare seara, dar nu se poate desparti de ea pt. ca o iubeste. Intotdeauna scarba infecta are o ruda bolnava intr-o faza terminala care totusi asteapta o operatie miraculoasa. Scarba e super infecta ! Scarba baga la aparate mai mult decat fura pe zi. Scarba are vesnice datorii. Scarba e cautata pe la usa de creditori si recuperatori rromi. Scarba ar f***-o si pe ma-sa pentru bani. Scarba e I-N-F-E-C-T-A !
Recunosti personajul ? Romania e o tara de scarbe.

Pitbull

09 Jul 2005, 02:10

Povestea scarbei
(...)
Romania e o tara de scarbe.
Prea mult si prea dur spus - dar în linii mari ai dreptate.
Oricum, ästa e doar un comentariu. N-ar strica si vreo douä întâmpläri ("fabule" sau "portrete") concrete.

nume

09 Jul 2005, 07:42

N-ar strica si vreo douä întâmpläri ("fabule" sau "portrete") concrete.
Sunt prea multe din astea care mi se intampla zi de zi. Mici bijuterii, zeci de s.m. mentale pe care le inregistrezi si decupezi fara sa vrei.

Pitbull

09 Jul 2005, 08:03

Asa e. Ceea ce face ca exercitiul sä devinä si mai interesant: sä selectäm din toate aceste nenumärate pilde cele mai "cinematografice" exemple. Iatä, voi începe eu - cu unul care m-a marcat puternic.

Personajul e destul de cunoscut si foarte respectat. Pe bunä dreptate. Dar putini îi cunosc si cealaltä fatä...
Pentru început, un detaliu relevant: cu un prilej, mergeam la garä încärcat de bagaje, aveam filmare la Brasov. Respectivul (îl vom numi C.) m-a rugat sä-i duc douä cärti unui prieten comun de-acolo. O.K. Ne-am dat întâlnire în Unirii 1, la metrou (locuia aläturi). Asa cum se obisnuieste, a propus sä ne vedem la cordonul de lângä aparate.
L-am rugat sä coboare totusi pe peron, ca sä nu urc scärile cu toate bagajele. A urmat o tocmealä ca la piatä: cä de ce sä bage un leu la metrou (era în Decembrie, '89), dacä nu circulä? Abia dupä ce i-am amintit cä EL era cel care-mi cerea acel serviciu, a acceptat, bombänind.
Ne-am väzut pe peron, mi-a dat cärtile, si am vrut sä mai stäm de vorbä pânä venea metroul spre garä. Care credeti cä a fost replica lui:
"Nu pot, cä am rugat-o pe aia sä mä lase gratis, cä doar cobor si mä-ntâlnesc cu cineva, si vin într-un minut!"
Si sä mai vorbesti de meschinärie...?

* * *

Dupä vreo sase luni, m-a rugat sä-l pregätesc pentru admitere. Când sä vinä vorba de pret...
"Päi îi ceri bani unui prieten...?"
(Urma sä facä parte din grupa mea de elevi, care toti pläteau pretul normal; era 150 de lei sedinta de minimum douä ore, de obicei prelungite pänä la vreo patru...)
Tocmealä, smiorcäialä... In fine, m-am îndurat si am acceptat sä-l primesc pe gratis, spunându-i cä se va achita cu altä ocazie, indiferent când, si nu neapärat financiar... Voi avea si eu nevoie de ajutorul lui cândva, c-asa e viata, i se va ivi si lui sansa sä mä ajute...
A intrat la facultate din prima.

* * *

Au mai urmat si alte situatii similare, si într-un târziu, pornind de la aceeasti caracteristicä "generozitate" a lui, m-a acuzat cä-l nedreptätisem cu ceva. (Nu intru în detalii; încercase iar o manevrä, altii nu s-au läsat trasi în piept, iar el a dat vina pe mine.)
Si a refuzat sä mä mai cunoascä.
In repetate rânduri am încercat sä-l împac (totusi, tineam la el). Degeaba.
Ultima tentativä am fäcut-o anul trecut, printr-un email. A räspuns atât de arogant, încât n-am mai räbdat si i-am scris din nou, amintindu-i toate cele, inclusiv povestea cu intratul la facultate.
Si iatä räspunsul:
"Scuzä-mä, dar de-atunci am uitat complet cä tu m-ai pregätit. Dacä consideri cä-ti datorez ceva, spune-mi cât."

Cum ziceai, Nume? "Scârbä" de om?
In mä-sa cu el!

Pitbull

09 Jul 2005, 12:25

...Dar sä ne regäsim optimismul si zâmbetul!

Asadar, bunul meu prieten Al Jurcan, scriitor din Cluj, cinefil pasionat si competent, animator de teatru cu elevii, om de aleasä culturä si formator de personalitäti, de meserie profesor de francezä si românä la liceul din Huedin... prin anii '80, când aveau normä la trecut clasa, alerga pe dealurile din jur sä adune elevii cu situatia neîncheiatä. Si-ntr-un târziu, îl gäsescte pe Trifon Petru, cosind cu spor pe tarlaua lu' ta-su - c-asa-i viata la tarä!
- Mä Trifoane, mä, hai cä nu ti-ai dat teza la românä!
- Bunä ziua, domnu' profèsor... Da' stit', io am de coasä...
- Hai mä, dai repede teza si vii-napoi!
- Da' n-am învätat... Si tata o zîs cä dacä nu cosäsc tot fânu' pänä desar...
- Lasä, Trifoane, cä te întreb din ce-ai învätat!
- Da' n-am învätat nimic!
- Uf! Bine, las-cä ne descurcäm noi cumva - HAI!
Il ia pe sus, îl duce-n clasä, îi pune-o foaie-n fatä, pix, si-i dä tema: "Analizati romanul «Morometii» de Marin Preda."
Peste douä minute, Trifon Petru predä teza:

"Morometul este un roman si întälegetîmä cä am de cosît."

I-a dat 4, da' i-a-ncheiat situatia!

Pitbull

28 Jul 2005, 16:32

Acelasi Al Jurcan mi-a trimis odatä trei extemporale ale unor elevi de clasa a X-a, cärora le däduse sä analizeze "Luceafärul". La mai am si acum. Iatä cel mai delicios citat:

"Nu are nici un rost ca Luceafärul sä se însoare cu fata de împärat, pentru cä el e nemuritor si ea e muritoare si atunci dupä ce se însoarä ea moare si el rämâne singur."

Logic, nu? ;)

Pitbull

28 Jul 2005, 16:39

Säptämâna trecutä, vine fi-miu din Vamä. In tren se nimereste-n compartiment cu un "Benone" (pentru mine, "Benone" e arhetipul personajului care le stie el pe toate - dupä un vecin care mi-a fericit existenta din 1960 pânä-n 1991; vi-l povestesc eu altä datä pe paradigmaticul "Benone"). La fel ca originarul Benone, si cel din tren avea o nevastä care, la toate elucubratiile lui, replica ritual: "Da, Costele"; "Chiar, Costele?"; "Taci, Costele!"; etc., "...Costele".
Ei, si dupä ce Costel aka Benone, de la Mangalia pânä-n Bärägan, trece-n revistä toate problemele guvernärii, reformei, integrärii europene, ietâcî-ietâcî, ajunge si la ultimele atacuri teroriste de la Londra. Explicä el tot, ce si cum, si-ntr-un final apoteotic, cu privirea pierdutä undeva spre Dor Märunt sau Fundulea, decreteazä:

"Dacä dragoste nu ESTE, nimic nu ESTE."
Eliade. :hmm:

(Punct final atât de perfect, încât într-un film ar fi de-a dreptul neverosimil!)

nume

31 Jul 2005, 23:40

Apropo de ce ai scris in uitatul atelier : Carabät = 0 (scrisesem prima data cuvantul ala cu m).

Pitbull

01 Aug 2005, 00:08

Zäu? Päi si-atunci, eu de la cine-am învätat sä scriu scenarii, de la Bostan? De la Nichitus? Sa mi-o fi venit cu hârzobu', te pomeni!
(Apropo, fabula, ca fabula, da' unde-i morala? ;))

Pitbull

01 Aug 2005, 00:14

Dar, basca scenariile, stiu de la cine-am învätat atâtea matematici, cât sä-mi asigur cinciu' ca la chiori, în clasa a XI-a. Carabät nu era un personaj cinematografic, dar profu' meu particoler ERA. Asa, deci, si prin urmare...

Deprato Stefänescu

În iarna anilor 1977-1978, eram în clasa a XI-a si mä uitam pe tablä, la orele de mate, tot mai ca vitelul la poarta nouä.
Se apropia bacul, încä nu mä hotärâsem sä dau la regie imediat dupä liceu, asa cä nu mä puteam culca pe urechea dirigäi (o Doamnä si o Prietenä unicä, va apärea si ea în acest topic la un moment dat), care mä întelegea si-mi pretindea sä stiu doar de-un 5 si nimic mai mult. Luasem treapta a II-a în urma meditatiilor cu Romulus (Tutu) Stefänescu, un informatician care mai era si un meditator de mate EXCELENT. Dar Tutu se cäsätorise si plecase în Suedia, asa cä am ajuns la tatäl lui, celebrul meditator de matematicä DEPRATO STEFÄNESCU.
Niciodatä n-am sä-l uit pe acest personaj extraordinar.
Mama lui era Baroana De Prâteau, din Franta, iar numele ei devenise acronimul lui: "Metoda de Dezvoltare a Exactitätii, Perspiacitätii, Räbdärii, Atentiei, Tenacitätii si Observatiei" (D.E.P.R.A.T.O.). Locuia într-o vilä de pe strada Leonida Varnali din Buzesti, într-un apartament cu douä camere dintre care una era exclusiv salä de meditatii (în cealaltä locuiau tânära lui sotie si fiul lor de un an, desi Deprato era trecut de saizeci!). Un bätrân încä verde, viguros, energic, cu trupul si chipul masive si compacte, pär des si alb ca argintul, träsäturi cärnoase si ochelari fumurii cu rame groase, si un glas robust, viguros.
Apreciindu-i forma capului si a mâinilor, dupä principiile fiziognomoniei si ale chiromantiei, deduc cä temperamentul lui era dominat în primul rând de sentimente si instincte (desi, neîndoielnic, era si un om foarte inteligent). Combina intempestiv träsäturile colericilor si ale sangvinilor.
În acea camerä veneau zilnic câte patru serii de elevi: douä dimineata, douä dupä-amiaza, pentru câte douä ore si jumätate fiecare. O serie consta din 10-20 de elevi. Deprato lucra intensiv, în flux continuu.
Fiecare serie era ierarhizatä, asa cä elevii se ajutau între ei, iar Deprato coordona totul. Metoda era impecabilä si functiona cu o precizie de ceasornic.
Unele serii constau exclusiv din elevi de la scolile ajutätoare, trimisi la el în mod organizat. Deprato ne spunea cä unii dintre acesti retardati, pregätiti de el, deveniserä matematicieni (ceea ce, psihologic vorbind, e foarte posibil, dacä stäm sä ne gândim cä, în fond, o minte înapoiatä poate fi ajutatä foarte usor sä asimileze o disciplinä de gândire riguroasä. "Forrest Gump" nu era o dudä!)
Dar cele mai interesante si spectaculoase erau tabieturile, ticurile si inventiile verbale ale lui Deprato. Asa cum am arätat mai sus, avea un temperament coleric-sangvin. Iatä câteva exemple:

La Deprato, reducerea termenilor asemenea în ecuatii se numea "pudrare". Exemplu: "Ästa cu ästa se pudreazä, si-ti rämâne asa..."

La Deprato, fiecare algoritm de rezolvare a câte unei categorii de exercitii se numea "pâinea cu unt". Exemplu: "Asa scrie-n pâinea cu unt? Ia dä paginile înapoi si mai citeste-o!"

(Unui elev care nu-si fäcuse exercitiile):
"Si cine vrei sä ti le facä, eu? (Räcnet): EU??? (Sufocat): Ah, nu mai pot! Mi se face räu... (Se aseazä pe scaun, fäcându-si vânt): Gata, suspendäm ora... Plecati cu totii acasä... (Priviri socate ale alevilor din jur): Nu... stati... mi-e mai bine... Haideti, sä continuäm..."

(Unei grupe de la o masä, coordonatä de o elevä mai avansatä):
"Hiii, ce-ai fäcut aici, nefericito...? Ce-ai fäcut, nefericitä micä...!? Si ia uite cum s-au luat dupä ea, cu totii... Cu TONTII, cum s-au luat dupä ea...!"

(Unui elev care se gräbise sä facä o operatie înainte de a le face pe altele, conform algoritmului de rezolvare):
"Tu, sä te urci la etajul sase, când încä nu-s puse planseele? Cum sä te duci cu mobila, CÄ CAZI!!!"

(Mie, care eram bâtä la matematicä - desi lui i se näzärise cä de fapt as avea mult talent, si mä dominau doar niste näravuri rele deprinse de prin scoli):
"Tu, Mihnea, esti ca un covor persan pe care si-a fäcut nevoile o gäinä. Eu te tot curät, si tu iar aduci gäina, sä se gäinäteze pe tine!"

(Tot mie, când fäceam în ordine perfect inversä operatiile unui anumit algoritm):
"Adicä tu, când mäturi scara, o iei de jos în sus? Mäturi fiecare treaptä, si pe urmä te duci pe aia de deasupra si dai mizeria jos, unde-ai fäcut deja curat? Vezi, n-ai fi un bun... mäturätor matematic!"

Un an mai târziu, în clasa a XII-a, deja mä pregäteam pentru admiterea la regie, si nu mai lucram cu Deprato. În noiembrie, 1978, tata a murit de cancer. Deprato a väzut în ziar si m-a sunat, cu oferta de a mä medita în continuare, absolut pe gratis. I-am multumit si i-am spus cä nu mai era nevoie, datä fiind facultatea pe care mi-o alesesem. M-a felicitat pentru optiune si mi-a urat succes.
Iar epilogul relatiei mele cu Deprato a fost de-a dreptul spectaculos!
Înainte de a vi-l povesti, vä recomand sä recititi exemplele de coincidente incredibile relatate de Stanislav Grof, pe care le-am reprodus acum câteva luni în topicul ästa:

Ei bine, în 24 iulie, 1979, s-au afisat rezultatele si am väzut cä intrasem la regie. Vä puteti lesne închipui cä a fost cea mai fericitä zi din viata mea.
A doua zi, umblam prin oras pentru diverse cumpäräturi si pregätiri de vacantä.
Dimineata, intru în alimentara de pe Brezoianu (în unghiul cu sträduta care porneste de vizavi de Sala Palatului, pe sub coloane). Imediat, îl väd pe Deprato la coadä. Pornesc într-acolo încântat, sä-l anunt cä luasem admiterea... dar, apropiindu-mä, observ cä nu era el, ci un om care-i semäna aproape aidoma.
(Retineti - Deprato Stefänescu avea o fizionomie foarte aparte: un cap masiv, în formä de glont, fälci late, träsäturi cärnoase, nas bocänat, pär alb strälucitor si foarte des, pieptänat pe spate, ochelari fumurii cu rame negre groase.)
Bun, nici o problemä. Cumpär ce aveam de cumpärat, si-mi continuu drumul.
Ajung la agentia de voiaj de pe coltul cu Eforiei si intru sä-mi iau bilet de tren pentru Mangalia - 2 Mai. La un ghiseu, pe cine väd? Deprato! Pornesc spre el... si, din nou, era UN ALT BÄRBAT care de la distantä îi pärea frate geamän!
Pe la prânz, pe altä stradä din centru, iar îl väd pe Deprato - si... evident, era tot o sosie - DIFERITÄ DE PRIMELE DOUÄ!
(Deja bänuiam la ce sä mä astept... ;) )
În sfârsit, pe la ora cinci dupä amiaza, trec iaräsi pe Brezoianu... Si, în fata aceleiasi alimentare unde dimineata väzusem prima sosie, era parcatä Lada galbenä a lui Deprato! Înäuntru, el cu familia! Îl salut, îi spun de admitere, se bucurä, mä felicitä cälduros...
De-atunci, nu l-am mai väzut. Doar peste vreo zece ani, dintr-un anunt la mica publicitate, am aflat cä încä mai continua sä dea acele incomparabile meditatii la matematicä.
Ulterior, în 1990, i-am schitat portretul în scenariul "Al treilea ochi", care s-ar fi vrut un «Les quatre cents coups» românesc, a fost acceptat de casa de productie Solaris a lui Pita... dar n-a intrat în productie niciodatä.

Cinemania

01 Aug 2005, 09:40

impressive

Dino

23 Oct 2005, 08:22

Frumos topic :)
Traiasca artistii!

Pitbull

26 Oct 2005, 00:24

Din päcate, uneori, artistii nu au timp sä träiascä...
Simt nevoia sä rememorez un destin ciudat si trist.

Horatiu

Eram în clasa a IX-a la Sava, trimestrul II, si Maria Pavnotescu, legendara profä de românä, m-a chemat sä joc în "Amicii" lui Caragiale, împreunä cu un bäiat din clasa paralelä de uman, Horatiu Ilie (de fapt, cum aveam sä aflu ulterior, numele lui real de familie era Petrut).
A iesit o scenetä reusitä. Repetitii foarte pläcute si interesante, creatoare, colaborare excelentä. Horatiu era un tip sofisticat, cultivat, inteligent, de caracter. Avea umor, talent, cunostea teatru. Mä întrebam de unde. Din nefericire, n-am stat niciodatä sä conversäm despre viata noasträ personalä. Nu intraserä zilele-n sac - credeam.
Spectacolul s-a jucat de câteva ori, pe la diverse serbäri, primit întotdeauna bine. Cineva a fäcut si o pozä, care a rämas câtva timp pe un panou, undeva prin liceu.
Dupä serbare, o vreme, îl tot salutam cu "Noroc, Mache!", iar el îmi räspundea cu "Noroc, Lache!" Din päcate, de la un timp s-a säturat de aceastä glumä care se präfuise. Eu n-am înteles si am continuat sä-l sâcâi cu ea, pânä s-a supärat pe mine si a început sä mä evite. N-am luat în seamä, credeam cä o sä-i treacä.
Pe la sfârsitul lunii iunie (1976), l-am väzut din autobuz, în statia de la Lutheranä. Pärea nemultumit de ceva...
În septembrie, am aflat de la o fatä, Cristina Albu, cä murise.
Într-o tabärä la munte, a cäzut într-o präpastie. Un prieten aflat cu el, ajuns în dilemä, a ales gresit: n-a vrut sä-l lase singur, si l-a vegheat în asteptarea salvatorilor. Când au sosit, dupä o zi si o noapte, era prea târziu. Dacä acel bäiat ar fi alergat imediat dupä ei, si veneau la timp, Horatiu mai putea fi salvat. Dar... cum sä stie?
Alt coleg al lui Horatiu, Florin Grama, care fusese la înmormântare, mi-a spus cä mama lui Horatiu era sora lui Emanoil Petrut. (Asa se explica familiaritatea lui cu actoria si teatrul.) In urma unor complicatii familiale, Horatiu fusese crescut de Catinca si Mimi Petrut.
Ani de zile, dupä aceea, ori de câte ori aveam drum pe la Bellu, mä reculegeam si la mormântul sotilor Catinca Ralea si Emanoil Petrut (au murit si ei apoi, pe rând), unde se afla si crucea de lemn cu fotografia lui Horatiu. I-am cerut iertare de mai multe ori cä-l läsasem sä se ducä supärat pe mine, pentru un banc care se prostise.
Dar, de la un timp, crucea a dispärut, neînlocuitä de nimic. Oare osemintele lui au fost strämutate în alt loc? Sau... l-au uitat, pur si simplu?
Sä ne amintim mäcar aici cä, între anii 1960 si 1976, a existat un bäiat admirabil, pe nume Horatiu Petrut (sau Ilie).

st3fan

26 Oct 2005, 13:08

Pit, eu nu mai trec prin acest topic.Prea trist.Pur si simplu povesti reale.Dar prea trist...

