View Full Version : Despre Kubrick - cu ochii larg deschisi
herbert
24 Feb 2005, 00:39
un topic pentru cinemagistii indragostiti de creatia lui Stanley Kubrick.
cateva mesaje la “cel mai recent film vizionat” pe marginea unui film de Kubrick – Eyes Wide Shut (considerat de mine si de MinRep o capodopera - 9.5/10 – precum si cateva afilieri la un asteptat “fan club Stanley Kubrick” m-au facut sa va propun o calatorie, deopotriva exegetica si initiatica – atentie, cu ochii larg deschisi si cu simturile la panda! – prin filmografia lui Kubrick.
merita acest omagiu cinemagistic, dragul de Stanley – ultimul mare artist in Cinematografia mondiala.
lista membrilor fan Clubului Stanley Kubrick inscrisi pana acum:
MinRep, Europe-east (nostalgica :) ), Cherryblosom, Notorious, Obvious(inclusiv avatarul! :) ). Nae…
lista ramane deschisa.
mi-as dori un topic in care sa se discute – multiaspectual - despre filmele lui Kubrick, despre personalitatea acestui urias creator. un topic pe care sa intre toti, dar sa posteze doar cei care pot.
evident, e doar o doleanta, insa orice cinemagist care pretinde respect va trebui s-o respecte.
am cateva idei simandicoase & provocatoare :P legate de acest fan club Stanley Kubrick. poate mai incolo intram in detalii.
arunc spre devorare & contemplare o secventa din EWS, jucata exceptional de Nicole: la serata, cand Nicole se desparte de Cruise (acesta doreste sa discute cu pianistul, fost coleg la medicina).
Nicole plonjeaza pur si simplu in viciu, are o privire hamesita…
cum insfaca pocalul cu sampanie si-l goleste dintr-o inghititura, ca o bucatareasa care a scapat de ochiul vigilent si mustrator al stapanei…
e decisa, respira cu intreg corpul (inclusiv prin gesturile pe care le face) o vulgaritate nepasatoare, insa e in acelasi timp fragila & seducatoare...
e neglijenta, deliranta, disponibila…
nu mai are nimic din femeia care – asezata pe scaunul de la WC – stia unde si-a uitat Cruise (medicul Bill Harford) portmoneul…
migaloasa & subtila constructie de personaj.
dar cate se pot spune despre culoare la Kubrick!
arunc spre devorare & contemplare o secventa din EWS, jucata exceptional de Nicole: la serata, cand Nicole se desparte de Cruise (acesta doreste sa discute cu pianistul, fost coleg la medicina).
Nicole plonjeaza pur si simplu in viciu, are o privire hamesita…
cum insfaca pocalul cu sampanie si-l goleste dintr-o inghititura, ca o bucatareasa care a scapat de ochiul vigilent si mustrator al stapanei…
e decisa, respira cu intreg corpul (inclusiv prin gesturile pe care le face) o vulgaritate nepasatoare, insa e in acelasi timp fragila & seducatoare...
e neglijenta, deliranta, disponibila…
nu mai are nimic din femeia care – asezata pe scaunul de la WC – stia unde si-a uitat Cruise (medicul Bill Harford) portmoneul…
migaloasa & subtila constructie de personaj.
Pentru un film de doua ore si jumatate, Nicole Kidman are putine scene. Totusi, ele conturezeaza un personaj foarte complex, iar scena de la petrecere este una dintre cele mai reusite in ceea ce priveste trasarea unor trasaturi generale ale acestuia. Filmul fiind si o usoara satira la adresa middle class-ului New Yorkez, Alice reprezinta prototipul acelei housewife plictisita de rutina cotidiana, flirtand cu ispita sub o aparenta "cuminte". Scena de la petrecere trebuie pusa in relatie cu alte doua scene foarte importante: cea in care isi marturiseste fantezia si cea in care isi povesteste visul. Alice cocheteaza cu ideea unei vieti fara sotul ei, de aceea si flirtul cu acel aristocrat ungur. Singura, fara sotul ei, nu are nici o restrictie la a bea sau a flirta, adica a se comporta ca unul dintre oaspetii de marca ale lui Ziegler. Dansul este iarasi foarte interesant... Miscarile largi ale corpului, tonul jos al vocii, frazele scurte spuse atat de incet (Maybe not just now...), modul in care se uita dupa Bill si cele oua top-modele, toata compozitia acestei scene este exceptionala.
O caracteristica interesanta la "Eyes Wide Shut" - in legatura cu scena de mai sus - este lungimea scenelor. Daca multe lume gaseste asta monoton, mie mi se pare ca reflecta dedicarea totala a regizorului pentru perfectiunea formala a scenelor si pentru povestea pe care o spune. Ador chestia asta la EWS si nu m-am putut abtine de la acest comentariu... :oops:
cherryblossom
24 Feb 2005, 15:40
la un moment dat am vazut un scurt metraj al lui Kubrick, Flying Padre... e un fel de mini-documentar despre un preot care, pe distantele mari, zbura cu aeroplanul personal (avionul? :? ) ca sa-si blagosloveasca enoriasii.. ce mi s-a parut suprinzator la acest scurt metraj este faptul ca nu prefigureaza nimic din stilul lui Kubrick de mai tirziu, parca e facut de cu totul altcineva... de fapt, cred ca nu are nici o valoare, doar sa vezi cum a inceput Kubrick...
keyzer soze
24 Feb 2005, 15:56
stiu filmuletul respectiv, e o mizerie
bellhop
24 Feb 2005, 17:03
mesajul optimist, asta am învãtat de la filmele lui Kubrick; treci peste toate mizeriile and carry on, "life is a bitch... and then it has puppies";
"Full Metal Jacket" my all-time favorite war-movie 8);
notorious
24 Feb 2005, 17:07
arunc spre devorare & contemplare o secventa din EWS, jucata exceptional de Nicole: la serata, cand Nicole se desparte de Cruise (acesta doreste sa discute cu pianistul, fost coleg la medicina).
Nicole plonjeaza pur si simplu in viciu, are o privire hamesita…
cum insfaca pocalul cu sampanie si-l goleste dintr-o inghititura, ca o bucatareasa care a scapat de ochiul vigilent si mustrator al stapanei…
e decisa, respira cu intreg corpul (inclusiv prin gesturile pe care le face) o vulgaritate nepasatoare, insa e in acelasi timp fragila & seducatoare...
e neglijenta, deliranta, disponibila…
nu mai are nimic din femeia care – asezata pe scaunul de la WC – stia unde si-a uitat Cruise (medicul Bill Harford) portmoneul…
nu mai tin minte scena respectiva :oops: , dar eu as fi adus in discutie o alta scena, la fel de migalos construita: discutia lui kidman cu cruise, dupa ce ea se dopase cu o tigara de marijuana - e deliranta !
deci (iertate fie-mi greselile, datorate unei vechi vizionari): kidman il intreaba pe cruise daca SIGUR nu i-a tras-o tipei de la petrecere. la care cruise, dupa multe insistente ale lui kidman, replica politicos ca are increde in ea. dna cruise nu este de acord, asa ca ii arunca in fata o bomba de proportii, nu ? urmeaza un hohot isteric demn de toata mila, urmat, pe un ton neverosimil de detasat un 'crezi ca eu nu sunt in stare sa te insel' ? asa ca, cu un sadism sec, insuportabil, incepe sa-i sugereze ca si-a tras-o cu un vechi prieten ofiter... :shock: right - domnul cruise o intreba disperat daca este adevarat, dar kidman reuseste sa disimuleze cu o asemenea abilitate, incat... ce pot sa zic ?? accentul pe detaliu este poate pus cu mai multa frenezie decat la antonioni !
eh, despre ASTA as fi curios ce aveti de spus... :P pt ca mi se pare singura scena demna de tot respectul kubrick-ian din incropeala de trei ore... :hmm:
Nu cred ca e cazul sa intram in "Flying Padre"... Chestia aia e facuta din motive pur comerciale si este stiut faptul ca Stanley si-a renegat primele realizari... Filmuletul acela nu este un subiect pentru topicul asta.
deci (iertate fie-mi greselile, datorate unei vechi vizionari): kidman il intreaba pe cruise daca SIGUR nu i-a tras-o tipei de la petrecere. la care cruise, dupa multe insistente ale lui kidman, replica politicos ca are increde in ea. dna cruise nu este de acord, asa ca ii arunca in fata o bomba de proportii, nu ? urmeaza un hohot isteric demn de toata mila, urmat, pe un ton neverosimil de detasat un 'crezi ca eu nu sunt in stare sa te insel' ? asa ca, cu un sadism sec, insuportabil, incepe sa-i sugereze ca si-a tras-o cu un vechi prieten ofiter... :shock: right - domnul cruise o intreba disperat daca este adevarat, dar kidman reuseste sa disimuleze cu o asemenea abilitate, incat... ce pot sa zic ?? accentul pe detaliu este poate pus cu mai multa frenezie decat la antonioni !
eh, despre ASTA as fi curios ce aveti de spus... :P pt ca mi se pare singura scena demna de tot respectul kubrick-ian din incropeala de trei ore... :hmm:
Hai sa fac o mica introducere... Parerea mea este ca aproape toate scenele din "Eyes Wide Shut" sunt remarcabile, mult peste nivelul unei scene obisnuite. Cu toate acestea, sunt cateva scene in jurul carora - dupa parerea mea - filmul este "incropit", adevarati stalpi de sustinere. Si anume: scena de la petrecere (Alice cu ungurul, Bill cu manechinele, Ziegler cu Mandy), cearta asezonata cu marijuana intre cei doi soti, ritualul orgiastic, Alice povestindu-se visul si scena din sala de biliard. Acum, acestea sunt legate prin multe, multe scene in care personajul lui Cruise se plimba, pe jos sau cu taxiul, fiind dominat de aceeasi privire care aminteste de "A Clockwork Orange" sau "The Shining", insa fara zambetul grotesc. Filmul se explica cel mai bine ca fiind calatoria (odiseea, daca vreti) acestui personaj, lucru pe care il are - iarasi - in comun cu alte filmeale lui Kubrick.
Si acum, inapoi la scena din dormitor. Ce se intampla acolo e clar si este explicat de Bill: Alice e high si incearca sa il faca gelos. Asta explica comportarea ei. Dar remercabila este reactia (sau lipsa de reactie) a lui Bill, pentru ca, de fapt, despre el este vorba in acest film. Recapitulativ... Alice gaseste un motiv de cearta si se ridica de pe pat, rezemandu-se in pragul unei usi. In camera din spate, lumina are o tenta albastruie, realizandu-se astfel un curios contrast de culoare, care sugereaza ambiguitatea, trecerea in vis, in fantezie. Apoi Alice da cateva explicatii confuze, dupa care se lasa pe podea si incepe sa povesteasca. Este uimitor cat de mult sta camera, parca uitata pe imaginea ei in timp ce vorbeste. Iarasi, cred ca aici este fascinatia lui Kubrick pentru poveste, daruirea lui si - chiar daca pare ciudat - respectul pentru actori.
Iar Bill nu face nimic, dar devine gelos i astfel se naste privirea aceea care il va domina pentru tot restul filmului. Scena este, intr-adevar, construita cu migala. Se observa o monstroasa atentie pentru detalii. Secventa lasa o stranie senzatie de ambiguitate. Imaginea, jocul actorilor, dialogul, modul in care Kidman rosteste cuvintele, toate indica o iesire din normalitate, scena petrecandu-se... ca in vis.
frumos...
in sfarsit ceva unde merita sa tot scrii.
cele doua scene numite de voi mai sus, sunt de fapt scenele care mi-au ramas si mie in cap. am vazut filmul numai o data, asa ca nu mi-au ramas decat scenele cele mai importante in cap, cu mici detalii. si exact scnele povestite si discutate de voi sunt acelea.
prima scena din dormitor este lenta si aproape adormitoare. frumos este insa locul in care se ascunde flaconul cu marijuana... in dulapul cu medicamente (lucrucare se poate gasii in toate casele din america). deja in scena asta stii f. multe despre personajele principale ale filmului. ideia de a 'droga' protagonistii ca sa spuna adevarul este incredibila (desi uzata), aratand de fapt 'gaura' si 'distanta' dintre cei doi. si asa este si discutia lor. totul se ascunde in spatele pretextului ca 'sunt drogati', si ca tot ce spun nu are de fapt nici o importanta. insa atunci isi pot spune cu adevarat parerea. cum a scris si notorious, nu poti spune daca totul este un vis, sau realitate... imaginea in scenele alea este si ea cu adevarat 'drogata'.
critica la cuplurile si casniciile din america este geniala...
a doua scena este la fel de misto. totul se petrece la o petrecere, acolo unde de fapt fiecare isi prezinta familia in cel mai frumos fel posibil. presiunea sociala care exista la astfel de intalniri pretentioase este cu adevarat apasatoare, si singura eliberare este alcoolul. si Alice asta face. avand deja discutia cu sotul ei mai devreme, ea este constienta de faptul ca el stie ca ea s-ar putea sa-l insele la un moment dat... scena asta, intalnirea cu aristocratul ungur, este prima dovada de putere pe care o face. pana atunci ea a fost sotia credincioasa, dar in momentul ala, acolo, ea devine de fapt persoana care are puterea in cuplu.
critica adusa din nou de kubrick este incredibila, aratand toata scena asta folosind alcoolul ca leit-motiv. numai cu ajutorul 'drogului' este Alice in stare sa faca ceea ce face, si numai atunci stie ca poate sa faca exact cea ce-si doreste. in plus, mai critica si petrecerile americane, unde toat lumea este 'nice and friendely', si unde status-ul social trebuie aratat cat sepoate de frumos. numai protagonistii sunt cei care sparg conventiile astea, si ci care pierd apoi.
totusi, desi filmul este plin de scene frumoase, si vizual dar si tematic, mie m-i se pare cel mai slab Kubrick. meritul lui a fost ca a adus-o pe Nicole Kidman in film, si a reusit s-o scoata dintr-un klishe in care intrase. si aici chiar a dovedit ca stie sa joace cum trebuie.
insa nu asta este filmul care il reprezinta...
europe_east
25 Feb 2005, 06:38
Filmul fiind si o usoara satira la adresa middle class-ului New Yorkez, Alice reprezinta prototipul acelei housewife plictisita de rutina cotidiana.... Alice cocheteaza cu ideea unei vieti fara sotul ei, de aceea si flirtul cu acel aristocrat ungur. Singura, fara sotul ei, nu are nici o restrictie la a bea sau a flirta...