Pitbull

26 Oct 2005, 17:29

Nu-ti face probleme, St3fane, aici e ca-n viatä: si mai vesele, si mai triste... Ieri, s-a întâmplat sä-mi amintesc de Horatiu. Dar câte întâmpläri amuzante, de un haz nebun, sunt pe paginile anterioare - si câte au sä mai vinä!
Uite, chiar mi-am amintit: am sä vä povestesc curând despre Bubu!
Cine-i (sau ce e) Bubu?
Ceva la fel cum sunä! Räbdare, räbdare... ;)

st3fan

26 Oct 2005, 20:48

Luni, eram pe o straduta chiar langa primaria sectorului 1.Un batran, in scaun cu rotile, cu piciorul bandajat, se chinuia sa treaca strada.Nu prea era lume prin zona, dar cei care il vedeau il evitau, desi acesta cerea ajutor.Eu am decis sa nu trec pe langa el si sa il ajut.In fond, cat imi lua sa il urc pe trotuar?M-am apropiat de el, mirosea a urina.Rotile din fata ale caruciorului erau rupte, de aceea nu il puteam impinge, era mai usor sa il trag.L-am dus pe trotuar, dar vroia sa il trag mai departe.In spate aveam un ghiozdan si in mana o punga, deci nu era foarte usor pentru mine.Il tot trageam...Ma ruga sa il mai duc putin, fara sa specifice unde.Dupa cateva secunde de liniste, in care eu ma tot intrebam pana unde vrea sa il duc, spune: "Mi-am pierdut casa tata, ce sa fac?" .M-am oprit putin, nu am avut raspuns, nu am stiut ce sa ii spun, nu stiu nici acum.M-a intrebat apoi de o sticla cu apa, daca o vad printre roti.Nu am vazut-o, a gasit-o singur si a baut din ea.Oare era apa?Ma indoiesc profund...Ajunsesem sa il trag deja pe langa bariera din laterul primariei, intrebandu-l unde vrea sa il duc, batranul imi tot raspundea "mai e nitel, mai e putin".Paznicul din parcare ori nu ne vazuse, ori nu ne baga in seama.L-am tras pana fix in fata primariei, la baza scarilor.Apoi m-a rugat sa il intorc cu fata spre cladire.L-am intors.Fara sa imi multumeasca, fara sa imi mai zica nimic, a inceput sa urle "Domnu' primaaaaar!!! Domnu' primaaar!!!".Dupa ce fara sa vreau mi-am intiparit imaginea in minte, m-am intors si am plecat, auzindu-i din spate strigatele pe care le mai aud si acum...
Mai e nevoie de vreo concluzie desteapta sau filosofica?Mai este ceva de spus?Sustrageti singuri morala...

Pitbull

26 Oct 2005, 20:59

Ce moralä, dom'le? :huh: Ce concluzie, dom'le? :?
ASTA-I SECVENTA DE FILM IN TOATA REGULA!!! :w00t:
Pur si simplu incredibil! :shock: Ai nimerit sä träiesti un moment de artä autenticä - artä crudä, bizarä. complexä, dramaticä, absurdä, si câte si mai câte... Fior M.D.L.-ian veritabil. Iar finalul... Uite, ästa da, final!
Tine minte episodul, noteazä-l într-un carnetel, se poate folosi oricând... A, si înregistreazä-l la "Dacin Sara", cât mai repede, cä de nu, JUR cä ti-l fur pentru vreun film, cândva!

* * *

Fatalmente, mie mi-a amintit doar de o foarte modestä poantä cu un cärucior de invalid, pe care am träit-o acum câtiva ani.
Eram cu fiu-meu la traversarea dintre Romarta si Hotel Continental. In fata noasträ, asteptând sä se facä verde, o femeie într-un cärucior de invalid. Mä pregätesc s-o întreb dacä vrea s-o ajut la traversare...
In acel moment, stopul se mutä pe verde. Femeia se ridicä, trece în spatele cäruciorului, îl ia de mânere si începe sä traverseze cu pas zglobiu.
Fiu-meu si cu mine ne-am uitat unul la altul si era sä murim.

st3fan

26 Oct 2005, 21:05

Da, e in carnetel si mai important, in memorie.Absolut, o adevarata secventa de film.Dar filmul asta nu e pe ecran, si nu e cu actori.E cu oameni reali care nu joaca, nu interpreteaza, ci traiesc.Asta e singura tristete.Si nu, nu face film, ca poate imi va trebui mie la un moment dat.

M0n0

26 Oct 2005, 21:07

genial. ambele.
nush de ce nu vad si eu asa ceva...it's sad actualy :(

Pitbull

26 Oct 2005, 21:15

@Ste3fan
Perfect, tine bine märgäritarul, e al täu!

@M0n0
Ochii cât sarmaua! Sunt PESTE TOT în jurul täu. Nu toate sar în ochi, nu toate sunt spectaculoase - se pot gäsi atâtea discrete, subtile, timide, dar extrem de consistente, si fiecare unicä în felul ei. Retine orice aparent fleac - un nasture ciudat pe haina cuiva, un cuvânt aiurea într-o frazä din autobuz, orice... Treptat, spiritul de observatie (si analizä) ti se va ascuti, si la un moment dat, unde-ai sä te întorci, numai de asa ceva vei avea parte.

Iatä un exemplu extrem de märunt, pe care-l retin de când eram elev de liceu, prin anii '70. O simplä frazä în autobuz (cä tot m-am referit la genul ästa de situatie):
O CALATOARE: - Da' nu te mai împinge-atâta mäi tovaräse cä sunteti pe cuvântul meu dacä nu culmea!

st3fan

26 Oct 2005, 21:27

nush de ce nu vad si eu asa ceva...it's sad actualy
Situatii frapante sunt peste tot, uita-te in jur.Mai rar sa participi activ la o intamplare ca cea pe care am trait-o eu, dar cand mergi cu autobuzul, cu masina, cand observi lumea din jur, trebuie sa fie ceva care sa iti atraga automat atentia.De exemplu, o imagine din realitate,care mi s-a parut de un simbolism imens, un astfel de cadru intr-un film ar fi fost indelung laudat de cinemagisti.

Eram intr-o firma de computere, intr-o camera in care se aflau 3 birouri, zona de contabilitate.Pe fiecare perete erau rafturi ce sustineau cutii cu tastaturi, cu "maushi", placi de baza etc.Mai erau si cateva postere cu Microsoft, IBM, ati v-ati format deja o imagine.Si printre toate aceste "tehnicaciuni", surpriza, o icoana cu Fecioara Maria!Putin mai mare decat o foaie A4, era intr-un contrast perfect cu tot ce era pe langa...Nu aveam aparatul foto la mine, o imagine ce merita imortalizata, pentru simplul fapt ca te face sa iti pui intrebari.Si oricate definitii filosofice, complexe si incurcate s-ar da artei, in definitiv toate sunt de acord asupra faptului ca trebuie transmisa o idee, un sentiment.Deci, sacralitate vs tehnologie? Sau poate sacrul pur si simplu vegheaza totul dintr-un coltisor?

Pitbull

26 Oct 2005, 22:08

Intr-adevär, imaginea e foarte expresivä - si ambele interpretäri pe care le-ai propus sunt valabile. Personal, o prefer pe a doua.
Iar acum, asa cum v-am promis...

Bubu

Vara anului 1999. Citesc un anunt la mica publicitate cä cineva cautä scenaristi. Hai sä-ncercäm! Dau un telefon, îmi räspunde un tip, entuziast, zice cä-i vorba de niste scenarii de bandä desenatä pentru copii. Minunat! Îl iau pe fi-miu de aripä si pornim spre "Läptäria lui Enache", unde se aranjase prima întâlnire.
Ne-am adunat vreo douäzeci de preopinenti. Initiatorul era un anume domn Valentin Cristescu, autor de benzi desenate în "Universul copiilor" - fostul "Cutezätorii" de pe vremea comunistilor. Personajul lui era un pui de bufnitä numit Bubu, având ca partenerä o testoasä pe nume Carolina. (Parantezä: brandul Carolina fusese înregistrat de redactie, asa cä fata a fost înlocuitä acum de varä-sa, numita Clementina.)
Vali suferea cä Bubu cäzuse în letargie de ani de zile, nu-i mai veneau idei, nu mai avea unde sä-l publice, si voia sä-i facä reanimarea. Asa cä ne-am pus cu totii pe treabä, si dä-i si dä-i cu idei: de scenarii, de jocuri, de reclame, de tot felul. Vali era în culmea entuziasmului - vai, ce de idei bune, vai, ce înnoitoare, vai ce bine, Bubu a-nviat, adevärat a-nviat!
De-atâtea idei, lui Vali i s-au räzvrätit initiativele si nu peste mult a conceput un periodic nou, gäzduit de Bubu si Clementina, care sä se numeascä "Ziarul copiilor". Tot efortul de creatie se îndrepta într-acolo.
Treptat, ceilalti au dat cu pas, asa cä pânä la urmä în echipä am mai rämas doar patru: Vali, fiu-meu, Cornel (acelasi de la "Casa Creatorilor"), si cu mine.
I-am gäsit lui Vali si un editor cu tipografie proprie, dispus sä finanteze el însusi lansarea proiectului... Totul era în regulä. Nu mai rämânea decât sä finalizäm conceptia, sä facem primele numere, si sä publicäm revista.
Ei bine, si...
Se fäcuse luna noiembrie.
La ora asta, toate sedintele noastre de lucru se desfäsurau în felul urmätor:
Cornel, fi-miu si cu mine veneam cu liste-liste de idei (acoperind TOTUL: teme de articole, titluri de rubrici, subiecte de povestiri, scenarii de bandä desenatä, glume, bancuri, poante, etc., etc.)
Cu o regularitate demnä de o cauzä mai nobilä, Vali le trata pe toate fie prin respingere categoricä, fie prin tundere a tot ce aveau inedit si novator.
- Am sugerat cä "Ziarul copiilor" era un titlu mult prea räsuflat, si ar fi bine sä cäutäm ceva mai aträgätor, mai insolit, mai incitant. Degeaba! "Ziarul copiilor" în sus, "Ziarul copiilor" în jos!
- I-am fäcut o conceptie de tehnoredactare bogatä si inventivä, aträgätoare pentru copii; mi-a arätat un manual de tehnoredactare si a înlocuit-o cu un template fäcut ca la carte, sec si auster, tipic pentru publicatiile de reciclarea cadrelor.
- Am propus ca pagina de povesti sä se intituleze "E-mail-ul cu povesti". Nu, cä "e-mail" nu-i cuvânt românesc. Punem "Traista cu povesti". (Apropo, refuza TOATE neologismele si mai ales anglicismele.)
- I-am inventat fel de fel de jocuri si rebusuri. Le-a simplificat asa de bine, c-au rämas doar niste labirinturi cu douä cotituri si-o fundäturä, care nici mäcar de creion n-aveau nevoie, se rezolvau cu ochiul liber.
- Un articol despre rolul pozitiv al câinilor în relatia cu copiii (inclusiv efectul lor aseptic si igienic, documentat stiintific), a cäzut pentru cä mama lui Vali a lucrat la Sanepid si stia ea cä animalele au microbi.
- Limbajul sprintar, glumet, sältäret, al personajelor, a cäzut treptat în platitudini präfuite, vechituri, locuri comune.
- Nenumärate rubrici au zburat, pe motiv cä "Cine-a mai väzut asa ceva?"
- etc., etc., etc...
Toate astea aveau o anume explicatie: Vali era conditionat de munca la "Universul copiilor", al lui Ovidiu Zotta, unde functionau din plin automatismele, cenzura si autocenzura de pe vremea "Cutezätorilor".
Nivelul maxim de umor al scenariilor cu Bubu era urmätorul (exemplu de episod din "Universul copiilor"): Bubu ia din bibliotecä un brat de cärti. Carolina e impresionatä. Când colo, Bubu vrea sä se urce pe cärti ca sä ia borcanul cu gem de pe ultimul raft. (Ästa a fost cel mai "interesant" episod pe care l-am väzut vreodatä.)
Într-un final, obositi cu totii, am încetat sä ne mai cäutäm.
Dar nu puteam ocoli întrebarea: de ce dracu' mai cäutase "scenaristi", sau colaboratori în general, dacä era atât de rigid si refractar la orice propuneri, si fäcea NUMAI ce stia el?
Si mä întreb si acum: cum naiba îsi închipuie unii cä sunt "creatori", când de fapt sunt atât de "ANTI-creatori"?

În vara urmätoare, am väzut pe o tarabä "Ziarul copiilor".
O foaie de patru pagini, bicolorä, cu multe spatii goale (una din marotele lui era tehnoredactarea "aerisitä"), cu rubrici putine, banale, färä sare si piper.
A zäcut câteva zile printre ziarele si revistele de la chioscuri.
Pe urmä, n-am mai väzut-o.
Niciodatä.

* * *

Si totusi... ;)
Bubu a murit, träiascä Bubu!
http://bubu56.tripod.com/images/images.html

M0n0

27 Oct 2005, 14:09

@Pitbull & st3fan - posibil ca eu sa vad astfel de lucruri in fiecare zi, dar sa nu le memorez pentru ca deja mi se par ca fac parte din programul fiecarei zi si deci nu ma mai surprinde...oricum multumesc pentru sfaturi...

Pitbull

06 Nov 2005, 11:14

Te plângeai, M0n0, cä viata nu-ti scoate în cale mostre "artistice" - iar noi îti spuneam cä ele sunt mereu aici, în jur, asteptând sä le observäm. Cum arätam mai sus, nu-s întotdeauna spectaculoase - de multe ori, le gäsim în jurul celor mai neînsemnate persoane. Iatä, mi-am amintit acum de un anumit domn care numai subiect de film n-ar putea sä parä - si totusi, sunt CONVINS cä meritä sä aparä în vreo viitoare galerie de personaje de-ale mele (de fapt, l-am si folosit ca model, pentru prima parte a trilogiei mele horror "Porunca", scrisä în 1991). Pentru cä poantele sunt multe si märunte, am sä vi le povestesc pe rând, când va mai fi cazul sä învioräm topicul ästa.

Întâmpläri cu Benone

Poate mai träieste, poate nu - cäci fäcea parte din generatia pärintilor mei - dar voi vorbi despre el la trecut, pentru cä nu l-am mai väzut de vreo paisprezece ani.
Se numea Benone Staetu (noi îi ziceam "Scaetu") si era arhetipul personajului prozaic si aparent neinteresant: fiu de tärani din Târgu Ocna, devenit tehnician electronist, cäsätorit cu o asistentä medicalä, Mioara, si venit la Bucuresti. Au gäsit o camerä pe Calea Victoriei, unde am fost vecini; Benone era mândru nevoie-mare cä stäteau în buricul târgului.
Aveau doi bäieti, Nicusor, de-o seamä cu mine, si Cristinel, cu sase ani mai mic. Eu si copiii din curte ìl porecliseräm pe Nicusor "Scaetzel"; obisnuiam sä-l închidem într-un hol si sä strigäm la el cä vine Baubau - amuzându-ne sä vedem cum se uita speriat înapoi; sau îl învätam cuvinte noi si ne distram cu felul cum le repeta stâlcit - lexiconul preferat fiind cel al jocului "Animale din continente", unde "Pitonul rosu" se transforma în "Bidonu' 'osu", "Pisica sälbaticä" devenea "...sämbaticä", "Câinele sälbatic" asijderea (probabil pentru cä în familie se utiliza frecvent sintagma "sä-mbatä"), "Puma" era, evident, "Spuma", "Dolul" era "Doliul", iar "Lupul cu coamä" se transsexualiza în "Lupul cucoanä".
În 1966, casele noastre au fost demolate, si am primit apartamente în acelasi bloc din Militari (unde mai stau si acum) - spre disperarea lui Benone, cä nu mai stätea pe Calea Victoriei. Acum locuiau deasupra noasträ, la etajul sase. Benone ne repara televizorul, iar Mioara îmi fäcea injectii.
Biblioteca lor acoperea cam un raft: câteva cärti de asistentä medicalä ale Mioarei, câteva cärti de electronicä ale lui Benone, si putinticä istorie (hobby-ul lui). Din päcate, în nici unul dintre acele volume nu scria cä nu e bine sä vorbim cu "este multe".
Asa cä lui Benone îi pläcea mult sä tinä prelegeri despre istoria României - si, invariabil, îsi exprima toate opiniile räcnind la Mioara, care säraca n-avea nici o vinä, cä ea nici mäcar de strämosii nostri daci nu auzise.
Dar cum se cäsätoriserä Benone si Mioara?

Mama lui Benone (doamna Buga - cäreia el îi zicea "Bugani", cä suna mai distins) stätea adesea la taclale cu bunica mea, si odatä i-a povestit, cu inimitabilul ei accent moldovinesc:
DOAMNA BUGANI: - Doamnî dragî, ieu n-am fuost di acord sî sî-nsuari Binoni ai mieu cu Mioarî. Da' i-am zîs: "Binoni mamî. Dac-ai copromis-o, ia-o, mamî. Dacî n-ai copromis-o, n-o lua, mamî, cî mai ie diestule fete..."
BUNICÄ-MEA: - ...Care-asteaptä sä fie copromise! ;)
DOAMNA BUGANI: - Da.

Morala: Benone o copromisese pe Mioara.

(va urma)
(cä din copromitere urmase Nicusor)

st3fan

21 Nov 2005, 08:18

O masina* impinsa de o femeie**, soferul***, un barbat burtos, statea pe scaunul sau si astepta ca vehiculul sa prinda viteza pentru a putea porni.

*taxi
**clienta
***evident, taximetristul.

Si ce se mai chinuia clienta sa ajunga la destinatie...cu taxiul.

st3fan

30 Nov 2005, 19:52

Mergeam pe strada.In fata mea, 2 muncitori discutau aprins nu stiu exact pe ce tema, cert e printre un potop de p*** s.a.m.d., unu spune:
"Ala crede ca suntem alfa si omega sa stim inainte ce vrea?"
Acum ma intreb...de ce nu Yin si Yang?

st3fan

04 Dec 2005, 20:28

"Ursu' ce a incercat sa ma pacaleasca".

Era frig si ma grabeam sa ajung acasa.O masina straina opreste langa mine, soferul coboara geamul.Imi intinde mana sa dam noroc.Destul de ciudat pentru mine, refuz, nu ii raspund gestului.Incepe sa imi vorbeasca, daca inca mai balansam intre a-l cataloga drept tigan sau arab, totul se clarificase...ori era arab, ori un rrom cu talent actoricesc.Si mi-a spus ceva de genul:"Te rog, repede mobil sa sun, urgent, dau 500 de mii".Deja, totul e clar...Vede ca ezit, constient de faptul ca o taraganare a situatiei aduce cu sine o posibila constientizare a situatiei din partea "victimei", spune chiar ca imi da el cartela lui ca sa sune... :) .I-am spus ca nu am mobil.Cu greu s-a lasat convins, dar a plecat...Nu scotea "saracu'" prea multi bani din mobilul meu, dar deh, riscurile meseriei.Ulterior am aflat ca nu e o tehnica nou inventata, in orice caz una ingenioasa, bazata pe dorinta de a castiga bani usor,picati din cer...si pe parostia uman, adevarat.