Nu cred ca e vorba doar de Alice. Si nu mi se pare ca femeia care flirteaza e diferita de cea pe care o vedem la inceput. E exact aceeasi. Cum zicea si MinRep, e in plina rutina: pus copilul la culcare, flirtat si baut la petreceri, etc, nimic nou sub soare (scena aia cu aristocratul ungur mai degraba pregateste terenul pentru marturisirile ei). Si el la randul lui la fel. (Alice nu e chiar prototip de 'housewife' totusi....) Mie mi se pare ca e doar rutina unui cuplu... in care fiecare are propria iluzie. Mai interesant mi se pare cum ajung sa se trezeasca. Intotdeauna m-a marcat scena in care Alice isi povesteste visul. Si mereu m-am intrebat daca nu cumva a fost si ea parte din orgie, chiar in realitate....
Nu cred ca e vorba doar de Alice. Si nu mi se pare ca femeia care flirteaza e diferita de cea pe care o vedem la inceput. E exact aceeasi. Cum zicea si MinRep, e in plina rutina: pus copilul la culcare, flirtat si baut la petreceri, etc, nimic nou sub soare (scena aia cu aristocratul ungur mai degraba pregateste terenul pentru marturisirile ei). Si el la randul lui la fel. (Alice nu e chiar prototip de 'housewife' totusi....) Mie mi se pare ca e doar rutina unui cuplu... in care fiecare are propria iluzie.
Alice e prototipul sotiei fara slujba plictisita de o relatie intrata in rutina, ca sa o zic pe romaneste. Iti dau dreptate, Alice este aceeasi femeie, de la inceput la sfarsit, dar caracterul ei se dezvaluie treptat, scena dupa scena. Lucrurile devin cam clare in scena cu cearta si marijuana...
Mai interesant mi se pare cum ajung sa se trezeasca. Intotdeauna m-a marcat scena in care Alice isi povesteste visul. Si mereu m-am intrebat daca nu cumva a fost si ea parte din orgie, chiar in realitate....
Nu, nu face parte din secta... Teoria este amuzanta (la fel ca si teoria ca Bill este gay), dar, in realitate, nu are nimic cu subiectul filmului. Sunt mai multe motive care infirma aceasta teorie, dar principalul este relatia dintre barbati si femeile din secta: ei sunt oameni de vaza, din upper-class, ele sunt curve de lux (cel mai probabil). Celor din middle-class le este interzis accesul la orgie, de aceea incercarea lui Bill esuaza. Acest aspect, preluata - evident - din "Traumnouvelle", este si partea de critica sociala atat de caracteristica lui Kubrick.
P.S.: Subiect de discutie: ce a vrut Kubrick sa zica cu primul cadru al filmului (Kidman goala in timpul genericului).
notorious
25 Feb 2005, 17:27
P.S.: Subiect de discutie: ce a vrut Kubrick sa zica cu primul cadru al filmului (Kidman goala in timpul genericului).
goala... de prejudecati ?? just kidding. :lol:
sincer, as vrea sa discutam si despre alte kubrick-uri, mult mai sofisticate (si mai reusite) decat 'EWS'. preferatul meu ramane 'dr. strangelove'. :)
multiaspectual
stiu filmuletul respectiv, e o mizerie
Mda, multiaspectual asa e !
Alex Leo Serban
28 Feb 2005, 11:41
nu stiu daca e cazul sa se discute atit de mult pe marginea celui mai slab film al lui kubrick - nu cred ca e in avantajul sau ;) a fost un film pe care a tinut mult sa-l faca dar, sincer & cu tot respectul pt cel care a facut '2001', 'dr strangelove' & 'barry lyndon' (capodoperele sale), 'ews' nu se tine decit prin interpretarea lui nicole k.
e un film clumsy, inadecvat, depasit de timp - 'important' intr-un fel trist, fiind ult. film al sau...
cred ca ceea ce-l face atit de fals este subst. lui literara (schnitzler): kubrick era defazat cu lumea & moravurile contemporane si i s-a parut ca gaseste in schnitzler smth meaningful dspr lumea de azi... well, he lost to the real world - pe care regizori mult mai putin geniali ca el o inteleg mai bine.
nu stiu daca e cazul sa se discute atit de mult pe marginea celui mai slab film al lui kubrick - nu cred ca e in avantajul sau ;) a fost un film pe care a tinut mult sa-l faca dar, sincer & cu tot respectul pt cel care a facut '2001', 'dr strangelove' & 'barry lyndon' (capodoperele sale), 'ews' nu se tine decit prin interpretarea lui nicole k.
e un film clumsy, inadecvat, depasit de timp - 'important' intr-un fel trist, fiind ult. film al sau...
cred ca ceea ce-l face atit de fals este subst. lui literara (schnitzler): kubrick era defazat cu lumea & moravurile contemporane si i s-a parut ca gaseste in schnitzler smth meaningful dspr lumea de azi... well, he lost to the real world - pe care regizori mult mai putin geniali ca el o inteleg mai bine.
Unde e emoticonul de aplauze. Pentru prima oara de la intoarcerea pe forum gandesti.
p.s. Multumiri pentru induiosatorul mp, am sa-l adaug la colectie.
@Astialalti
Vineri pe pro tv, ora 23 :00 EWS. Urmeaza disectia.
cred ca ceea ce-l face atit de fals este subst. lui literara (schnitzler): kubrick era defazat cu lumea & moravurile contemporane si i s-a parut ca gaseste in schnitzler smth meaningful dspr lumea de azi... well, he lost to the real world - pe care regizori mult mai putin geniali ca el o inteleg mai bine.
Aici iti dau dreptate. E clar ca e o diferenta intre relatiile sociale din vremea lui "Traumnouvelle" si cele din ziua de azi, chiar daca Kubrick incearca o paralela. Totusi nu pot sa vad "Eyes Wide Shut" ca pe un film ancorat in realitate. Mai degraba, prin neglijarea temporalitatii (New York-ul contemporan se intalneste cu Venezia inceputului de secol XX), prin personajele sale si atmosfera dominata de ambiguitate, este filmul unui vis decat filmul unei realitati sociale. Nu stiu daca acesta este unghiul potrivit, nu stiu daca asa a vrut Kubrick ca EWS sa fie vazut, dar daca privesc filmul din acesta perspectiva, ma seduce la fel de mult ca interpretarea lui Nicole...
In all fairness, nu pot sa vad nici eu "Eyes Wide Shut" decat pe locul 2 in filmografia lui Kubrick, dupa cele cateva varfuri precum "2001", "A Clockwork Orange" sau "The Shining". Marele neajuns al acestui film este faptul ca a aparut dupa moarte regizorului. Poate lucrurile ar fi fost mai clare daca ar fi prins Kubrick lansarea oficiala...
arte_jolie
05 Mar 2005, 16:01
eu nu am vazut alte creatii kubrick insa ews l-am vazut de vreo 3 ori, toate dupa prima jumatate de ora... o singura data cred am prins petrecerea aceea si implicit scena flirtului. oricum intrebarea mea pentru voi (vad ca oricum fiecare are o idee nuantata despre kubrick) este ce mesaj credeti voi ca a vrut sa transmita kubrick prin acest film? eu sincer ma aflu intr-o mare ambiguitate si ma frapeaza curiozitatea lui cruise (sincer si acum stau si ma gandesc ca daca kidman nu ar fi povestit faza cu ofiterul, dr. bill nu s-ar fi lasat prada ispitelor si curiozitatii) :?
Tehnic, filmul este o cercetare a relatiilordintr-un cuplu. Se vorbeste despre fidelitate, despre obsesii, visuri, fantezii... On the other hand, se presupune ca Schnitzler a corespondat cu Freud, fiind interesat de psihanaliza. La fel este si Kubrick, iar asa se explica "tematica" filmului (ca sa nu-i spunem sex sa-i zicem viata de cuplu) si ambiguitatea cu care subiectul este abordat.
Tehnic, filmul este o cercetare a relatiilordintr-un cuplu. Se vorbeste despre fidelitate, despre obsesii, visuri, fantezii....
Sau mai putin tehnic filmul este un cakat.
Revazut aseara 2046. Revazut pe protv si ews. Vroiam sa scriu despre ultimul produs al lui kubrick. Mi-e imposibil, primul il anuleaza pe al 2-lea, il reduce la zero barat.
Stii, poate ca ar trebui sa viram discutia asta inspre alte filme de-ale lui Kubrick... Nu ca am fi epuizat EWS, dar fiindca discutia devine cam monotona... tehnic...
de acord... o luam cronologic inapoi?
Full Metal Jacket...
herbert
07 Mar 2005, 21:25
Sau mai putin tehnic filmul este un cakat.
am rugat, in deschiderea acestui topic, ca cei in ciubote nespalate sa nu intre aici... in orice caz, nu mi-am inchipuit ca cineva cu un minim bun-simt si oarecare competenta poate vorbi in termenii acestia despre Kubrick. atacul tau marlanesc este si in adresa mea, pt ca Stanley Kubrick e unul din maestrii mei spirituali.
roaga-te sa nu te intalnesc, ca nu vei mai avea somn...
de "cakat" esti tu si tot neamul tau oligoid, mizerie umana care traiesti din amusinari si provocari jegoase...
marsh in grota!
EWS este un film perfect, jucat impecabil (un joc firesc cum n-am mai vazut) de Cruise si Kidman. incepand cu acest film Nicoleta devine o mare actrita.
repet: Eyes Wide Shut este o capodopera.
nerecomandat ciubotelor.
am rugat, in deschiderea acestui topic, ca cei in ciubote nespalate sa nu intre aici... .
Iar cei in itzari si cu mamiliga intre dinti sa stea in p. ma-sii acasa.
in orice caz, nu mi-am inchipuit ca cineva cu un minim bun-simt si oarecare competenta poate vorbi in termenii acestia despre Kubrick. atacul tau marlanesc este si in adresa mea, pt ca Stanley Kubrick e unul din maestrii mei spirituali.
roaga-te sa nu te intalnesc, ca nu vei mai avea somn... .
Ma pish pe kubrick al tau si pe tot ceea ce reprezinta el pentru tine.
de "cakat" esti tu si tot neamul tau oligoid, mizerie umana care traiesti din amusinari si provocari jegoase...
marsh in grota!.
Wtf, i'm a mith buster !
EWS este un film perfect, jucat impecabil (un joc firesc cum n-am mai vazut) de Cruise si Kidman. incepand cu acest film Nicoleta devine o mare actrita.
repet: Eyes Wide Shut este o capodopera.
nerecomandat ciuboteleor.
ews este un cacat, jucat cu dosul (un cruise la fel de prost si in Collateral). Nicoleta = o tarfa blonda cu nasul in vant si multe aere de vedeta. Si-a dovedit valoarea egala cu zero in Cold Mountain. Fuck-ul ala din final e atat de previzibil.... kubrick se dovedeste un plagiator senil.
INRI
Un film mai plictisitor ca asta n-am mai vazut de mult timp.
Btw, unde iti este bmw-ul ? In vis cumva ? :lol:
ohhh, not again them nasty habits...
herbert, desi tu ceri sa nu se injure, tot tu sari acuma la atac. sigur, poate ca nume nu s-a exprimat cel mai galant, dar nu te-a injurat nici pe tine, si nici pe Kubrick de mama si familie... nu-i iau apararea (n-are nevoie de asta), dar vreau sa-ti spun, draga herberte, ca desi te crezi mai 'cult' decat nume, ai dovedit in nenumerate randuri ca n-ai dreptate.
nici mie nu mi-a placut EWS, e cel mai slab a lu' Kubrick, and this won't change... Nicole este buna, dar Cruise este mizerabil. povestea este misto, desi cu multe umpluturi triste, si pseudo-labagiste.
parca vroiam sa schimbam tema de discutie... alt film (mai bun), alta poveste...
Ca sa putem trece odata peste Eyes Wide Shut incep eu despre Full Metal Jacket
Avem aici inca un film care ne arunca in fata ororile razboiului. Kubrick ne spune aici (printre altele) ca soldatii perfecti trebuie sa treaca printr-un proces de dezumanizare. Este impotriva firii umane sa omoare la ordin o alta persoana si din aceasta cauza soldatii trebuie mai intai "dresati" sa asulte ordinele superiorilor ca si cand ar fi porunci divine.
sergentul plutonului este prezentat excelent in acest sens. Singurul sa rol aici este sa-i convinga pe recruti ca sint doar niste viermi, si ca vor ramane in stadiul asta pana in ziua glorioasa in care vor deveni "marines"
Scenele de lupta din vietnam sint superb realizate. nu stiu exact ceea ce m-a impresionat, unghiurile de filmare, lumina, seturile, dar cert e ca anumite scene sint memorabile.
Una din problemele pe care le reprosez filmului este faptul ca a fost impartit prea brutal in 2 parti. Intr-adevar, jumatatile se completeaza si contrasteaza in acelasi timp, o licenta artistica destul de greu de stapanit, dar eu consider ca partea din tabara de instructie este mult prea puternica avand in vedere ceea ce urmeaza. Acest dezechilibru este deranjant in primul rand pentru ca partea mai intensa a filmului este la inceput, si spre sfarsit, pe masura ce filmul isi pierde ritmul e posibil ca unii spectatori sa fie in mod irevocabil pierduti.