Pitbull

04 Dec 2005, 23:28

Aici, cel mai semnificativ este NIVELUL DE PROSTIE pe care-l implicä metoda. Ajungi, efectiv, sä te întrebi: poate fi compätimit un cretin care cade-n plasa asta? (Similar pe undeva cu "Scrisorile nigeriene"...)

st3fan

06 Jan 2006, 08:18

Eram la Piata Victoriei, singur, cu niste casti in urechi, ascultam Portishead, ma simteam bine...In fata mea era cu spatele un nene imbracat in blugi, o geaca de piele si pe cap o bartai caciula din lana.Nu eram prea atent, distanta intre mine si persoana (ba chiar personajul, veti vedea de ce) respectiva era de aprox. 3 metri.2 masini parcate pe trotuar, tipul trece pe langa ele si in trecerea lui avand o cheie sau ceva ascutit in mana le zgarie...de la o portiera la alta.La prima masina am zis ca am eu halucinatii, de la a doua era totul clar.M-a lovit apoi o curiozitate de a ii vedea fata.Grabesc pasul, ma apropii de el, pana ajung intr-un unghi lateral...il vad....Mai exact ii vad pielea zbarcita si parul alb.Pe putin 60 de ani...Trec pe langa el, ma intorc sa il vad mai bine.Avea o privire de gheata, o fata inmarmurita si nu, inca nu era mort(poate nu fizic).Presupun ca proprietarii masinilor au spus "Ai dracu golani", gandindu-se la niste pusti plictisiti de 13-14 ani.Dar ce avea batranul ala de zgaria masinile oamenilor?

raptor

06 Jan 2006, 14:21

Eram la Piata Victoriei, singur, cu niste casti in urechi, ascultam Portishead, ma simteam bine

:shock: te poti simti bine ascultand Portishead?

Leonard

06 Jan 2006, 21:21

Eram la Piata Victoriei,... Dar ce avea batranul ala de zgaria masinile oamenilor?
pãi la Piaþa Victoriei e Palatul Victoria. ºtia moºu ale cãror guvernanþi sunt maºinile

st3fan

07 Jan 2006, 08:50

te poti simti bine ascultand Portishead?
Da, cateva melodii ma relaxeaza.

Cinemania

08 Jan 2006, 14:50

te poti simti bine ascultand Portishead?
Da, cateva melodii ma relaxeaza.

Glory Box?

anyway...

eram ieri la schi, pe una din partiile din Predeal...de fapt la jumatatea uneia dintre ele...ajunsesem pana acolo cu chiu cu vai, cu slalomuri printre alti schiori (schiori nu ca mine)...ma opresc, ma uit in jos, mai erau vreo 50 de m pana la casa de bilete pt telescaun...ma gandesc putin, scot mobilul, dau un apel scurt (apel pe dracu), imi scot manusa de pe mana stanga, ma uit la umflatura capatata dupa cazatura pe fund (cazut si el pe mana cu pricina) care se aflase cu 1h inainte pe o sanie, pe alta partie, bag manusa la loc, ma uit in jur, ma aplec, imi scot claparii, iau schiurile in spate si o iau la vale "accidentat"...eram desigur singurul care cobora cu schiurile in mana, ca restul urcau...ma intreaba unul echipat corespunzator: "aveti nevoie de instructor?", "nu', zic, si cobor mai departe. De ce nu am ramas pe partia pt incepatori, aia cu inclinatie de 0,01 %? Si de ce dracu unii parinti isi lasa plozii sa se joace la terminarea partiei pt sanius? Doar ca sa-mi pot eu rupe noada curului? Da' de instructor tot voi avea nevoie data viitoare...

Pitbull

13 Jan 2006, 00:07

Benone la sedintä

(Pentru cine nu stie cine e Benone, vezi pagina anterioarä)

La o sedintä a asociatiei de locatari, prin 1967.

BENONE:

Mda... :?
(pauzä)
As avea si eu câte ceva de spus... în problema aceasta... :((
(pauzä)
De ce sä däm vina pe copii, dacä nici oamenii mari nu stie sä se poarte? :huh:
Am väzut-o pe Tovaräsa Pätrascu cum scutura punga de la aspiratoru' de praf, de pe balcon, ziua-n-amiaza-mare! :x
Am väzut bäieti MARI, care CALCA pe iarbä! :o
Unu' era lung cât o präjinä! I-am si zis: "Mä! Tu esti cât o präjinä, si calci pe IARBA??? :x
Si avea pantaloni LUNGI! Si EVAZATI! Eu zic cä trebuia sä fie si la MINTE evazat! 8)

st3fan

29 Jan 2006, 21:08

Pe strada, 2 tiganci discutau.
- Am luat amenda, ca cica am circulat nere.......ner...neregulat.
- Neregulamentar, faaaaaaa!!!

(Realitatea chiar e un banc)

Pitbull

29 Jan 2006, 22:28

Prin anii '70-'80, la Paris, într-o parcare din fata Palatului Chaillot, un Trabant cu numär de Bucuresti, pe care era asternut straturi-straturi tot praful Europei.
Si-n praf, scris cu degetul:

TU CUM AI AJUNS AICI, MA TATA?

Pitbull

09 May 2006, 22:06

Acu' vreo patruzeci de ani, erau niste documentaristi români la mare, cu oarece filmäri - si, când aveau timp, se duceau si ei la plajä, la nudisti, între Eforie Nord si Sud.
Si-ntr-o zi, îsi ia Carol Corfanta un cornet de seminte. Lângä el, Sinisa Ivetici (care avea vreo 200 kg.), fäcea plajä culcat pe burtä. Corfanta-si terminä bonboanele agricole, si, ce idee-i vine? Cornetul gol, îl înfige în curul lui Ivetici, care adormise.
Trece un timp, si lumea începe sä observe. Priviri lungi... Pânä când un vecin de plajä nu mai rabdä, se ridicä de pe stätäul lui si-ntreabä:
- Nu vä supärati... Dar... ce se întâmplä aici...?
Corfanta zice:
- Stiti, domnul are hemoroizi, iar medicul i-a recomandat helioterapie, si acest cornet e foarte bun - concentreazä razele soarelui, întelegeti, se vindecä omul mult mai repede!

A doua zi, ce sä vezi?
Pe toatä plaja de nudisti, numai oameni cu cornete-n cur! Unele, deja sofisticate, cäptusite cu staniol de la ciocolatä, chestii! Adicä, folclorul devenise creator deja!

77ravens

12 May 2006, 11:13

Pitbull,si eu vrea sa fac filme,dar mie nu mi s a spus faza aia cu notatu' de clipe interesante(bine,inca n am dat admiterea la facultate).Oricum,ideea e interesanta.
Am si eu o povestioara simpatica.Personaje:doua colege,una foarte frumoasa,si alta, draguta si ea.Le voi numi Dana si Carmen.Dana s a despartit de primul ei prieten,pe care l a "luat" Carmen.Ele stau in prima,respectiv a doua banca,iar clasa are forma unui amfiteatru.Cele doua au ramas singure in primele doua banci,toate colegele erau pe altundeva.Dana statea cu un pix in mana,avea o stare incordata,si o mina seriosa spre iritata.Se juca nervos cu pixul.Carmen,in spatele ei,se uita cand in stanga pe perete,cand la Dana(cu repros),totul petrecandu se incet.La un moment dat,cand Carmen o privea,Dana intoarce pe jumatate capul,brusc,dar la fel de brusc revine.

Pitbull

12 May 2006, 12:18

Bunutä observatie, cu o micä precizare:
Incä nu e o "povestioarä", ci o "situatie". Nu are final. Sigur, n-avem ce sä-i facem - asa a fost în realitate, iar tu ai fäcut bine cä ai observat-o si ai retinut-o, ca model de situatie în sine (douä personaje, într-o relatie penibilä si tensiontä, diversele lor reactii, ambianta)... Pentru a deveni "artisticä", aceastä "bazä" va trebui sä fie finalizatä, în functie de intentiile scenariului în care se va integra.

lestatika_29

13 May 2006, 21:00

huh, asta e o faza d asta-vara care m-a amuzat dar m-a si socat un pic in acelasi timp.
eu, ca o provinciala desteapta ce sunt, vin si eu la Bucuresti, ca tot omu, sa mai dau o raita prin mall-uri, magazine, cinema-uri sofisticate etc
si stand eu sa astept un metrou in Eroilor, il vad pe unu ca la vreo 13-14 ani cu o bucata de carton pe care scria ceva de genu "sunt surdo-mut, ajutati-ma, etc, bla bla, samd, scl and they lived happily ever after..." si in fine, intr-o pornire generoasa ii dau ceva marunt, dupa care ma suna tata ca sa-mi zica faptul ca venise si el si sa ies ca sa merg cu masina cu el. si ies din statia de metrou si dau sa-l ginesc pe pater familiae. intre timp surdo-mutul meu iesise si el si cum de la o masina parcata mai incolo razbateau la max ororile unui lalait de manelist (god! the horror), pushtiu incepe sa dea din cap pe ritmul melodiei. hopa! asta-i surd cand is eu Papa! asa ca eu, dracusor innascut, ma duc prin spatele lui si cand nu e atent, emit un "bau!" de-ar fi speriat si mortii. la care pushtiu urla cat il tine gura si-apoi incepe sa ma-njure. noroc k intre timp ajunsese si tata k poa ma trezeam cu toata satra pe cap
sper k nu v-am plict prea tare, dar era prea aiurea ca sa nu fie spusa catre intreaga natine cinemagista

Pitbull

13 May 2006, 22:20

Ntz, e drägutä! :D
Mä temeam cä nu-i decât eterna reiterare a "curtii miracolelor" - dar faza cu "bau" o scoate din banal!

Seamänä mult cu alta, tot realä: unu' ca el mergea prin metrou cu nelipsitul cartonas, si nu stia de ce toatä lumea râdea. Când se uitä - în spatele lui venea tacticoasä o elevä de liceu cu un carton pe care scria: "VA MINTE, NU-I NICI SURD, NICI MUT!" Evident, a urmat fugäreala cu înjuräturile de rigoare.