Full Metal Jacket este un film de referinta, atat pentru Kubrick cat si pentru filmele despre razboi in general. Are si partile sale mai putin slefuite, dar per total este un produs excelent.
replica preferata:
"anyone who runs is VC. anyone who stands is a well-disciplined VC"
roaga-te sa nu te intalnesc, ca nu vei mai avea somn...
:lol: Idiotule ....
Ma pish pe kubrick al tau si pe tot ceea ce reprezinta el pentru tine.
Asta este atat de off-topic... :hmm:
Ca sa putem trece odata peste Eyes Wide Shut incep eu despre Full Metal Jacket
Thank you!
Una din problemele pe care le reprosez filmului este faptul ca a fost impartit prea brutal in 2 parti. Intr-adevar, jumatatile se completeaza si contrasteaza in acelasi timp, o licenta artistica destul de greu de stapanit, dar eu consider ca partea din tabara de instructie este mult prea puternica avand in vedere ceea ce urmeaza. Acest dezechilibru este deranjant in primul rand pentru ca partea mai intensa a filmului este la inceput, si spre sfarsit, pe masura ce filmul isi pierde ritmul e posibil ca unii spectatori sa fie in mod irevocabil pierduti.
FMJ este, de fapt, impartit in trei parti, doar ca trecerea dintre ultimele doua este mai putin brusca (nu-mi mai amintesc bine filmul, dar ultima parte incepe dupa ce Joker se reintalneste cu Cowboy). In fine, trecand peste asta, in general lumea imparte filmul in doua: tabara de instructie si Vietnam-ul. Fiecare poate fi privita ca o parte de sine statatoare, insa mesajul - pe care l-ai subliniat in mesajul tau - este acelasi. Faptul ca regizorul a ales sa uneasca aceste doua bucati intr-un singur film este o miscare socanta, dar Kubrick a mai facut-o inainte (v. "2001").
Ce imi place mie la FMJ este ca acele doua jumatati se completeaza reciproc. Filmul pierde unitatea, este inegal, dar partea a doua, mai lenta, mai meditativa, are o forta dramatica care intareste mesajul. Indiscutabil, scena de referinta este sinuciderea lui Pyle... Dupa aceasta, contextul se rupe, dar aceleasi "umbre" planeaza peste imaginile filmului. Chiar daca nu este unul dintre Kubrick-urile mele preferate, FMJ este un film unic, depasind celelalte filme despre Vietnam (Plutoon, Apocalypse Now).
Pitbull
08 Mar 2005, 10:41
Faptul ca regizorul a ales sa uneasca aceste doua bucati intr-un singur film este o miscare socanta, dar Kubrick a mai facut-o inainte (v. "2001").
Ai dreptate, "2001" e fracturat în trei pärti - unii sustin chiar cä în patru: "The Dawn of Man", "The Sentinel", "HAL" si "Beyond Saturn" (titluri oarecum aproximative). De fapt, acolo el nu a "unit mai multe bucäti într-un singur film", ci din päcat n-a fäcut sä fuzioneze perfect cele trei-patru fragmente disparate ca timp, spatiu si, în linii mari, actiune, ale romanului lui Clarke. In carte, respectivele elipse sunt rezolvate destul de simplu, prin procedee literare - dar în film sunt cam rupte (evident, cu exceptia acelui racord genial dintre osul lui Moonwatcher si nava "Orion" (parcä asa se numea, nu?). Altminteri, în episodul "The Sentinel", existä foarte multe elemente care rimeazä cu "The Dawn of Man" (pe lângä aparitia Monolitului), asa cä, sä fim drepti: cele douä formeazä un tot unitar. Mai stângace sunt trecerile la odiseea navei "Discovery", si de-acolo, la goana psihedelicä de dincolo de lunile lui Saturn (sau... Jupiter, pentru cä în "Odyssey 2" si "3", Clarke s-a räzgândit: lunile lui Jupiter îi erau mult mai comode). Culmea, aceleasi "rime" se regäsesc, la un alt nivel, în relatiile dintre Dave si HAL, ca sä nu mai vorbim de paralelismul dintre "Dawn of Man" si secventa finalä. Sunt atât de substantiale si de bine filmate, încât ne fac sä uitäm mica scârtâialä a balamalelor dintre episoade.
In fine, dincolo de toate astea, as zice cä filmul rämâne de referintä. Una peste alta, poate cä singurul lui päcat real e cä-i prea subtil. In zilele noastre, cu mintile luate de space-opera-uri si alte Räzboaie ale Stelelor (bune, nu zic, da'... o'sh'cât!), putini mai au räbdare sä se-aseze comod în "Odiseea spatialä" si s-o înteleagä. Se plictisesc si mutä pe alt canal.
dreptate, "2001" e fracturat în trei pärti - unii sustin chiar cä în patru: "The Dawn of Man", "The Sentinel", "HAL" si "Beyond Saturn" (titluri oarecum aproximative).
Am citit undeva ca Kubrick a construit "2001" dupa modelul unei simfonii, fiecare capitol al filmului corespunzand unei parti a simfoniei. Mai precis, "2001" s-ar asemana cu simfonia a noua a lui Beethoven. Nu sunt chiar sigur ca este verificata aceasta teorie, dar pare sa tina. "Dawn of Man" aproape corespunde si ca durata primei parti din simfonie, iar finalul este inaltator... Pe deasupra, este cunoscuta fascinatia lui Kubrick pentru muzica, Beethoven si a noua (v. si "Portocala mecanica", care - fiind chiar al noualea Kubrick numarand de la "Fear and Desire - foloseste simfonia mentionata mai sus la fel de eficient pe cat joaca McDowell).
Pe mine nu m-a deranjat niciodata impartirea filmul in aceste patru bucati. E drept, ele nu se potrivesc foarte bine cap la cap, dar chestia asta ii da intregii realizari o atmosfera aparte, un aer de mister si - la vremea lui - de noutate. Chiar si in ziua de azi, se vad putine filme cu o constructie asa de originala. Apoi, trecerile sunt marcate de acele subtitluri ("Jupiter and Beyond the Infinite" etc.) sau, in cazul trecerii de la prima bucata la a doua, de scena osului care se transforma in nava spatiala, cu siguranta unul dintre cele mai celebre momente din istoria cinematografului si unul dintre cele mai citate.
Altminteri, în episodul "The Sentinel", existä foarte multe elemente care rimeazä cu "The Dawn of Man" (pe lângä aparitia Monolitului), asa cä, sä fim drepti: cele douä formeazä un tot unitar. [...] Culmea, aceleasi "rime" se regäsesc, la un alt nivel, în relatiile dintre Dave si HAL, ca sä nu mai vorbim de paralelismul dintre "Dawn of Man" si secventa finalä.
Foarte multe paralelisme in "2001"... maimuta atinge monolitul, dr. Floyd atinge monolitul, Dave se intinde inspre monolit (ca Adam-ul lui Michelangelo)... Apoi, la inceput, maimuta priveste inspre luna, la sfarsit Star Child-ul priveste inspre Pamant... Mai este si evolutia lui HAL, desfasurarea conflictelor etc. Sunt multe de spus despre acest "2001"...
Una peste alta, poate cä singurul lui päcat real e cä-i prea subtil. In zilele noastre, cu mintile luate de space-opera-uri si alte Räzboaie ale Stelelor (bune, nu zic, da'... o'sh'cât!), putini mai au räbdare sä se-aseze comod în "Odiseea spatialä" si s-o înteleagä.
Intr-adevar, "2001" e prea subtil... Imi amintesc ca intr-un numar al ProCinema-ului, se punea despre film ca 'a aparut prea devreme, iar acum este prea tarziu pentru a fi judecat la adevarata-i valoare'...
Pitbull
08 Mar 2005, 19:36
@MinRep:
Am citit undeva ca Kubrick a construit "2001" dupa modelul unei simfonii, fiecare capitol al filmului corespunzand unei parti a simfoniei. Mai precis, "2001" s-ar asemana cu simfonia a noua a lui Beethoven. Nu sunt chiar sigur ca este verificata aceasta teorie, dar pare sa tina.
Nu stiam despre "teoria asta", dar e atât de interesantä, atât de tipicä pentru Kubrick si atât de potrivitä cu structura "Odiseei spatiale", încât si eu sunt aproape sigur cä e valabilä.
Pe deasupra, este cunoscuta fascinatia lui Kubrick pentru muzica,
Mai încape vorbä? Vezi în special efectele extraordinare pe care le obtine din contrastul între partiturä si imagine. Sigur, "baletul navelor spatiale" e antologic, dar sä ne amintim si de "Dr. Strangelove": genericul cu cele douä bombardiere Strategic Air Command care se alimenteazä în zbor pe "Try A Little Tenderness" (epocal gag! :D:D:D), sau finalul, cu lumea spulberatä de explozii nucleare pe "We'll Meet Again In a Sunny Day".
Ori, cum spuneai, "Portocala mecanicä" - atât sinteza dintre "Simfonia a IX-a" si imagine (si întreaga personalitate a lui Alex, pe deasupra), cât si contrastul creat cu "Singin' In the Rain". Fi-miu a väzut prima oarä "Portocala..." la 4 ani, a doua oarä la 14, prilej cu care mi-a märturisit: "N-am sä mai pot asculta niciodatä Simofnia a IX-a cu inima usoarä..."
(...) aceste patru bucati, e drept, (...) nu se potrivesc foarte bine cap la cap, dar chestia asta ii da intregii realizari o atmosfera aparte, un aer de mister si - la vremea lui - de noutate. Chiar si in ziua de azi, se vad putine filme cu o constructie asa de originala. Apoi, trecerile sunt marcate de acele subtitluri ("Jupiter and Beyond the Infinite" etc.)
Drept e ce spui, dar dacä se potriveau mai bine cap la cap, i-ar fi gäsit mai putine de reprosat snobimea. Altfel, originalitatea constructiei e într-adevär incontestabilä. Iar titlurile episoadelor rezolvä problema doar pe jumätate (sunt "lämuritoare", dar prea putin cinematografice).
Elipsa dintre os si "Orion" e, dupä pärerea mea, la fel de magistralä ca numeroasele salturi în timp din "Citizen Kane" (fotografia colectivului de redactie, micul dejun, etc.)
Apropo, e clar cä sistemul ästa de construire a povestirii pe planuri multiple e alt procedeu favorit al lui Kubrick. Din nou, "Dr. Strangelove": cele trei zone paralele (cancelaria lui Jack D. Ripper, War Room-ul si bombardierul). As zice cä aici i-a reusit cel mai bine: nu numai cä ele alterneazä dramatic, dar sunt si filmate în stiluri diferite. De pildä, atacurile trupelor din jurul bazei lui Jack D. Ripper aratä exact ca reportajele despre räzboaie civile si puciuri militare.
Extraordinar, ca liant, Peter Sellers în cele trei roluri. Personal, favoritul meu e Presedintele - mai ales în secventa discutiei la telefon cu bossul U.R.S.S. Ce mai caracterizare a unui personaj, numai prin reactii!
Foarte multe paralelisme in "2001"... maimuta atinge monolitul, dr. Floyd atinge monolitul, Dave se intinde inspre monolit (ca Adam-ul lui Michelangelo)... Apoi, la inceput, maimuta priveste inspre luna, la sfarsit Star Child-ul priveste inspre Pamant... Mai este si evolutia lui HAL, desfasurarea conflictelor etc.
Asa e, asa e, asa e! Mai amintesc:
Mormäielile nearticulate ale antropoizilor, si replicile inepte de pe statia orbitalä (Heywood Floyd începe cu "Hi everybody" si-ncontinuare dialogurile sunt din ce în ce mai goale (nu întâmplätor, evident!)
Stereotipia fizionomicä (Dave si Frank sunt aproape identici, doar cä unul are cärarea pe stânga, celälalt pe dreapta.)
Conflictul pentru sursa de apä, care a rämas nerezolvat chiar si în anul 2001 - americanii si rusii.
Evolutia UNELTEI - de la os la navä si, în ultimä instantä, la HAL (unealta supremä, super-inteligentä, schizofrenicä si complexatä, care se revoltä împotriva omului); si rolul hotärâtor al confruntärii dintre Dave si HAL: cine va învinge, omul sau computerul? Cine va face pasul urmätor pe scara evolutiei?
Sugestia din final cä Dave e un exponat într-un habitat artificial, ca un fel de grädinä zoologicä (parcä se si aud chicoteli de dincolo de pereti); pe lângä "ei", el e similar cu antropoizii de la început.
Si, în sfârsit, poate cel mai important leit-motiv al filmului: ZILELE DE NASTERE. Nasterea Omului. Aniversarea lui Dave. Aniversarea fetitei. Nasterea lui HAL (mentionatä în timp ce i-o ia mintea razna si-si deapänä memoriile). Si, într-un final cu adevärat apoteotic, nasterea Starchild-ului - specia urmätoare pe scara începutä cu antropoizii si oamenii.
(...) 'a aparut prea devreme, iar acum este prea tarziu pentru a fi judecat la adevarata-i valoare'...
Pe bune cä da! Dar dacä nu exista "Odiseea spatialä", atât filmul SF, cât si filmul în general, ar fi arätat cu totul altfel - mult mai modest decât s-a întâmplat! ;)
(Apropo, în '99, pentru ultimul numär al Almanahului "Anticipatia", mi-au comandat un eseu, si le-am fäcut o scurtä istorie a filmului SF. Dacä te intereseazä, o gäsesti în website-ul meu. Am spicuit si pe-acolo o sumedenie de chestii drägute, inclusiv despre "Odisee" si Kubrick.)
Pitbull
16 Mar 2005, 08:51
Haideti, mä, läsati sä moartä un asemenea topic?
Herbert, MinRep, ALS, Nume, Notorious - somebody...!
Mai ziceti de "Odyssey", de "Dr. Strangelove"!
Hai cu "Paths of Glory", hai cu "Lolita", hai cu "Barry Lyndon"!
Hai cu "A Clockwork Orange", hai cu "The Shining"!
Hai, hai, hai!
hai cu "Barry Lyndon"!
http://www.cinemagia.ro/forum/viewtopic.php?t=3313&highlight=barry+lyndon&hist=0&wnd=_default
Discutia despre "Barry Lyndon" s-a incheiat si ea prematur...
In alta ordine de idei, daca lumea si-a pierdut interesul, ce putem face?... Hai sa bagam cu "Clockwork Orange": THE AESTHETICIZATION OF VIOLENCE (http://cinemaspace.berkeley.edu/Cinema_Beyond/C_B.lectures/ClockworkOrange/Benj_CultIndustr_Clckwrk.html)... Un eseu excelent despre un film mult mai profund decat pare. Iar bonus, scena cu bustul lui Beethoven si PuIa... Cat de fascinanta, cat de diferita si cat de frumoasa este aceasta scena, numita de autorul eseului "the turning point of the film as it were..."
notorious
16 Mar 2005, 17:09
cand o sa inceteze conversatia despre 'barry lindon', o sa revin si eu. :) urmatoarele filme ale lui kubrick NU le-am vazut:
-'barry lindon'
-'full metal jacket' (tin minte cate ceva de cand aveam 7 ani si l-am vazut la italia uno, in schimb am sa fac rost de el within 2 weeks)
-'lolita'
-scurtmetraje
tailgunner
17 Mar 2005, 09:16
"While the destruction of tradition means the destruction of authenticity, of the originary, in that it also collapses the distance between art and the masses it makes possible the liberation which capitalism both obscures and opposes." zice domnul cu estetizarea. ceea ce daca nu iashte falsh iashte shel putsin tras de par, shi o neintselegere a lui Benjamin. De fapt chiar citatul imediat urmator dovedeste ca nu "traditia" conditioneaza "autenticitatea" unui obiect de arta ci tocmai "prezenta" lui unica si oarecum intimplatoare in timp si spatiu, care-l ofera unei Erfahrung. Deh, acade-micii astia ii dau nainte pe lingo-ul lor chiar daca nu pricep.
Altfel mi-o placut eseul.
Pitbull
17 Mar 2005, 09:39
scena cu bustul lui Beethoven si PuIa... Cat de fascinanta, cat de diferita si cat de frumoasa este aceasta scena, numita de autorul eseului "the turning point of the film as it were..."
Kubrick cu K super-mare! In unicitatea ei, secventa e tipicä pentru modul lui Kubrick de a combina toate elementele (structurale, dramaturgice, stilistice, etc.)
Sigur cä este "the turning point" of the film! Cä doar e la mijloc, iar personajele se INVARTESC unul în jurul altuia, în dansul härtuirii lor cu cele douä "arme" atât de sugestive! Si pe urmä, pornind de-acolo, totul se rästoarnä: infamul Alex devine UCIGAS (si prin asta, în mod paradoxal, va deveni VICTIMA - dar nu se va opri nici acolo...) Societatea începe sä-si lepede mästile ipocriziei. Se declanseazä acea sarabandä în spiralä a rästurnärilor succesive de valori morale, care va duce, printre altele, la grotescul "demo show" menit sä dovedeascä succesul programului de "reeducare", sau la reaparitia scriitorului (o victimä care acum devine un manipulator malefic; ce mai cadru, acel raccourci de la usa bäii, pe care-l vom regäsi peste ani de zile cu Jack Nicholson la usa cämärii din "Shining"), sau la socul final, cu propulsarea lui Alex în demonica lume a politicii... Alt final halucinant al lui Kubrick, în ton cu apocalipsa din "Dr. Strangelove", sau apoteoza din "2001".
Alt final halucinant al lui Kubrick, în ton cu apocalipsa din "Dr. Strangelove", sau apoteoza din "2001".
"A Clockwork Orange" mi se pare - dupa "2001" - cel mai tare, cel mai bun si cel mai original Kubrick. Duce "Dr. Strangelove" mai departe, intr-o lume care pare postapocaliptica si anunta urmatoarele filme... Largile zoom-uri si cadrele simetrice se repeta in "The Shining" (sub forma de tracking) si in "Full Metal Jacket" (ca sa nu mai vorbim de "Barry Lyndon", unde zoom-urile fac filmului). Apoi, ranjetul lui Alex, cu capul aplecacat in fata si ochii privind pe sub sprancene (postura in care 'evoluaza' si Keir Dullea in "2001") se repeta in "The Shining" si "Full Metal Jacket"... Alte exemple ar fi nenumarate...
"Portocala mecanica" este un apogeu al dezlantuirii cinematografice a acestui cineast. Alaturi de "Stangelove" si "2001" este filmul cel mai aclamat si poate cel mai controversat, chiar si in ziua de azi. Insa, ca sa nu bat campii, atac urmatoarea problema: "A Clockwork Orange" - filmul care foloseste muzica cel mai 'corect'. Trecand peste faptul ca este construit - la fel ca si "2001" - pe modelul Simfoniei a noua a lui Beethoven, toate sunetele care le auzi sunt magnifice, inaltatoare... Muzica electronica, impresionand de la primul cadru in rosu, apoi "Cotofana hoata" a lui Rossini (grozav echivalent gasit de Kubrick pentru partea I a simfoniei a noua) si nu ma pot abtine sa nu enumar urmatoarea succesiune: violul pe "Singin' in the rain", cearta cu Dim pe "Oda bucuriei", Scherzo-ul din simfonia a noua si intalnirea cu Deltoid, plimbarea in magazinul de muzica pe fundalul partii a patra din aceeasi mare simfonie, apoi threesome-ul pe "Wilhelm Tell" 4X si - din nou - infruntarea cu Pete si Dim pe "Cotofana hoata"... Muzica fara oprire...
Mai departe, "maltratarea" lui Beethoven pe 'marele ecran' al inchisorii, intrarea lui Alex in casa parintilor, cand se - ironic - melodia "I Want To Marry a Lighthouse Keeper", reluarea Scherzo-ului si - in final - sfarsitul Simfoniei a noua, un gradios final, urmat de genericul 'colorat', pe "Singin' in the Rain" cantat de Gene Kelly.
@toti restul de pe forum, care este... Kubrick nu va (mai) place?
Place pana la un punct. La faza EWS il gasesc mai mult decat "jetabil". Plictiseste si e fals - pretios.
Pitbull
18 Mar 2005, 02:09
@Nume
S-a-ntâmplat ca încä sä nu fi väzut "E.W.S.", asa c-am sä aberez putin în orb (adicä... tot cu "eyes wide shut", într-un fel...)
Omul era obosit, trägea sä moarä (biologic, pentru cä spiritual, asta nu se va întâmpla niciodatä). Dacä filmul e într-adevär atât de slab cum înteleg din unele comentarii de-aici, se cuvine totusi sä-l criticäm pe un ton mai respectuos - tot ce-a fäcut Kubrick la viata lui ar justifica asta. Si întrucât a fost ultimul lui film, nu poate fi considerat una dintre acele "scäpäri" care nu fac decât sä paveze drumul între vârfuri (cum se întâmpla de regulä la Hitchcock, adesea la Orson Welles, si la altii), asa cä n-am gresi, cred, limitându-ne critica la adresa lui, färä a reveni mereu, dupä ce s-a spus tot ce era de spus.
Pitbull
18 Mar 2005, 02:26
Largile zoom-uri si cadrele simetrice se repeta in "The Shining" (sub forma de tracking) si in "Full Metal Jacket" (ca sa nu mai vorbim de "Barry Lyndon", unde zoom-urile fac filmului).
Apropo, se zice cä zoom-ul ar fi cel mai "fals" mijloc de expresie al cinematografului, întrucât nu are nici un echivalent "în viatä" (poti oricând sä "panoramezi" din gât, sä te uiti în sus sau în jos, sä faci "travelling" pe trotuar sau din autobuz, da' zoom, nu prea ai cum...). Argumentul mi se pare nejustificat si limitat. Din päcate, adevärul e cä majoritatea regisorilor slabi si lipsiti de imaginatie abuzeazä de zoom, folosindu-l ca pe un mod agresiv de a-ti bäga deshtele-n ochi ("Bä! Uitä-te-AICI!!!"). (Cred cä cel mai infect mod de a folosi asa zoom-ul l-am väzut într-un horror de o cretinätate absconsä, "Black Frankenstein", dat de-ai nostri în iarna '91-92 pe "marile" ecrane - cum îi smulgea câte unuia bratu', zdrang, zoom pe ciot!). Oricum, în genere, e bine ca zoom-ul sä fie folosit mai mult "stilistic" decât "gramatical", în limbajul camerei de filmat.
Iar din acest motiv, apare cu atât mai semnificativ modul lui Kubrick de a folosi zoom-urile.
(...), ranjetul lui Alex, cu capul aplecat in fata si ochii privind pe sub sprancene (postura in care 'evoluaza' si Keir Dullea in "2001") se repeta in "The Shining" si "Full Metal Jacket"... Alte exemple ar fi nenumarate...
Excelent punctat! Da, una dintre "marotele" lui Kubrick - atât de expresivä, încât niciodatä n-a devenit obositoare.
"A Clockwork Orange" - filmul care foloseste muzica cel mai 'corect' (...) pe modelul Simfoniei a noua a lui Beethoven, (...). Muzica electronica, impresionand de la primul cadru in rosu, (...) "Cotofana hoata" a lui Rossini (grozav echivalent gasit de Kubrick pentru partea I a simfoniei a noua) (...) violul pe "Singin' in the rain", cearta cu Dim pe "Oda bucuriei", Scherzo-ul din simfonia a noua si intalnirea cu Deltoid, plimbarea in magazinul de muzica pe fundalul partii a patra din aceeasi mare simfonie, apoi threesome-ul pe "Wilhelm Tell" 4X (...) infruntarea cu Pete si Dim pe "Cotofana hoata" (...) "maltratarea" lui Beethoven pe 'marele ecran' al inchisorii, intrarea lui Alex in casa parintilor, cand se - ironic - melodia "I Want To Marry a Lighthouse Keeper", reluarea Scherzo-ului si - in final - sfarsitul Simfoniei a noua, un gradios final, urmat de genericul 'colorat', pe "Singin' in the Rain" cantat de Gene Kelly.
Mäi MinRep, mäi!
Tu de ce arzi gazu' pe-aici? Te-asteaptä äia sä-ti dai doctoratu-n Kubrickologie, si tie-ti arde de forumuri? Mars la Academie, hotomane!
europe_east
18 Mar 2005, 07:15
@toti restul de pe forum, care este... Kubrick nu va (mai) place?
Place, place... eu insa trebuie sa revad Portocala... Mai ales dupa analiza ta facuta muzicii... Eu am vazut filmul asta acum mult timp, a fost primul meu Kubrick si tin minte ca am ramas oripilata de poveste... eram prea mica probabil. A urmat Lolita, care, iar, m-a cam socat. Tot prea mica. ;) Cred ca Odiseea a fost the turning point, apoi Dr. Strangelowe, Full Metal Jacket, si singurul pe care l-am vazut de mai multe ori, Eyes wide shut. Asa ca eu cred ca ar trebui sa mai revad filmele inainte sa vorbesc despre ele. Ca impresie generala: filmele astea au forta, te manipuleaza in sensul bun al cuvantului. N-ai nici o sansa. Sa NU iti placa. Oricum, MinRep, keep up the good work... :)
Place pana la un punct. La faza EWS il gasesc mai mult decat "jetabil".
Asta am inteles... Dar pana acolo? :?
Apropo, se zice cä zoom-ul ar fi cel mai "fals" mijloc de expresie al cinematografului, întrucât nu are nici un echivalent "în viatä" [...] Argumentul mi se pare nejustificat si limitat.
Si mie la fel. Dar e adevarat ca multi folosesc zoom-ul ca sa impresioneze si de multe ori este prea rapid sau prea smucit... Pana si Kubrick exagereaza un pic cu zoom-urile rapide in "Dr. Strangelove", insa le retuseaza pe parcurs in "2001", "A Clockwork Orange", "Barry Lyndon", "Full Metal Jacket" si chiar in EWS.
P.S.: Zoom-ul preferat dintr-un film de Kubrick: in "2001", cand Dave iese din nava si pleaca in cautarea lui Frank. Trupul mort al acestuia se mareste, de la un punct aproape invizibil la un cadavrul "identificabil".
Eu am vazut filmul asta acum mult timp, a fost primul meu Kubrick si tin minte ca am ramas oripilata de poveste... eram prea mica probabil. A urmat Lolita, care, iar, m-a cam socat. Tot prea mica. Cred ca Odiseea a fost the turning point, apoi Dr. Strangelowe, Full Metal Jacket, si singurul pe care l-am vazut de mai multe ori, Eyes wide shut. Asa ca eu cred ca ar trebui sa mai revad filmele inainte sa vorbesc despre ele.
Cu exceptia lui "2001" si "Barry Lyndon", toate Kubrick-urile importante (de la "Lolita" incoace) mi-au cerut o a doua vizionare ca sa ajunga sa-mi placa (la nebunie) si sa le inteleg... :)
Serghei
21 Mar 2005, 01:39
hai cu "Lolita"
1.A fost probabil mai mult un exercitiu de orgoliu pt. Kubrick,cinematograful nu are mijloacele necesere pt. a pune in valoare o carte ca Lolita.Fellini spunea intr-un interviu acordat lui Grazzini-in legatura cu propunerea unor producatori americani de a ecraniza Divina Comedie-ca sunt unele lucrari aristice care sunt perfecte in forma de expresie in care au fost concepute.