Supastar

13 May 2006, 23:18

variatiune pe aceeasi tema:
Acum vreo 3 luni, am urcat in tramvai si l-am ochit pe un cersetor pe care il mai vazusem si alta data si stiam clar ca nu e surdo-mut, asa k nici nu m-am obosit sa ma uit la foaia (nici carton nu avea!) pe care o tinea in mana. Tipul era foarte priceput la meserie, isi ia figura trista si se posteaza in capul tramvaiului. Tinea capul inclinat intr-o parte intr-un gest de amaraciune combinat cu o urma de mandrie straveche si cu ochii inlacrimati. Intr-o mana tinea foaia si cealalta o tinea usor intinsa pentru a primi banii. Cand a pornit sa culeaga banii d l calatori, m intorc si eu si citesc ce statea mazgalit cu un pix pe foaie: "Sunt un labagiu! Sug p.ula pe 5roni sau 10roni! Va multumesc!"
Tipul continua sa mearga cu aceeasi figura amarata si tot intindea mana. Pana sa ajunga la mine, o doamna il opreste si ii spune sa arunce hartia ca scrie ceva urat. Dupa un moment de ezitare, cersetorul impatureste hartia de trei ori, extrem de tacticos, avand grija sa nu o indoaie aiurea (netezea marginile cu degetele!) si o baga in buzunar. Acum, cu adevarat trist, se aseaza pe un scaun, ofteaza si mormaie mai mult pentru el: "Ma miram ca nu-mi da nimeni bani. Ala e un betiv nenorocit!"..... Acestea fiind zise, tipul impietreste holbandu-se amarat in gol. Cat am mai mers eu in tramvai (vreo 4 statii), tipul nici nu s-a mai clintit...

Pitbull

13 May 2006, 23:27

Hai c-asta chiar le bate pe toate! :lol: E... e... e ROTUNDA, dom'le!

lestatika_29

13 May 2006, 23:32

wow, "saracii" "surdo-muti", au ajuns si subiect d discutie p ditai site-ul!
ar mai fi ceva, o chestie pe care mi-a povestit-o tata, si pe care probabil toti care au prins o bucata buna din regimul comunist o stiu. e din seria 'facem paturi pentru copii cu picioare de lemn"
cica era un anunt de genu "remaiem (sper k asta e termenul) ciorapi de dama cu gaura mica" am ras la faza asta in mijlocu ditamai supermarketu-lui (ala mare d tot din Bucuresti, Militari cred, stiti voi care) de se uita lumea la mine ca la urs.
asta era exact dupa faza cu surdo-mutu, cand se mai uitasera altii la fel la mine pt acel "bau " (de fapt, nu pot baga mana in foc k o baba nu a facut infarct din cauza mea). mama ce zi a mai fost si aia!

Bubu

31 Aug 2006, 14:07

E mai bine sa regret ce am facut decat ce nu am facut.

Pitbull

31 Aug 2006, 19:14

Vai, dar ce surprizä! :w00t:
Personajul fabulei coboarä de pe ecran în salä!
"Last Action Hero" în toatä puterea cuvântului!

Bubu

31 Aug 2006, 19:17

Hehe, si cu chef de harta :D C-asa e pe forum, daca n-ai samanta de scandal nu faci nimic. Dar dincolo de asta poate lasam armele la garderoba si ne mai vedem si noi.

Pitbull

31 Aug 2006, 19:19

Päi hai la berea de mâine - vezi Cafenea > La o bere reloaded

Bubu

31 Aug 2006, 19:22

Nu poci, moncher!

Bubu

12 Sep 2006, 08:20

FABULA CINEMATOGRAFICA here:

http://www.cinemagia.ro/forum/viewtopic.php?t=9583

Pitbull

23 Sep 2006, 20:48

Altä imagine halucinantä...

Între anii 1999 si 2004, am tradus aproape constant pentru Editura ALCRIS, cu sediul pe Strada Panait Istrati - exact vis-�*-vis de Piata Domenii, spre Cimitirul Sfânta Vineri. Ca atare, sträbäteam adesea pe jos distanta dintre editurä si statia de metrou Grivita.
La coltul sträzii P. Istrati cu o alta, perpendicularä, se aflä, printre multe altele, o... casä cu curte. De zeci de ori trecusem prin dreptul ei, färä s-o observ. Într-o dupä-amiazä târzie, când se îngânä ziua cu noaptea, o miscare ciudatä dincolo de gard mi-a atras atentia si am întors capul într-acolo...
Ceva se välurea pe suprafata curtii... Gardul era format din zid în partea de jos, continuându-se deasupra cu gratii peste care erau aplicate täblii metalice, asa cä nu puteam vedea în curte decât prin spatiile înguste dintre zid si täblii, si dintre o täblie si alta. Prin urmare, abia peste câteva secunde am väzut ce continea curtea.
Câteva zeci de câini maidanezi, mergând încet dupä o bätrânä în zdrente, printre muntii de gunoaie ce acopereau totul. Baba fäcea ceva (ducea... cäuta... "aranja"...) prin infernul în care locuia, iar câinii o urmau cu miscärile prelinse si atente ale celor care asteaptä sä le pice o îmbucäturä de mâncare. Reactionau la fiecare pas sau gest al babei, care se propaga prin multimea câinilor ca un val încet si nervos... Totul, într-o täcere irealä...
Apropo de "univers välurit"... si de minti välurite în räspär sau de-a curmezisul...

Nightwane

28 Sep 2006, 00:05

Pitbull

25 Apr 2007, 18:58

Unu la mânä:
Gloria, StefanDo sau Longshot, fiti careva bun si curätiti de off-topicul de mai sus acest frumos, meritoriu si atât de popular, cândva, thread...

Doi la mânä:
Acum, cä la "Atelierul de scenaristicä" s-a destelenit asa de intempestiv treaba, ar fi bine sä reactiväm si "Fabulele cinematografice..." Fac o precizare: m-am întrebat dacä sä le mutäm acolo, sau sä le läsäm aici, si cred cä totusi "Cafeneaua" e cea mai bunä pentru ele, întrucât aceste întâmpläri adevärate reprezintä doar PRIMUL PAS pe drumul spre scenariu: imortalizarea unor momente de viatä, care ne inspirä. De multe ori, sunt mentionate aici exemple insuficiente, în sine, pentru a deveni scenarii, care apoi se discutä fie la modul "asa nu", fie în sensul de "de ce anume ar mai avea nevoie". Ca atare, topicul e, în esenta lui, foarte liber, si se cuvine sä le fie accesibil tuturor, nu numai grupului de la "Atelier..."

Il voi reînvia acum cu o amintire care nu e în nici un caz "Fabulä cinematograficä", este doar o simplä poantä - chit cä s-a petrecut pe platourile unui film românesc! Totusi, protagonistul ei ERA un personaj foarte cinematografic - el, în sine, ar putea deveni un subict de film!

Theodor Pâcä
Poet boem din anii '70 - printre altele, autorul celebrei poezii:

Cine-a pus cäcat pe clantä?

Cine-a pus cäcat pe clantä? :sick:

Eu am pus cäcat pe clantä? :oops:
Tu ai pus cäcat pe clantä? :?
El a pus cäcat pe clantä? :huh:
Ea a pus cäcat pe clantä? :shock:
Voi ati pus cäcat pe clantä? :o
Ei au pus cäcat pe clantä? :hmm:
Ele-au pus cäcat pe clantä? :(

Toti am pus cäcat pe clantä... :(( :(( :((

Ei, si Theodor Pâcä, fiind un tip foarte spectaculos, cu barbä lätoasä, plete soioase, etc., era distribuit adesea în filme, prin rolisoare episodice, de "impact". La fel si bunul lui prieten, desenatorul Florin Pucä.
Odatä, erau ei doi la niste filmäri, undeva în deplasare. Regisor secund era unul, Geo Nune. Au venit ei acolo, si-n prima zi, ioc filmare. Lipsea nu stiu ce. A doua zi, lulu filmare. Nu venise nu stiu cine. A treia la fel, a patra la fel, si-n fine, vineri dimineata, când îsi beau cafeaua în holul hotelului, îl väd Pâcä si Pucä pe Nune cä iese din lift, si Pâcä îl interpeleazä:

- Un täciune, si-un cärbune,
Spune, dragä Nune, spune:
Astäzi ne filmati, sau nu ne?

Carmine Galante

26 Apr 2007, 11:43

Unu la mânä:
Gloria, StefanDo sau Longshot, fiti careva bun si curätiti de off-topicul de mai sus acest frumos, meritoriu si atât de popular, cândva, thread...

Propun ca Pitbull sa poata modera toate sectiunile forumului, astefel se poate ocupa de stergerea aberatiilor unor troli infecti la timp. Multumesc.

Liou

26 Apr 2007, 20:10

troli infecti la timp.

si la cap ;)

Pitbull

05 May 2007, 16:54

troli infecti la timp.

si la cap ;)

Asta se numeste "transfer semantic".
Se putea preveni construind altfel topica frazei: "stergerea la timp a aberatiilor unor trolli infecti".

De fapt, alea povestite acu' câteva mesaje (si un an) de Lestatika_29 (care ne-a päräsit pentru the other side of the hill, unde iarba va fi albasträ), sunt tot transferuri semantice: aia cu "paturi pentru copii cu picioare de lemn", aia cu "ciorapi de damä cu gaura micä"... Sunt clasice, da' nu stricä sä ni le reamintim.
Si mi-au mai amintit de una: prin 1980, într-o cofetärie de pe B-dul 1 Mai (acum Ion Mihalache) din Bucuresti, un anunt pe perete:

FEMEI, LEGATI PARUL CU BASMAUA!

* * *

Iar acum, poanta zilei.

Deci, mä duc la piatä sä iau fasole. O lele tipicä (micä, grasä, zglobie, în tinutä sferto-ruralä - adicä bulendre oräsenesti purtate täräneste, cu vestä, sort, näframä groasä, etc.), îmi pune si fasole, si morcovi, si ceapä, mânuind cu dexteritate, cu ambele mâini, marfa, cântarul, greutätile, iute ca o zvârlugä printre toate alea... si-n tot timpul ästa, explicându-i non-stop cuiva cât grâu sä cântäreascä, si alte treburi agricole... LA MOBILUL INFIPT SUB BASMA, PESTE URECHE!
Adicä... hands free rustic!

StefanDo

05 May 2007, 17:02

acuma sa vedem cine ghiceste care-i culmea masturbarii... :D

Pitbull

05 May 2007, 17:09

Sä faci laba hands free?