2.Un alt semn de intrebare e decizia de a filma AN.
depasind celelalte filme despre Vietnam (Plutoon, Apocalypse Now).
1.Prima problema e de ordin general:cat de moral e sa faci filme despre razboi?A sta intr-un cinemtograf si a gandi "Dumnezeule,ce oroare" miroase a ipocrizie.
2.Un film despre razboi(daca e nevoie de asa ceva) ar trebui sa-si concentreze atentia asupra starii psihologice de razboi,si aici ultima parte din Apocalypse Now,unele parti din Thin Red Line,prima parte din FMJ si mai ales Copilaria lui Ivan(a se vedea secventa cu Durer) exceleaza.
1.A fost probabil mai mult un exercitiu de orgoliu pt. Kubrick,cinematograful nu are mijloacele necesere pt. a pune in valoare o carte ca Lolita.
Nu sunt de acord. "Lolita" e un film de exceptie. E drept, ca sa poata fi apreciat la adevarata lui valoare, este nevoie de un pic de detasare fata de romanul lui Nabokov, dar tocmai asta este ideea... Kubrick a realizat o alta varianta a povestii, iar filmul este perfect la toate nivelurile: jocul actorilor, echilibrul constructiei (prologul, elipsele), muzica...
Nu inteleg care este problema cu alb-negrul... Color, filmul ar putea cadea in vulgar. Asa, este seducator intr-un mod cu totul aparte.
1.Prima problema e de ordin general:cat de moral e sa faci filme despre razboi?A sta intr-un cinemtograf si a gandi "Dumnezeule,ce oroare" miroase a ipocrizie.
True... Dar marii cineasti - cand fac filme de razboi - stiu ce probleme sa puna in discutie astfel incat sa nu para doar un carnagiu.
2.Un film despre razboi(daca e nevoie de asa ceva) ar trebui sa-si concentreze atentia asupra starii psihologice de razboi,si aici ultima parte din Apocalypse Now,unele parti din Thin Red Line,prima parte din FMJ si mai ales Copilaria lui Ivan(a se vedea secventa cu Durer) exceleaza
Fiindca suntem pe topicul pe care pe suntem, imi permit sa adaug "Paths of Glory", un filme despre si anti-razboi, care intr-adevar se concentreaza pe starile psihologice si emotionale ale personajelor si nu pe luptele in sine (nu ca secventa inaintarii si retragerii nu ar fi breathtaking). In special scenele de dupa judecata si inainte de executie sunt de o intensitate apasatoare si - evident - se remarca finalul cu duios cantec nemtesc care schimba starea de spirit a tuturor soldatilor... Brilliant piece of filmmaking!
Serghei
22 Mar 2005, 01:27
Nu sunt de acord. "Lolita" e un film de exceptie. E drept, ca sa poata fi apreciat la adevarata lui valoare, este nevoie de un pic de detasare fata de romanul lui Nabokov, dar tocmai asta este ideea... Kubrick a realizat o alta varianta a povestii, iar filmul este perfect la toate nivelurile: jocul actorilor, echilibrul constructiei (prologul, elipsele), muzica...
Aici ne intelegem,daca iei filmul separat de carte,e film bun.Intrebarea e de ce si-a masacrat Nabokov cartea,iar domnul Kubrick daca nu a avut intentia de a face o adaptare,de ce nu a facut alt film?Asa ai doua obiecte distincte cu acelasi nume,acelasi subiect.E clar ca filmul nu aduce nimic in plus cartii,si atunci scopul lui este???
Fa o comparatie cu Barry Lindon!
Nu inteleg care este problema cu alb-negrul...
Strict personala.
True... Dar marii cineasti - cand fac filme de razboi - stiu ce probleme sa puna in discutie astfel incat sa nu para doar un carnagiu.
Marii Cineasti...doar un carnagiu :lol: ,l-ar putea face sa para Lacul Lebedelor si tot aia ar fi.
Aici am sa dau exemplu Guernica lui Picasso si multimea de carti care a fost scrisa pe tema moralitatii ei.Ce mesaj mai transmite o astfel de opera atat timp cat ea e apreciata estetic.Ce valori spirituale mai poti scoate din cadavre?
E clar ca filmul nu aduce nimic in plus cartii,si atunci scopul lui este???
Numai un moment... Cate ecranizari chiar aduc ceva nou fata de cartile din care sunt inspirate? Iar "Lolita", din punct de vedere cinematografic, e exceptional, si am enumerat actorii, muzica, elipsele, unitatea structurii... Nu poti trece peste chestiile astea asa de usor.
Un film nu trebuie niciodata judecat in comparatie cu cartea din care isi trage seva si voi sustine aceasta afirmatie tot timpul. Mai mult de atat, Kubrick a realizat o varianta a povestii lui Nabokov (fortat un pic de cenzura), nu a maltratat romanul acestuia... Iar in plus fata de carte... pai Quilty este tot timpul prezent in film, apare din cand in cand, in momentele in care povestea isi schimba cursul, in timp ce in carte era mai mult absent, prezenta lui era doar notata sau sugerata. Imi pare rau, aici nu iti dau dreptate.
P.S.: Oricum, decat "experienta Lyne"...
Pitbull
22 Mar 2005, 16:58
Discutia voasträ atinge aspecte esentiale ale tuturor "ecranizärilor" - si ale altor filme cu surse de inspiratie concrete: biografii, istorice, etc. Oricum, rezumându-ne la ecranizäri, voi reaminti cä aici se impune o anumitä zonä de echilibru: nu trebuie sä fii totalmente fidel unei cärti (evident, asemenea filme sunt sterile) - si nici nu poti, în fond (literatura e una, cinematograful alta) - dar nici nu se cade sä devii atât de "personal", încât s-ajungä lumea sä te-ntrebe: "päi atunci, de ce n-ai fäcut ALT film?" (Hemingway, întrebat cu un prilej la ce mai lucra, a räspuns: "Päi, la un roman pe care mi l-a inspirat un film fäcut dupä o carte a mea.") Cred cä douä bune exemplificäri ale acestor extreme (incluse în "zona de echilibru") ar fi:
- Zeffirelli, "Iisus din Nazareth". O ecranizare fidelä a Evangheliilor, doar cu câteva mici contributii pe ici, pe colo (Zerah, Iuda), ca sä nu fie doar o cärtulie cu poze, ci un FILM (nu mare, dar bun, totusi).
- Tarkovski, "Stalker". S-a îndepärtat de romanul fratilor Strugatki, spre a deveni ACEL Tarkovski mereu unic, pânä la limita extremä admisibilä.
Dar sä revenim la Kubrick. Cu exceptia "Odiseei" (romanul a fost scris în paralel cu realizarea filmului, deci ecuatia se schimbä), cred cä toate ecranizärile lui se înscriu perfect în partea a doua (cea "creatoare") a "zonei de echilibru".
Un caz interesant de discutat, dar pe care simt nevoia sä-l amân putin, este "Paths of Glory". Deocamdatä, pentru cä n-a fost mentionat aici decât în treacät, cred cä a sosit momentul sä ne aplecäm putin asupra uneia dintre cele mai incitante ecranizäri ale lui. Nu mai este Stephen King - e Kubrick. Dar un Kubrick care does justice si siesi, si lui King:
"The Shining".
Gentlemen... purcedeti.
P.S. Asta nu înseamnä, Doamne fereste, cä am pus punct dezbaterii despre "Lolita" si celelalte.
Deocamdatä, pentru cä n-a fost mentionat aici decât în treacät, cred cä a sosit momentul sä ne aplecäm putin asupra uneia dintre cele mai incitante ecranizäri ale lui. Nu mai este Stephen King - e Kubrick. Dar un Kubrick care does justice si siesi, si lui King:
"The Shining".
Gentlemen... purcedeti.
Well, nu am citit "The Shining", dar am vazut odioasa miniserie regizata de King insusi, deci imi pot face o idee... Nu cred ca daca citesc cartea imi voi schimba parerea despre film, acesta este oricum o capodopera. Kubrick se dezlantuie, creeaza ceva mai teribil decat tot ce a facut pana atunci, aducandu-l in prim-plan pe Jack Nicholson intr-un tur de forta si overacting, indiscutabil unul dintre cele mai bune roluri ale sale. Trecerea de la blandete la brutalitate, zambetul devenit ranjet macabru (exploatat apoi la maxim in "Batman"), exagerarile de expresie si limbaj, modul in care cuvintele sunt pronuntate (v. la sfarsit cand urla "Danny!" :shock:)... as putea sa enumar la infinit...
Daca ar fi sa fac un clasament neoficial al celor mai buni actori intr-un film de Kubrick, Jack Nicholson ar fi pe primul loc (ex-aequo cu Malcolm McDowell, evident :D).
P.S.: Tipii astia doi, Stephen King si Stanley Kubrick, au aceleasi initiale... That's f*ckin' weird...
Pitbull
22 Mar 2005, 20:38
Despre "Shining" as avea atât de multe de spus, încât trebuie s-o iau cu binisorul. Încep cu partea anecdoticä, si pe urmä, desigur, voi mai reveni - ca sä nu fac iar mesaje lungi.
Parcä as zice cä, pentru mine, "2001", "Dr. Strangelove" si "A Clockwork Orange", formeazä triunghiul kubrickian care mä bulverseazä cel mai tare. (Sigur, sunt departe de a fi singurul care simte astfel.) Dar "The Shining", cred, mi-e cel mai drag Kubrick, din motive personale.
În 1987, galopam pe cai mari prin fandomul SF (prilej care m-a apropiat si de Nea Dumi de la "Preoteasa", Dumnezeu sä-l odihneascä), si începeam sä descopär literatura horror, sub obläduirea lui Läzärescu (da, chiar ACEL Cristian Läzärescu de care vä leagä oarece amintiri bizare pe-aici). Era perioada samizdaturilor si a cärtilor trase la xerox, si mi-a vândut, pe 150 lei (o sumä, la vremea aia!), copia xerox dupä "Shining", legatä în scoarte de pânzä (a urmat "The Talisman", în aceleasi conditii, cu 250 lei!).
Nu trece mult, si väd în programul Bibliotecii Americane cä pe data de 3 ale lunii iunie vine "Shining". Mä reped la raft, înhat cartea si m-arunc pe ea. (În aceeasi dupä-amiazä, mä si înfätosez la coadä la belete; evident, primul la rând, Läzärescu, întâmpinându-mä cu un rânjet diabolico-sprintar.) Am cetit cartea pe neräsuflate, în cele douä zile disponibile, terminând-o pe stradä, de-a mersulea, în drum spre film. Asa cä o aveam încä incandescentä-n cap când l-am väzut.
Ca atare, în primul moment, filmul lui Kubrick mi-a produs o dezamägire - strict subiectivä. Treptat, însä, impresiile au început sä se decanteze. Am mai recitit cartea, am reväzut si filmul, si am ajuns sä înteleg cu cât e mai bogatä, mai profundä si mai incisivä viziunea propusä de Kubrick - bref, ca rapel si la ce spuneam în mesajul anterior, în ce fel se înscrie filmul lui în categoria acelor ecranizäri cu adevärat CREATOARE.
Despre toate astea, în viitoarele mesaje, când mä voi înfige mai adânc în substanta filmului. Povestioara mea se încheie cu un epilog: cinci ani mai târziu, NEMIRA mi-a dat sä traduc "Carrie", "IT" si "The Talisman". Sunt printre traducerile cele mai apropiate sufletului meu - dar am rämas cu regretul cä "The Shining" fusese datä la tradus înainte de a deveni eu colaboratorul lor.
Longshot
22 Mar 2005, 20:47
Daca ar fi sa fac un clasament neoficial al celor mai buni actori intr-un film de Kubrick, Jack Nicholson ar fi pe primul loc (ex-aequo cu Malcolm McDowell, evident :D).
dupa mine, peter sellers, de departe. si pt lolita si pt dr S.
for f***'s sake, omu' joaca 3 roluri in al doilea (si in some extent si in primul). am amici, (ametiti ce-i drept) care nici nu si-au dat seama ca e acelasi actor in dr strangelove.
Pitbull
22 Mar 2005, 23:11
dupa mine, peter sellers, de departe. si pt lolita si pt dr S.
for f***'s sake, omu' joaca 3 roluri in al doilea (...). am amici (...) care nici nu si-au dat seama ca e acelasi actor in dr strangelove.
Extraordinar, ca liant, Peter Sellers în cele trei roluri. Personal, favoritul meu e Presedintele - mai ales în secventa discutiei la telefon cu bossul U.R.S.S. Ce mai caracterizare a unui personaj, numai prin reactii!
Marile spirite se întâlnesc întotdeauna! :)
Serghei
23 Mar 2005, 09:01
Numai un moment...
1.Filmul Lolita nu este o adaptare a cartii Lolita,Nabokov a scris cu mana lui scenariu pt. film-poate fi considerat o variatiune pe aceeasi tema.
2.Filmul Lolita este un film bun(dar care in sistemul meu de coordonate vine dupa Portocala,Dr.strangelove,2001,Barry Lindon,The Shinning)
for f***'s sake, omu' joaca 3 roluri in al doilea (si in some extent si in primul). am amici, (ametiti ce-i drept) care nici nu si-au dat seama ca e acelasi actor in dr strangelove.
Funny, si eu la fel... E reu sa-ti dai seama daca nu esti prevenit de dinainte. Totusi, McDowell si Nicholson au o forta aparte, duc rolurile pe niste culmi nemaintalnite...
@Serghei:
--- In topul meu neoficial, "Lolita" e cam pe 3, dupa "2001" si "Portocala", cot la cot cu "Shining"...
--- Nu inteleg punctul 1... :?
[ Totusi, McDowell si Nicholson au o forta aparte, duc rolurile pe niste culmi nemaintalnite...
Culmile socialismului multilateral dezvoltat ?
[ Totusi, McDowell si Nicholson au o forta aparte, duc rolurile pe niste culmi nemaintalnite...
Culmile socialismului multilateral dezvoltat ?
Nu, aia se numeste 'harababura'... Culmi ale identificarii actorului cu personajul jucat (McDowell chiar a atit-o, devenind cunoscut mai mult ca Alex, decat ca McDowell, actorul... La fel si Perkins e Norman Bates :D )
[quote=nume]Nu, aia se numeste 'harababura'...
Eu stiam ca "harababura" se numea revista gen Urzica, scoasa prin partile dosnice de Geo Saizescu al batran.
Pitbull
25 Mar 2005, 01:55
[ Totusi, McDowell si Nicholson au o forta aparte, duc rolurile pe niste culmi nemaintalnite...
Culmile socialismului multilateral dezvoltat ?
Nu, alea se numeau "cele mai înalte culmi...", nu "nemaiîntâlnite".
Nu, alea se numeau "cele mai înalte culmi...", nu "nemaiîntâlnite".
Buna precizarea ta, numai ca replica lui MinRep m-a dus cu gandul la filmulete in care muncitorii lucrau fericiti cu caschetele pe cap si in vesnicile uniforme impecabile (numai in film).
Mai era si emisiunea aia de dinaintea Jurnalului, care se chema Asa da, asa nu !. Acolo oamenii muncii erau instruiti cum sa tina sapa in mana iar unitatile economice in care isi desfasurau activitatea erau date drept exemplu pozitiv. Daca colhozurile aveau geamuri si erau varuite aparea din negura unei mese de montaj sovietice replica asa da !. Daca colhozul nu avea geamuri, muncitorii nu aveau protectie (nu mai vorbim de var), aparea ASA NU !!! :x
La sfarsit de an emisiunea ASA DA, ASA NU !!! dadea unitatilor economice (gen Cooperativa), care se incadrau cel mai mult de-a lungul anului in categoria ''Asa da !'' premii. Ele se materializau in o Skoda 1100 s si bilete la mare sau la bai (in functie de preferinte), pentru tovarasii fruntasi.
Asa da, asa nu !!! era mult mai amuzanta fata de ce aberati voi p-aci !
Serghei
25 Mar 2005, 20:27
@Serghei:
--- Nu inteleg punctul 1... :?
O rezolvam intr-o zi la o bere. ;)
notorious
26 Mar 2005, 11:08
1.Filmul Lolita nu este o adaptare a cartii Lolita,Nabokov a scris cu mana lui scenariu pt. film-poate fi considerat o variatiune pe aceeasi tema.
n-am vazut (inca) lolita, dar si stephen king a scris o noua adaptare a lui 'shining', nemultumit de treaba lui kubrick... sa fie si aia o variatiune pe aceeasi tema ?
Pe langa Asa da, asa nu !!! mai era o emisiune ... Reflector.
Pitbull
26 Mar 2005, 12:55
(...) si stephen king a scris o noua adaptare a lui 'shining', nemultumit de treaba lui kubrick... sa fie si aia o variatiune pe aceeasi tema ?
A fost un väcsuletz pe-aceeasi temä. "Integrala Ching" la televizor, mä-ntelegi, hai sä facem Shainingu' si asa cum l-a scris Je... Transpuneri curätele, cumintele si lipsite de har.
Totusi, era si-acolo un fel de "variatiune pe-aceeasi temä" - la final, când se reabiliteazä taica Jack. Culmea, ideea nici nu-i rea în sine, dupä ce finalul romanului, oricât de shpectacular în sine, fusese totusi cam fâsâit structural. Asa, i-a mai bägat un cârligel... da' miiic, mic al naibii!
notorious
27 Mar 2005, 11:18
si romanul cum se termina, pana la urma ? :?
Pitbull
28 Mar 2005, 20:01
Romanul se termina simplist: Jack se prindea prea târziu c-a uitat de cazan, si se ducea fuguta sä-l depresurizeze. Halloran venea la fix, îi lua pe sus, si tule-o nene pe usä afarä. Papa Jack începea sä-nvärteascä de roatä, dar... vai! Prea târziu! BUUUM!!! Explozia îi catapulta pe äia în zäpadä. Halloran o zbughea-n magazie, sä ia combustibil pentru titi-caru' äla cu care venise. Acolo vedea un ciocan de cricket (obiectul crimei în carte, devenit târnäcop în filmul lui Kubrick) si deodatä-i venea sä-l ia si sä le dea-n cap. Da' se elucida la timp cä acum hotelul voia sä-l posede si pe el, fäcea un efort vitejesc, si-i trecea.
Hopa-sus în pipi-car, si roiu'! In timp ce se uscheau, päläläile Overlookului se strâmbau la ei.
Epilog: au trecut ani, si viata s-a schimbat... Danny se prinde cä el era äla din propriile-i viziuni, si cugetä cä ta-su' n-a avut nici o vinä, säracu', doar cä l-a posedat hotelul.
(Ce sä-i faci, unul din relele näravuri ale lui King: cât e el de mare scriitor, uneori îsi pleosteste finalurile, ceva de groazä - ca sä fim on-topic!)
Dar pentru azi tocmai pregätisem un nou episod analitic, asa cä, iacätä-l!
* * *
Asa cum spuneam, romanul lui King si filmul lui Kubrick sunt radical diferite. Cei ce le cunosc pe amândouä stiu la ce mä refer. Pentru ceilalti, ca sä nu mä întind, voi puncta doar urmätoarele:
Actiunea este în mare parte aceeasi - sub acest aspect, e o ecranizare aproape fidelä. Diferä numai unele detalii, precum si modul în care e construit finalul. În schimb, Kubrick modificä total accentele, conferind filmului valente care în carte erau abia schitate, tinând mai degrabä de atmosferä, decât de continutul ideatic.
Conform obiceiului säu, manifestat în romanele de mai mare întindere ("IT", "The Talisman", "The Stand") si regäsit mai discret si în cele mai scurte, dar nu mai putin importante ("Carrie", "Salem's Lot", "Christine", "Misery", "Pet Sematary"), King creioneazä un fundal al societätii din Statele Unite. Cei care l-au citit stiu cä muzica americanä (în special genurile jazz, blues, reggae si rock) reprezintä unul dintre elementele lui stilistice principale (multe motto-uri kingiene constä în citate din librete muzicale, iar pe parcursul actiunii regäsim, de asemenea, numeroase trimiteri si prezente ale diverselor piese). Totodatä, arhetipurile personajelor americane, cliseele, etichetele, emblemele, näravurile, idiosincraziile, si multe alte elemente caracteristice ale societätii si ale "American Way"-ului, apar presärate peste tot. Un numär redus de proze ("The Shining", "Misery", sau cele semnate Richard Bachman) se petrec în diverse ale locuri ale Statelor Unite, sau chiar pe toatä anvergura lor ("The Stand", "The Talisman"). Cele mai multe îsi märginesc teatrul de actiune la New England, si mai ales la statul Maine si împrejurimile orasului Bangor (firesc: sunt meleagurile de bastinä ale lui King). În sfârsit, un anumit ciclu, lansat cu "Dead Zone" si "Cujo", se desfäsoarä în oräselul imaginar Castle Rock (care a devenit chiar si casä de productie cinematograficä!). Dar în toate se regäseste, mai pronuntat sau mai estompat, acelasi fundal panoramic al lumii Unchiului Sam. Este una dintre principalele calitäti care fac din King un mare scriitor.
Revenind la "The Shining", aici fresca socialä e si mai vizibil conturatä prin diversele "memento-uri" pästrate în camerele hotelului (babele milionare cu câte-un gigolo tânär venite sä se sinucidä acolo dupä o ultimä säptämânä de pläceri, masacrul bandei mafiote, etc.). Deloc întâmplätor, hotelul se numeste "Overlook" - cu referire nu numai la panorama montanä din jur!
E de presupus cä Stanley Kubrick a identificat färä gres aceastä träsäturä, convertind-o în principala motivatie a filmului säu. Astfel, dacä romanul "The Shining" folosea canavaua socialä doar ca fundal pentru un horror psihologic (si, evident, visceral de la un anumit punct) centrat în jurul fenomenului de posesiune, al glisärii unui personaj spre nebunie, al räului imanent (acel intraductibil "evil"), toate revelate prin confruntarea cu clarviziunea metapsihicä a copilului ("shining"-ul), filmul lui Kubrick preia aceste elemente si le dezvoltä spre o amplä (dar si subtilä) satirä atroce a societätii americane.
Voi enumera doar câteva exemple - poate cele mai elocvente:
- "Fantoma" goalä care-l ispiteste pe Jack: un ideal feminin suplu, cu siluetä "frantuzeascä" (spre deosebire de trupurile americancelor, cu forma lor tipicä de parä), cu pär pubian tuns pe margini (obicei care în anii '80 încä nu se generalizase), si care, în momentul îmbrätisärii, se transformä într-o hidoasä si grotescä babä în descompunere. Imagine-marcä a "visului spulberat", care ne poate duce cu gândul la aceeasi crudä trezire la realitate din "City Lights".
(În carte, spectrul sexy si ispita nu existau - numai cadavrul din cadä si oroarea.)
- Saltul la vacanta lui Halloran, în Florida. Dintr-o datä, tot ecranul e ocupat de un cadru de spot publicitar. De bunä seamä, majoritatea covârsitoare a spectatorilor americani (si, mai recent, si din restul lumii), cred în prima clipä, reflex, cä e "pauza de publicitate".
(Nici reclama nu exista în carte; Halloran primeste mesajul telepatic al lui Danny în timp ce descärca läzi cu portocale dintr-un portbagaj; în roman, începutul oricärei manifestäri de shining era însotit de un miros puternic de portocale usor stricate.)
- Moartea lui Halloran (una dintre cele mai mari libertäti pe care si le îngäduie Kubrick fatä de roman). Personajul interpretat de Scatman Crothers (un actor folosit adesea pentru a portretiza arhetipul "negrului simpatic" - vezi si rolul lui Turkle, din "One Flew Over the Cuckoo's Nest") înfruntä intemperiile, într-o cälätorie pe viatä si pe moarte (de la dreapta la stânga ecranului, când de obicei mersul înainte e asociat cu sensul stânga-dreapta; oare doar fiindcä aceeasi directie duce din Florida spre Colorado? Nu cumva si pentru a sugera odiseea spre Vest a näpästuitilor atrasi de mirajul american?), numai pentru a primi un târnäcop în piept imediat ce päseste în "Overlook".
(În roman, Halloran ajungea bine-mersi, îi scotea pe Wendy si Danny si-si luau tälpäsita cu vehiculul de zäpadä, în timp ce hotelul exploda în urma lor. Cam banal, nu? Cam FOARTE banal.)
(Probitatea mä obligä la o precizare: subscriu la toate aceste idei, dar multe dintre ele nu-mi apartin; le-am preluat din discutiile cu Cristian Läzärescu, mare expert în King si fan forever al lui King si-al lui Kubrick.)
Ar mai fi de spus destule despre aceastä aplecare a lui Kubrick spre social (nu numai la suprafatä, ca în exemplele de mai sus, ci si în substanta filmului), dar pentru azi ajunge. Peste câteva zile, am sä revin cu comentarii privind alte straturi ale filmului, iar într-un final voi aräta si ce anume mi-a displäcut.
Hai, mai ziceti si voi. MinRep - engage!
notorious
28 Mar 2005, 21:18
-am preluat din discutiile cu Cristian Läzärescu
stai, mi-ai citit gandurile - pt ca am citit si eu un articol de lazarescu din 'pro cinema' referitor la versiunea tv a lui 'the shining'. lazarescu ce mai face ? n-am auzit nimic de el de cand 'pro cinema'-ul a dat ortu popei !
lazarescu ce mai face ?
Scrie la Snuff.
Pitbull
28 Mar 2005, 23:44
lazarescu ce mai face ?
Ouch, u touched a sore point 'ere! :((
(PM coming)
Am vazut mai multe discutii referitoare la "satira sociala" a lui Kubrick...(in Shining, EWS,Barry Lyndon etc.); mi se pare ca-l banalizam punand accent pe acest lucru...vorba lui Oscar Wilde :"No artist desires to prove anything.... No artist has ethical sympathies. An ethical sympathy in an artist is an unpardonable mannerism of style."
Pitbull
29 Mar 2005, 16:02
Am vazut mai multe discutii referitoare la "satira sociala" a lui Kubrick (...) mi se pare ca-l banalizam punand accent pe acest lucru...
In mare parte, ai dreptate. Dar, în fond, nu punem accentul NUMAI pe asta. Este o componentä centralä a operei lui Kubrick, care în mod firesc îi conferä consistentä si valoare, dar nu e nici singura, nici cea mai importantä. Ca în cazul oricärui mare artist, implicarea socialä duce mai departe, mai sus, mai profund... spre zona adevärurilor umane majore. Altfel... n-ar mai fi Kubrick, ar rämâne la nivelul lui Stanley Kramer, de pildä... (Cum nici Caragiale sau Camil Petrescu n-ar mai fi ei însisi, ci ar sta aläturi de neputirinciosi ca Baranga sau Everac.)
Serghei
29 Mar 2005, 23:02
Este o componentä centralä a operei lui Kubrick
Satira sociala?Unde?
Pitbull
31 Mar 2005, 14:23
Päi, dragä, n-am räspuns destul pân-acum?
Da-n fine - O.K.
Întâi de toate, într-adevär, "satirä socialä" poate fi cam mult spus - mai bine zicem "IMPLICARE socialä" (uneori, într-adevär, orientatä spre satirä). Hai sä le luäm într-o oarecare ordine.