StefanDo

05 May 2007, 17:12

;)

Pitbull

03 Aug 2007, 04:30

Degenerare

Acum nouä ani, când Arella era încä pui, obisnuiam s-o plimb prin spatele blocurilor, pe niste maidane cu gunoaie, ca sä se-nvete sä se usureze pe-acolo, nu pe trotuare. Totusi, chiar si spre maidanele alea dädeau niste ferestre, si-ntr-o zi un mos de la parter, înalt si isteric, pe care nevastä-sa îl striga "Cornel", a-nceput sä zbiere sä-mi iau "javra" de sub ferestrele lui.
Prima datä l-am läsat în pace. Dar, peste câteva zile, în timp ce treceam iar pe-acolo, o aud pe nevastä-sa, din geam:
MADAM CORNEL: - Nu vä supärati, da' chiar la noi sub geam tre' sä v-aduceti câinele sä sä cace, fir-i-ial dreacu' de bärbos sä fii!!! :w00t:
(Pe vremea aia, purtam barbä.)
Schimbarea asta de registru m-a amuzat într-atât, încât la fiecare turä am început sä le adresez zâmbitor câte un semn de salut, pânä când Cornel s-a repezit afarä, cu o bâtä. I-am smuls-o, am dat cu ea d-a azvârlita, si l-am expediat înapoi în casä c-un sut în cur.

* * *

Au trecut nouä ani de-atunci, mi-am schimbat traseele de plimbare cu Arella si Diva, dar ieri s-a întâmplat cä am avut iar drum pe-acolo. Si am nimerit exact peste urmätoarea scenä:
Sub ferestrele lui Cornel se jucau niste pusti. Cornel, acum complet decrepit, la rândul lui cu o barbä lungä, rarä si scärmänatä, i-a alungat. EVIDENT, copiii s-au dus la doi metri mai încolo si au început sä facä misto de el. Iar Cornel al nostru, maiestuos si solemn în fereastra bucätäriei, cu mâinile rezemate simetric pe pervaz, le räspundea cu calmul monoton si deplin al senilitätii totale:
CORNEL: - Du-de-n bizda bä-dii... :huh: Du-de-n bizda bä-dii... :huh:
COPIII: - Hihihi, ia uite-l pe Mos Cräciun! :) Mos Cräciune, Mos Cräciun!
CORNEL: - Du-de-n bizda bä-dii... :huh: Du-de-n bizda bä-dii... :huh:
COPIII: - Mosule, nu vii sä ne prinzi? :P Mos Cräciun, Mos Cräciun! ;)
CORNEL: - Du-de-n bizda bä-dii... :huh: Du-de-n bizda bä-dii... :huh:
Trist final de partidä... :((

* * *

Da-n fond, si Coana Leanta, la Târgoviste... In timp ce-i duceau spre zid, un soldat, zice:
- Esti terminatä.
Si ea:
- Du-te-n pizda mä-tii.
Au fost ultimele cuvinte ale "savantei de renume mondial".
Dupä câte un asemenea destin, stai si te-ntrebi: la ce bun?

lady_mystyque

03 Aug 2007, 13:11

tocmai ce am descoperit si eu topicu asta foarte dragutz si m-am pus pe citit 10 pagini... si ce m-am gandit ... sa va spun si eu o faza care i s-a intamplat prietenii mele cele mai bune... dar spre deosebire de ultimele nu are nici o doza de ras numa de plans... :(
tramvaiul
Era intr-o seara de primavara cam pe la 8.30-9.00 seara cand deja se intunecase si prietena mea tocmai se intorcea acasa cu tramvaiul si fiind o ora mai tarzie jumatatea din spate a tramvaiului era goala... in fata mai fiind vreo 3 babe intarziate pe drumuri... si se aseaza fix in spate acolo ca nu era nimeni si era liniste. Dupa vreo 2 statii urca unu pe la usa din spate un burtos de vreo 45 de ani cu fata gen manelist si se aseaza pe randul opus de scaune cu aproximativ un scaun in spatele prietenei mele . Dupa 5 minute vazand ca ala tot o fixa cu privirea se intoarce si ce observa cu stupoare... :shock: domnu tocmai isi facea laba in tramvai uitandu-se fix la ea....
Se abtine sa nu-i zica nimic... mai ales ca ala era matahala si ea era singura... se ridica si se duce in fata la vatman.. si ii spune :
- Nu va suparati este un domn in spate care se simte bine.... se simte foarte bine....
vatmanu:- Cum adik se simte bine...? :huh:
-Pai se simte mult prea bine..... pentru ca tocmai se masturbeaza ... dak o sa va uitati in oglinda o sa-l vedeti...
se uita vatmanu si dupa aia foarte calm zice: - Pai si eu ce sa-i fac ...
- :shock: Pai a-ti putea sa va ridicati putin si sa-l rugati sa coboare din tramvai sau asta vi se pare ceva normal? :shock:
vatmanu:- Lasa domnisoara omul in pace ... ce ai chef de scandal?
prietena mea nu a mai zis nimik si s-a asezat in fata pe un scaun unde pana cand a coborat a mai trebuit sa suporte si privirile babelor care o fixau de parca ea ar fi fost vinovata cu ceva si imi mai faceau si cruce...

mda... ce parere aveti? :(

Pitbull

03 Aug 2007, 14:04

Mda...
Ce-i drept, e drept.
Are toate elementele unei situatii cinematografice:

- Atitudinea manelist-onanistului ("nesimtire" ar fi prea elegant spus; nu existä un cuvânt pentru chestia asta, e pur si simplu prea rudimentarä, exterioarä oricäror norme de viatä socialä).
- Nuanta suplimentarä a faptului cä singurul lui excitant vizual era simpla ei prezentä (nici mäcar nu era la mijloc nuditate, îmbäcäminte sexy, altceva provocator; pur si simplu se excita uitându-se la o femeie oarecare; e o chestie de rut biologic, sub nivelul sexualitätii umane).
- Reactia vatmanului - foarte reprezentativä pentru nivelul imediat urmätor: cel mai de jos strat al societätii, tangent cu animalitatea individului de mai sus; abia aici se poate vorbi despre "nesimtire", "mârlänie", etc.
- Reactia babelor - o treaptä imediat superioarä: rudimente näuce de "decentä".

Oricum, pentru a face o secventä de film din scena asta de viatä sunt necesare adaptäri considerabile. E prea frustä, prea brutalä, prea non-esteticä. Stilizatä, re-aranjatä, poate iesi foarte consistentä si expresivä.

(Imi amintesc cä, în urmä cu vreo 20-25 de ani, s-a nimerit sä visez o imagine similarä: într-un autobuz, un individ din-ästa patibular, masturbându-se prin buzunar; foarte vizibile miscärile si, în final, expresia facialä necontrolatä din momentul orgasmului; visul mi-a läsat o stare de repulsie extrem de violentä - cam ca si cum as fi visat ceva neverosimil de respingätor; asta, apropo de conditionäri sociale si niveluri de perceptie si acceptabilitate.)

lady_mystyque

03 Aug 2007, 18:00

da pitbull ai dreptate stilizata si re-aranjata ar putea fi o ilustrare a prostiei (care e putin spus) si a gradului de nesimtire ce exista in tara asta... stau cate odata si ma gandesc oare in vreo tara mai civilizata se putea intampla asa ceva.?.. si dupa astfel de momente imi doresc sa fiu in anglia unde au camere de filmat in metrouri, autobuze si pe strazi...
revenind la situatie cateodata ma uimesc cum de au reusit sa se stranga in tramvaiul ala toate tipurile umane cele mai joase... dar toate
manelistu- animalu genu de om pe care nu il poti numi om... ba chiar simt ca jignesc regnul animal spunandu-i unui asemenea specimen animal
vatmanu -mitocanu alt subspecimen uman care nu face nimic ... poate empatiza cu animalu cine mai stie...
si nu in ultimu rand babele care sunt ca cireasa de pe tort... dupa ce ca te simti nasol si super nervoasa se mai uita si ele ca sa te faca sa te simti si mai bine...

Carmine Galante

03 Aug 2007, 20:23

Te sfatuiesc cu prietenie sa incerci sa-ti cumperi o masina. Cu facilitatile de credit din ziua de azi e foarte usor daca esti incadrata in munca undeva. Daca nu, incearca sa faci rost cumva de bani (prieteni/familie) si cumpara un vehicul second-hand, crede-ma, merita efortul.
Ceea ce povestesti tu aici nu e o noutate, o cunostiinta apropiata de-a mea de sex feminin imi povestea ca a fost "subiectul" unei astfel de intamplari intr-un maxi-taxi, si am citit in ev. z. ca un cersetor facea chestia astea intr-o biserica, in timpul slujbei de cununie, uitandu-se la mireasa...

devil_doll

03 Aug 2007, 20:33

am citit in ev. z. ca un cersetor facea chestia astea intr-o biserica, in timpul slujbei de cununie, uitandu-se la mireasa...

genial, si libertatea didn't pick up on it? :lol: le ia evenimentul painea d la gura..

lady_mystyque

03 Aug 2007, 23:28

crede-ma, merita efortul. ...
crede-ma ca stiu ca merita efortul dar deocamdata nu am cum.. oricum asta va fi prima investitie..
am citit in ev. z. ca un cersetor facea chestia astea intr-o biserica, in timpul slujbei de cununie, uitandu-se la mireasa...
bun asta inca nu am auzit-o dar asta vine ca si culmea situatiilor de acest gen... intrebare dintre toti oamenii aia care erau in biserica nu era unul care sa il vada si sa-l dea afara in suturi?

Carmine Galante

03 Aug 2007, 23:31

Asta nu mai stiu, asa scria in ziarul mai sus amintit. Povesti din astea am tot auzit.

Proletar

03 Aug 2007, 23:35

da' ia sa vedem si situatia inversa.
o ciudata masturbandu-se in timp ce ne priveste pe scaunul de tramvai.
opinii?