"The Shining" - cum tocmai am arätat mai sus, o implicare socialä cu atât mai pronuntatä, cu cât Kubrick o construieste în jurul unei situatii de IZOLARE (trei personaje auto-claustrate în creierii muntilor) - o distantare care sporeste tensiunea dramaticä a procedeului - spre deosebire de acei autori ostentativi (vezi André Cayatte, de pildä, sau mai la noi, Daneliuc) care-ti vârä destele-n ochi de atâta implicare socialä (sau de atâta... orice în general).
"Dr. Strangelove" - o face în cele mai ample proportii: caricaturä a societätii americane, a celei sovietice, a celei umane în general, surprinse la "cel mai înalt nivel", al "reprezentantilor alesi" (sau numiti), si marcatä în tusele unei satire crude.
"A Clockwork Orange" - strigä, tipä, URLÄ de implicare socialä. Desigur, si cu accente satirice (mai ales în secventa "demo-show"-ului, si în unele dintre contrastele sarcastice create cu ajutorul ritmului si al muzicii, ori al decorurilor). Sau nu esti de acord?
"2001: A Space Odyssey" - una dintre cele mai frumoase, prin subtilitatea si discretia ei, schitäri ale societätii omenesti: antropoizii se umanizeazä dându-si cu femuru-n cap pentru un izvor; milenii si milenii mai târziu, rusii si americanii schimbä politeturi sterile dincolo de care se simt încä tensiunile Räzboiului Rece: nici chiar acum n-au reusit sä se împace! (Din nou, accente satirice fine dar incontestabile.)
"Paths of Glory" - iaräsi tehnica distantärii, a abordärii indirecte (prin forta contextului), care o face cu atât mai incisivä: deformarea monstruoasä a celor mai elementare precepte de justitie si moralitate, în universul militar (mai cu seamä, pe front, în linia întâi). Dincolo de tembelismul criminal al ofiterilor (care dupä ce cä-si trimit oamenii la moarte, pe urmä-i mai aduc si în fata plutonului de executie), se contureazä imaginea terifiantä a unei societäti omenesti dominatä de orgolii tälâmbe si ratiune amortitä, pe altarul aceleiasi religii a violentei regäsite ulterior în "Portocala mecanicä". (Nu întâmplätor, în final, mecanismul dä semne cä-l va înghiti si pe onestul si rezonabilul colonel Dax, mestecându-l în fälcile ipocriziei - episod inexistent în romanul lui Humphrey Cobb, care se termina cu executia lui Langlois. Chiar si asa, C. Morley a spus despre "Cärärile Gloriei" cä este "mai mult decât o carte - e o sägeatä înfiptä în constiinta omenirii". Kubrick nu face decât sä-i accentueze si mai mult aceastä dimensiune - ca întotdeauna când pune mâna pe un text, cä-i de Cobb, cä-i de King, de Nabokov, Clarke sau Burgess!)
Cine are celelalte filme ale lui Kubrick mai limpezi în cap decât mine, e invitat sä mä completeze, eventual, acolo unde e cazul.
manelesux
31 Mar 2005, 16:30
ma tem ca ews este cel mai prost al lui kubrick.
Satira sociala?Unde?
Pitbull a explicat foarte bine cum sta treaba... De fapt, unii critici sustin ca satira ar fi cel mai important element al creatiei lui Kubrick (iar punctele de varf sunt "Lolita", "Dr. Strangelove", "Portocala mecanica" si "Full Metal Jacket")... Dincolo de asta, mie nu-mi prea place satira si prefer sa ma ocup de Kubrick din alte perspective.
manelesux
01 Apr 2005, 06:58
Päi, dragä, n-am räspuns destul pân-acum?
Da-n fine - O.K.
Întâi de toate, într-adevär, "satirä socialä" poate fi cam mult spus - mai bine zicem "IMPLICARE socialä" (uneori, într-adevär, orientatä spre satirä). Hai sä le luäm într-o oarecare ordine.
"The Shining" - cum tocmai am arätat mai sus, o implicare socialä cu atât mai pronuntatä, cu cât Kubrick o construieste în jurul unei situatii de IZOLARE (trei personaje auto-claustrate în creierii muntilor) - o distantare care sporeste tensiunea dramaticä a procedeului - spre deosebire de acei autori ostentativi (vezi André Cayatte, de pildä, sau mai la noi, Daneliuc) care-ti vârä destele-n ochi de atâta implicare socialä (sau de atâta... orice în general).
"Dr. Strangelove" - o face în cele mai ample proportii: caricaturä a societätii americane, a celei sovietice, a celei umane în general, surprinse la "cel mai înalt nivel", al "reprezentantilor alesi" (sau numiti), si marcatä în tusele unei satire crude.
"A Clockwork Orange" - strigä, tipä, URLÄ de implicare socialä. Desigur, si cu accente satirice (mai ales în secventa "demo-show"-ului, si în unele dintre contrastele sarcastice create cu ajutorul ritmului si al muzicii, ori al decorurilor). Sau nu esti de acord?
"2001: A Space Odyssey" - una dintre cele mai frumoase, prin subtilitatea si discretia ei, schitäri ale societätii omenesti: antropoizii se umanizeazä dându-si cu femuru-n cap pentru un izvor; milenii si milenii mai târziu, rusii si americanii schimbä politeturi sterile dincolo de care se simt încä tensiunile Räzboiului Rece: nici chiar acum n-au reusit sä se împace! (Din nou, accente satirice fine dar incontestabile.)
"Paths of Glory" - iaräsi tehnica distantärii, a abordärii indirecte (prin forta contextului), care o face cu atât mai incisivä: deformarea monstruoasä a celor mai elementare precepte de justitie si moralitate, în universul militar (mai cu seamä, pe front, în linia întâi). Dincolo de tembelismul criminal al ofiterilor (care dupä ce cä-si trimit oamenii la moarte, pe urmä-i mai aduc si în fata plutonului de executie), se contureazä imaginea terifiantä a unei societäti omenesti dominatä de orgolii tälâmbe si ratiune amortitä, pe altarul aceleiasi religii a violentei regäsite ulterior în "Portocala mecanicä". (Nu întâmplätor, în final, mecanismul dä semne cä-l va înghiti si pe onestul si rezonabilul colonel Dax, mestecându-l în fälcile ipocriziei - episod inexistent în romanul lui Humphrey Cobb, care se termina cu executia lui Langlois. Chiar si asa, C. Morley a spus despre "Cärärile Gloriei" cä este "mai mult decât o carte - e o sägeatä înfiptä în constiinta omenirii". Kubrick nu face decât sä-i accentueze si mai mult aceastä dimensiune - ca întotdeauna când pune mâna pe un text, cä-i de Cobb, cä-i de King, de Nabokov, Clarke sau Burgess!)
Cine are celelalte filme ale lui Kubrick mai limpezi în cap decât mine, e invitat sä mä completeze, eventual, acolo unde e cazul.
ma tem ca la shining, respectiv space odyssey, ai cam fortzat nota, sub acoperishul pretentziei de "subtilitate". n-au treaba cu implicarea sociala mai mult decat au filmele lui Vin Diesel sau Louis de Funes. As putea spune ca sunt omagii aduse, sa zicem, filmelor cu vampiri si zombie. Si as putea argumenta tot cu ideea autosuficienta ca e un "element discret si subtil si prin asta poate nu tocmai evident".
Serghei
01 Apr 2005, 10:09
Întâi de toate, într-adevär, "satirä socialä" poate fi cam mult spus - mai bine zicem "IMPLICARE socialä" (uneori, într-adevär, orientatä spre satirä).
Aici cred ca e jumatate din problema.Sintagma satira sociala este asociata unui alt tip de filme,avand in primul rand o valoare moralizatoare si in al doilea rand capacitatea de a prezenta o societate,Balul Pompierilor a lui Forman sau La Dolce Vita a lui Fellini(la Fellini se poate identifica satira sociala ca o trasatura majora a operei).Kubrick nu are componenta moralista in abordarea sa si prezinta o detasare fata de subiect.Abordarea sa e mai mult ironica decat satirica(e o diferenta de nuanta importanta)
Pitbull
01 Apr 2005, 13:39
Da, cam la ideile aastea mä gândeam si eu când am fäcut nuantarea.
Pitbull
01 Apr 2005, 13:47
shining, respectiv space odyssey, (...) n-au treaba cu implicarea sociala mai mult decat au filmele lui Vin Diesel sau Louis de Funes.
Ei, hai, nici chiar asa...!
As putea spune ca sunt omagii aduse, sa zicem, filmelor cu vampiri si zombie. .
Te refereai NUMAI la "The Shining", desigur... ;) Mda, filmul contine destule trimiteri la acele filme de gen, dar nicidecum "omagiale" (de pildä, cadrul repetat de câteva ori, cu Danny cicä "speriat" - ochii holbati si gura ca un O - e un citat sarcastic: imagine tipicä de filme horror proaste). Si nici un film de Kubrick nu e, INTEGRAL, un omagiu, un atac, o parodie, un citat, o trimitere de orice fel la "ceva". Kubrick nu e Mel Brooks! Foloseste, slavä Domnului, destule elemente relfexive si referentiale, dar numai integrate în propriul lui sistem estetic.
herbert
01 Apr 2005, 16:29
evident ca-l saracim pe Kubrick cand il "lecturam" doar pe planul satirei sociale. e mult mai mult decat atat. ca un mare creator, Kubrick s-a interesat de filonul tragic-dramatic al existentei umane. aici e Kubrick-ul care-mi place mie. imaginea perfecta din filmele sale e ca un omagiu adus fragilitatii acestei lumi... si ce poate fi mai tragic decat aceasta.
despre etichetari. acestea sunt riscante si partiale.
n-am sa accept niciodata ca Tarkovski e doar - sau in primul rand - un regizor religios (ortodoxia e un alt prilej de jubililatie marunta...), asa cum face Elena Dulgheru in cartea sa "Tarkovski - filmul ca rugaciune".
Pitbull
01 Apr 2005, 16:33
D-apäi, cum?
Apropo, topic Tarkovski avem? Mamä, ce-ar mai fi de vorbit acolo!
manelesux
01 Apr 2005, 16:47
shining, respectiv space odyssey, (...) n-au treaba cu implicarea sociala mai mult decat au filmele lui Vin Diesel sau Louis de Funes.
Ei, hai, nici chiar asa...!
As putea spune ca sunt omagii aduse, sa zicem, filmelor cu vampiri si zombie. .
Te refereai NUMAI la "The Shining", desigur... ;) Mda, filmul contine destule trimiteri la acele filme de gen, dar nicidecum "omagiale" (de pildä, cadrul repetat de câteva ori, cu Danny cicä "speriat" - ochii holbati si gura ca un O - e un citat sarcastic: imagine tipicä de filme horror proaste). Si nici un film de Kubrick nu e, INTEGRAL, un omagiu, un atac, o parodie, un citat, o trimitere de orice fel la "ceva". Kubrick nu e Mel Brooks! Foloseste, slavä Domnului, destule elemente relfexive si referentiale, dar numai integrate în propriul lui sistem estetic.
nu pitbulle, de fapt glumeam la faza cu vampirii si zombie, nu vroiam sa o iei ca atare. la fel si in exemplul cu vin diesel, desi, tehnic vorbind, implicarea sociala este mult mai intensa (omu salveaza lumea, goddamm :w00t: ). da-mi voie sa reformulez: tu te bucuri de faptul ca te plimbi pe intuneric si pretinzi ca ai vazut o pisica neagra trecand prin fatza noastra. unii dintre noi, stresatzi sau complexatzi (nejustificat) de faptul ca n-au vazut nimic vor cadea de acord cu tine. eu, cu un vaz extrem de fin, pot sa itzi spun ca n-a fost nici o pisica neagra, ca e pur si simplu intuneric si ca, in cel mai bun caz, tzi-ar fi placut tzie sa fie o pisica neagra in intuneric. sau cu alte cuvinte: ironia sociala (sau ce nuantza vrei tu) la kubrick e bullshit. in nici un caz nu-l caracterizeaza, in nici un caz nu il defineste, in nici un caz nu il adaposteshte. am putea vorbi de asa ceva la un gilliam, la un star trek, la un star wars, chiar si filmele cu zombie au ceva mai socio-subtil in ele. dar nu la kubrick. kub are doua perioade: aia de invatzare in care, ca orice diletant, incearca marea cu degetu si cu atingeri moraliceshti (uneori ironice, alteori tragice ). apoi perioada ambientala (inceputa cred cu 2001), in care se formeaza coloana vertebrala de artist sub influentza "modei" LSD: joaca cu sunetul, lumina, misterul si iluzia. astfel, la momentu ortului popii, kub era format ca regizor de ambiantza, in nici un caz un sarcasto-ironic de maxima subtilitate.
danny cu ochii holbatzi si gura in forma de O nu este nici sarcasm, nici atac, nici parodie, nici omagiu, este exact una din scenele de "horror prost" cu care, din pacate, Shiningul lui kubrick este piparat pe ici pe colo de nepriceperea regizorului (si standardele vremii) pe un taram stilistic care nu-i era comod.
Pitbull
01 Apr 2005, 17:05
danny cu ochii holbatzi si gura in forma de O nu este nici sarcasm, nici atac, nici parodie, nici omagiu, este exact una din scenele de "horror prost" cu care, din pacate, Shiningul lui kubrick este piparat pe ici pe colo de nepriceperea regizorului (si standardele vremii) pe un taram stilistic care nu-i era comod.
Esti chiar atât de sigur? Pe ce te bazezi? (Vorba lui Parizianu.)
Mie mi s-a pärut evident cä era o figurä de stil intentionatä. (Desi, recunosc, n-am citit nici o declaratie a lui Kubrick în sensul ästa; l-as întreba, da'... din martie 1999 încoace, e cam greu...)
Altfel, foarte interesante comentariile tale de mai sus. Ne bucuräm sä te primim la sânul nostru cald.
manelesux
01 Apr 2005, 17:38
danny cu ochii holbatzi si gura in forma de O nu este nici sarcasm, nici atac, nici parodie, nici omagiu, este exact una din scenele de "horror prost" cu care, din pacate, Shiningul lui kubrick este piparat pe ici pe colo de nepriceperea regizorului (si standardele vremii) pe un taram stilistic care nu-i era comod.