Supastar

03 Aug 2007, 23:59

o cunostiinta apropiata de-a mea de sex feminin imi povestea ca a fost "subiectul" unei astfel de intamplari intr-un maxi-taxi

adica individa in cauza era cea care se masturba in maxi-taxi??? :shock:

Carmine Galante

04 Aug 2007, 09:07

Nu, un labagiu se uita la ea in timp ce ...

Pitbull

04 Aug 2007, 09:34

Dintre variantele:
1) Subiectul ca fiind "cel ce face actiunea"
2) Subiectul ca "obiectiv de interes al actiunii"
Supi a optat pentru prima.

lady_mystyque

04 Aug 2007, 15:05

da' ia sa vedem si situatia inversa.
o ciudata masturbandu-se in timp ce ne priveste pe scaunul de tramvai.
opinii?
hm... mai greu de imaginat dar nu imposibil... oricum pt o femeie ar fi mai greu pt un barbat mult mai simplu prohabu jos si gata... si nu prea vad femeie care sa se excite doar uitandu-se la unu doar dak e nimfomana... si in cazu ala crek ar si sari pe el :lol:

Pitbull

04 Aug 2007, 16:15

Am träit azi, poate, cea mai cea situatie de "Fabulä cinematograficä" de când am deschis topicul ästa.
Din consideratie pentru un prieten al nostru care e entuziast si plin de bune intentii, dar încä la început de drum, voi eluda anumite detalii, punctând numai reperele principale.
Am fost invitat la proiectia unui film de amatori, unde m-am întâlnit cu devil_doll. In rest, sala era plinä de apropiati ai realizatorilor, plus fostul admin al forumului nostru.
Nu voi insista asupra produsului proiectat pe ecran, descriindu-l doar, vag, ca pe un fel de clonä a lui "Rockman" cu Adi Avortzel, dar incomparabil mai lungä, si cu temä gravä: drogurile e rele.
Din nefericire, lipsa unui îndrumätor de proiect si a unor profesionisti care sä-i ajute pe sufletistii diletanti a împins totul într-un ridicol atât de atroce, încât de la un moment dat devil_doll si cu mine am fost nevoiti sä recurgem la colacul de salvare al umorului, din motive de legitimä apärare.
Astfel s-a creat atmosfera propice "dialogului" dintre realizatori si public, care face si obiectul descrierii de fatä.
Au mers sub ecran (echivalentul lui "pe scenä") realizatorul (cel care încercase sä scrie scenariul si sä sugereze un fel de regie), ajutoarea lui, doi liceeni care apäruserä pe post de protagonisti, si un personaj straniu, despre care se spunea cä ar figura pe generic într-o oarecare relatie cu functia de "operator".
(Explicatie conexä: imaginea väzutä nu folosise încadraturi, sharff-uri, ecleraj si alte mijloace specifice, dând clar de înteles cä pelicula nu avusese un operator, sau mäcar un cameraman, ci doar o persoanä care pornea si oprea aparatul.)
Totusi, exista amintitul titular al acestei functii, care îndeplinea un alt rol: vorbea foarte mult.
Cele mai interesante momente erau acelea când punea punct, iar realizatorul îi lua microfonul, pentru a-i mai da cuvântul si altcuiva. Dar personajul deschidea o nouä frazä, si cinci minute vorbea färä microfon. Atunci, realizatorul îi dädea din nou microfonul, iar personajul vorbea urmätoarele cinci minute la microfon - pânä punea din nou punct (dupä care procesul se repeta). Rapelul la finalul "Croazierei" lui Daneliuc era frapant.
Microfonul a asimilat jocul, astfel încât, când în sfârsit realizatorul a început sä spunä ceva, sunetul s-a oprit; a pornit iar; din nou s-a oprit; si tot asa, pânä când realizatorul l-a pus jos si a continuat färä microfon. Nu mult, cäci personajul mult vorbitor a intervenit vorbind iar; si la microfon, si nu.
In mod läudabil, realizatorul a reusit sä le dea cuvântul colaboratoriolor säi.
Protagonistul a spus cä se bucurä foarte mult cä e acolo, si ne multumescte cä am venit.
Protagonista a spus la fel.
Ajutoarea realizatorului a spus cä ea nu e actritä.
Personajul cel logoreic a spus un proverb. Nu l-am retinut, cäci nu avea nici o legäturä ostentativä cu subiectul discutiei, distingându-se mai ales prin valentele sale intrinseci.
In continuare, s-a legat o discutie între cele cinci persoane de sub ecran. Au conversat probleme de teorie si practicä a realizärii filmelor, de constiintä socialä si de necesitate a prevenirii consumului de droguri, timp de vreo zece minute. In salä nu se auzea, asa cä spectatorii se uitau la ei cu multä räbdare.
Citatul din "A fost sau n-a fost" de Porumboiu era evident.
Apoi, personajul cuvântätor a cuvântat sälii alte zece minute, inclusiv despre faptul cä pentru a face filme e nevoie de bani.
Un spectator licean a intervenit, spunând cä e nevoie si de pile.
In urmätoarele opt minute si jumätate, cei doi interlocutori au controversat amiabil despre ce anume e mai important: banii sau pilele?
(Devil_doll si cu mine nu ne mai puteam stäpâni - de mult - îndreptându-ne spre un infarct bilateral dezvoltat.)
Dupä ce n-au ajuns la nici o concluzie, personajul discursiv a discursat sälii încä cinci minute, pânä când realizatorul, cu mult curaj, l-a oprit, anuntând cä timpul de închiriere a sälii expirase.
Evenimentul s-a încheiat cu aplauze si felicitäri. Participantii au solicitat un sequel.
Erau sinceri, ceea ce plaseazä totul într-o luminä si mai interesantä.
In timp ce ieseam din salä, am primit un S.M.S. de la I.M.M. care fusese invitatä si ea si-mi spunea cä încä nu plecase de-acasä, întrebându-mä cum sä ajungä.
Nu i-am spus.

Proletar

04 Aug 2007, 22:05

e vorba cumva de prietenul films4all?
din cate am citit pe aici, am convingerea ca este el...da' intreb asa...

devil_doll

04 Aug 2007, 22:35

nu mai intreba..e retoric..si retorica pura ;)

Carmine Galante

05 Aug 2007, 00:59

@pitbull
LOL.

lady_mystyque

05 Aug 2007, 11:43

@pitbull
LOL.

multa rabdare ai pitbull zau dak nu... :lol:

musetell

07 Aug 2007, 19:58

multa rabdare ai pitbull zau dak nu... :lol:

buna,
acesta este topicul cu fabule despre care mi-ai spus? n-am reusit sa-ti raspund atunci, imi pare rau.

lady_mystyque

07 Aug 2007, 21:11

multa rabdare ai pitbull zau dak nu... :lol:

buna,
acesta este topicul cu fabule despre care mi-ai spus? n-am reusit sa-ti raspund atunci, imi pare rau.
nu-i nimic stai calma :)
da asta e topicu uitate mai sus si ai sa vezi... tramvaiul...

Proletar

07 Aug 2007, 23:07

da asta e topicu uitate mai sus si ai sa vezi... tramvaiul...

ha, ha,,,un tramvai numit dorinta... :hmm:

lady_mystyque

08 Aug 2007, 00:32

da asta e topicu uitate mai sus si ai sa vezi... tramvaiul...

ha, ha,,,un tramvai numit dorinta... :hmm:
mda... asta e putin spus... mai degraba un tramvai numit nesimtire si asta mult mai general si fara referire stricta la expunerea mea... esti in iasi stii despre ce vb... chiar azi am stat 1 ora in statie in ploaie pt un amarat de tramvai... :hmm: :x

hellsteed

09 Aug 2007, 11:33

Am si eu una auzita recent. D. un bun prieten din copilarie, se indragostise de o tipa pe nume Diana dar in acelasi timp mentinea o legatura mai mult sau mai putin amoroasa cu o alta Diana dintr-un alt oras. 2-1. Diana (2) stia de prima fiindca D. o rugase sa nu il deranjeze in momentele in care era cu Diana, iubita. De fiecare data cand D. se intalnea cu Diana, Diana era anuntata de intalnirea celor astfel incat toata lumea sa fie impacata, mai ales falusul lui D. Intamplarea n-avea sa decurga perfect pentru totdeauna asa ca odata cand cei doi indragostiti erau impreuna la o cafea, telefonul lui D. suna. D. manevreaza telefonul direct din buzunar dar in acelasi timp disimuland intr-o discutie seaca demna de un actor slab. Opreste apelul. Pe urma inchide telefonul. Fara sa se uite la telefon nici macar o clipa. Manufactura 100 %. Dupa o vreme parca instinctul feminin al Dianei banuia ceva asa ca il intreba pe D. cat e ora. Din nou discutii menite sa distraga atentia, pif-paf degetele se miscau in buzunar, telefonul se aprinde. Il scoate mandru si zice ora. Telefonul reactioneaza violent si anunta primirea unui mesaj. Ghici de la cine? Pe fata lui D. se citeste tensiunea. Inca odata instinctul feminin imbibat cu curiozitate actioneaza si Diana il intreaba pe D. cine trimise mesaju. Intre timp D. citea mesajul care avea un iz de dorinta ceva de genu:''Dorinta nr.1 bla bla bla... Dorinta nr.2 trilu-lilu si tot asa. Inca odata nesimtirea lui D. actioneaza acesta acuzand serviciile telefonice pentru mesajul Non Stop pe care il primise, in timp ce citea mesaju. Diana ii smulge fulgerator telefonul din mana si vede mesajul. Nervii se acumuleaza si se sparg in valuri de isterie. D. este parasit. Scuzele nu-si au rostu. D. iese si el afara nervos. Trafic. Ia telefonul cu miscari spasmotice. Suna. La capat de linie se aude un alo frant. Replica lui D. : "Api bagami-as poola in dorintele tale"- cu voce maximala. Lumea isi intoarce privirea spre el, unii amuzati altii dand note penibile situatiei. Ulterior cei doi s-au impacat iar amanta a fost uitata. Sau poate ascunsa mai bine.