Esti chiar atât de sigur? Pe ce te bazezi? (Vorba lui Parizianu.)
Mie mi s-a pärut evident cä era o figurä de stil intentionatä. (Desi, recunosc, n-am citit nici o declaratie a lui Kubrick în sensul ästa; l-as întreba, da'... din martie 1999 încoace, e cam greu...)
Altfel, foarte interesante comentariile tale de mai sus. Ne bucuräm sä te primim la sânul nostru cald.
ma bazez pe faptul ca intre Mel brooks si o subtilitate atat de subtila incat doar 2-3 oameni de pe planeta asta o remarca este un drum lung. asa cum tu nu il vezi pe kubrick in postura unui brooks mai politicos, nici eu nu il vad in cealalta extrema, a pisicii negre care alearga pe intuneric cu ochii inchishi. Multe din subtilitatzile pe care le pui pe seama referentzialitatzilor lui kub sunt de fapt preluate "de-a gata" din sursele ecranizarilor sale: clarke, king, burgess, etc. poate despre unele dintre acestea nici macar kub nu era conshtient, luandu-le direct din gura dialogului original. Primul exemplu care imi vine in minte e politetzea ruso-americana pe care tu o consideri sarcastica iar eu o vad ca pe o ambiantza sociala absolut fireasca, consacrata de literatura "justitziilor cosmice" din care face parte si arthur clarke. Pana si seria star wars are "nishte rushi" versus "nishte americani" in conflictul cosmic. in 2001, meritul lui kub este ca mixeaza trendul SFului pseudointelectual (care se chinuia sa iasa din gaoacea infantilitatzii) cu cel al trendului LSD, care au marcat perioada in care a ieshit filmul. Poate e si primul film al sau in care apeleaza la muzica vizuala, la culoarea sunetelor (sau sonoritatea imaginilor, imi fuge acu gandul simultan la povestea lui Vladimir Colin si la Acid tripul din filmul 2001). Cautarea presupuselor subtilitatzi intre aceste evidentze mi se pare cam nelalocul ei. Valoarea lui kubrick sta in lucruri destul de evidente, nu vad de ce ar fi necesar sa-i inventam valentze alternative (ori suplimente nutritive) mai ales acu, ca e mort si nu mai comenteaza.
iar despre faptu ca ews ar fi cel mai prost film al lui kubrick ma tem ca tre sa rectific: vroiam sa zic ca e un film neterminat (ciunt, schilod) din motive evidente.
apartamentu104
01 Apr 2005, 17:41
mi-a placut vorba : subtilitate atat de subtila.
:D
manelesux
01 Apr 2005, 17:58
de fapt, scriind mesaju de mai sus, am realizat ca kubrick a fost un regizor destul de trendy: filme post-razboi dupa razboi, filme cu bomba atomica in razboiu rece, filme cu razboi pe timp de razboi, filme cu LSD pe vremea LSDului, un horror la peakul comercial al genului, un film sexual la momentul libertin de azi (ews). na, gata ca ma duc sa iau bilete la Constatine. Its friday night, goddammit. keanu, be there or be square.
manelesux
01 Apr 2005, 18:10
am realizat ca kubrick . esti ridicul si offtopic, baiete. ai iesit la vanatoare de cratime? vezi ca am si niste sh-uri si tz-uri in plus pe-acolo. sa-tzi dau parola sa-mi corectezi mesajele?
am realizat ca kubrick
Sau cK, de la Calvin Klein.
ridicul.
Kubrick nu are componenta moralista in abordarea sa si prezinta o detasare fata de subiect.
Mda, parca "satira politica" e mai puternica in filmele lui Kubrick (v. "Portocala...", "Dr. Strangelove", chiar si "2001"), dar exista, totusi, "Barry Lyndon", care este in primul rand satira sociala (plasata cu doua secole in urma, e drept, dar careia nu ii lipseste 'componenta moralista').
Serghei
02 Apr 2005, 16:23
"Barry Lyndon", care este in primul rand satira sociala (plasata cu doua secole in urma, e drept, dar careia nu ii lipseste 'componenta moralista').
E singurul care se poate incadra la categoria respectiva.Totusi inclin sa cred ca e mai degraba o trasatura a romanului englez din sec XIX(si in special o trasatura a operei lui Thackeray) si Kubrick a mostenit-o odata cu adaptarea romanului.
Totusi inclin sa cred ca e mai degraba o trasatura a romanului englez din sec XIX(si in special o trasatura a operei lui Thackeray) si Kubrick a mostenit-o o data cu adaptarea romanului.
Categoric! Satira sociala prezentata prin povestea unui tanar parvenit care isi croieste drumul in viata este elementul care l-a atras pe Kubrick la acest proiect. (P.S.: Initial, vroia sa faca chiar "Vanity Fair", dar a renuntat cand si-a dat seama ca nu va reusit sa comprime actiunea romanului in trei ore de film).
(P.S.: Initial, vroia sa faca chiar "Vanity Fair", dar a renuntat cand si-a dat seama ca nu va reusit sa comprime actiunea romanului in trei ore de film).
dupa cum s-a vazut recent, au incercat altii si au esuat lamentabil...
Eu cand aud de satira sociala.... ma gandesc la "lupta de clasa", la distinctiile intre cei buni si cei rai. :sick: ....
Eu cand aud de satira sociala.... ma gandesc la "lupta de clasa", la distinctiile intre cei buni si cei rai.
Basically, "Barry Lyndon"... Numai ca fara :sick:, mai degraba cu :love:... :P
Barry Lyndon... :love: :love: :love:
dar eu ma refeream la altceva..distinctiile alea brute care se gasesc in anumite opere...dar nu si la Kubrick....Parca asa se termina filmul:buni sau rai, nimeni nu mai sta sa le socoteasca pacatele...
Nu se pune problema de satira sociala...e doar un aspect pe care il trateaza oarecum din mers....in fine...
Parca asa se termina filmul:buni sau rai, nimeni nu mai sta sa le socoteasca pacatele...
Nu se pune problema de satira sociala...e doar un aspect pe care il trateaza oarecum din mers....in fine...
Eu cred ca finalul este cea mai importanta parte a satirei (sociale) din "Barry Lyndon". "Buni sau rai, bogati sau saraci, acum sunt toti egali" e aproximativ textul care apare pe ecran la final. In alte cuvinte, toata lupta pentru bani si pozitie sociala, pentru dragoste si pastrarea bunurilor este privita ca fiind inutila... Totul este un "balci al desertaciunilor". Splendida (desi pesimista, cinica) viziunea lui Kubrick.
Nu cred ca e vorba de cinism, ci mai mult de o resemnare, de o ironie amara,binevoitoare fata de soarta omuluii :).
Si ca sa ma dau si eu destept :P, il citez pe Proust (cred ca se potriveste de minune filmului):
"Si, la urma urmei, faptul de a ne apropia indeajuns de lucrurile si de fiintele
care ne-au parut din departare frumoase si misterioase, pentru a ne da seama ca sunt lipsite de frumusete si de mister, este un mod la fel de bun ca oricare altul de a rezolva problema existentei; este una dintre igienele pentru care poti opta, o igiena care nu e poate foarte recomandabila, dar ea ne da un anume calm in fata vietii, si, de asemenea, -cum ne ingaduie sa nu regretam nimic, convingandu-ne ca am ajuns la ceea ce e mai bun, si ca asta nu-i mare lucru- ne ajuta sa ne resemnam in fata mortii."
I'm sorry, but I have to do this... 8)
Avem aici un citat al lui Tarkovski in care acesta isi exprima parerea despre "2001: odiseea spatiala"...
I saw Stanley Kubrick's 2001 recently. The film has made on me an impression of something artificial, it was as if I have found myself in a museum where they demonstrate the newest technological achievements. Kubrick is intoxicated with all this and he forgets about man, about his moral problems. And without that true art cannot exist.
Un text mai cuprinzator, aici: http://www.acs.ucalgary.ca/~tstronds/nostalghia.com/TheTopics/On_Solaris.html
Deci, ce comentarii aveti?
Nota: Nu am vazut "Solaris"-ul lui Tarkovski pentru ca nu ma intereseaza. Dupa ce am citit cartea lui Stanislav Lem, ma indoiesc ca o ecranizare va putea atinge nivelul de poezie si perfectiune al cartii... (si, oricum, mi-a ajuns varianta lui Soderbergh, pe care l-am vazut inainte sa citesc cartea)
Pitbull
07 Apr 2005, 14:26
Dar e absolut încântätor! :D Absolut interesant si-ncântätor! (Parcä-l si aud pe Dan Condurache, în Woland – “Maestrul si Margareta”, dupä Bulgakov; Cätälina Buzoianu, Teatrul Mic, stagiunea 1980).
Hai s-o luäm pas cu pas, sä-l invitäm putin pe nenea Tarkovski, de-acolo de unde e el acum, la noi în forum, si sä încropim de-un dialog! ;)
The deeper meaning of Lem's novel does not fit within the confines of science fiction. To discuss only the literary form is to limit the problem. This is a novel not only about the clash between human reason and the Unknown but also about moral conflicts set in motion by new scientific discoveries. It's about new morality arising as a result of those painful experiences we call "the price of progress." For Kelvin that price means having to face directly his own pangs of conscience in a material form. Kelvin does not change the principles of his conduct, he remains himself, which is the source of a tragic dilemma in him.
Hehe! :) Asta zice Tarkovsky cä does not fit within the confines of science fiction? Päi, unu la mânä se potriveste fix la fix within the confines of science fiction! E de-ACOLO! Doi la mânä, e o prejudecatä îngustä sä spui cä “the deeper meaning of” ceva, orice, “does not fit” în contextul science-fiction-ului. SF-ul e definit prin MODALITATEA DE ABORDARE a materialului ideatic, nu prin “the deeper” ori chiar “deepest” continut al acestuia! Tocmai de-asta, adeväratele opere SF, care trateazä teme general umane, transcend valoric si semnificativ limitele genului (färä sä si-l autoanihileze ca atare), înscriindu-se aläturi de marea artä mainstream. Alea care se märginesc la asa-zise temei si idei “strict SF” (de pildä, explorarea spatiului, sau inteligenta artificialä, sau cälätoria în timp, SI NIMIC MAI MULT), rämân “de gen”, rämân “artizanale” (oricât de inteligente si mestesugit lucrate, eventual), nu devin “ARTA”). Tare mä tem cä, aici, Tarkovski revendicä o gândire tributarä vederilor înguste despre un SF la fel de îngust, nu conceptiei larg deschise care întelege si acceptä SF-ul de valoare în adeväratii lui parametri.
De altfel, iatä:
Why is it that in all the science fiction films I've seen the authors force the viewer to watch the material details of the future? Why do they call their films — as Stanley Kubrick did — prophetic?
Päi aia e – cä nu TOTI o fac. Nu TOATE prozele si filmele SF sunt “scientiste”, si nici nu sunt toate “profetice”, sau “de anticipatie”. Uneori, ba chiar DE MULTE ORI, desigur, ele se preocupä de stiintä si tehnologie, de viitor – dar nu întotdeauna! Astea reprezintä o arie întinsä din preocupärile lor, dar nu ESENTA lor. Tocmai de aceea, unii analisti seriosi au atacat inadecvarea termenului märginit “science-fiction”, propunând în schimb mult mai cuprinzätorul “SPECULATIVE fiction”.
Tarkovski se dovedeste din nou tributar acestor prejudecäti despre SF, în citatul:
I don't like science fiction, or rather the genre SF is based on. All those games with technology, various futurological tricks and inventions which are always somehow artificial. But I'm interested in problems I can extract from fantasy. Man and his problems, his world, his anxieties. Ordinary life is also full of the fantastic.
Päi sigur cä da! Tocmai de aceea, existä atât de mult SF unde nu vezi picior de robotel sau extraterestru!
Kubrick is intoxicated with all this and he forgets about man, about his moral problems.
FALS. Cum bine stim, Kubrick NU COMITE acest päcat. Pur si simplu, cum e si firesc, el abordeazä problemele morale ale omului într-un mod total diferit de cel al lui Tarkovski, si de al rusilor (si chiar europenilor) în general. In plus, e adevärat cä dä senzatia acelui “muzeu tehnologic” – dar nu se limiteazä la atât! Dimpotrivä, transformä acest univers vizual într-un context pentru demonstratia lui umanä si artisticä.
Solaris turned out the least successful of my films beacuse I was unable to avoid elements of science fiction.
E-te püla! Aici a dat-o räu de tot cu bâta-n baltä!
Si-apoi, de unde-a scos-o el cä e “the least successful”? Poate cä LUI îi place cel mai putin din tot ce-a fäcut, dar e unul dintre cele mai de succes filme tarkovskiene, si SF în general. Si nu numai “de succes”, ci de VALOARE!
Stanis³aw Lem read the screenplay, found in it my attempt to elliminate the science fiction factor and was distressed by it. He threatened to withdraw his permission for screen adaptation.
Hai cä si Lem stie sä fie bou, când tine neapärat!
First of all I would have liked to see the planet Solaris which the director unfortunately denied me as the film was to be a cinematically subdued work. And secondly — as I told Tarkovsky during one of our quarrels — he didn't make "Solaris" at all, he made "Crime and Punishment".
…Hahaha, cititi-i propriile declaratii, în continuare! Nu le mai reproduc aici, dar MERITA!
MinRep, ai prilejuit cu referinta asta o controversä de idei extrem de interesantä si relevantä! Bravo! Acum, la final, câteva concluzii:
Toatä gâlceava e lipsitä de fond. Tarkovski, ca un geniu urias ce este (personal, tind sä-l consider cel mai mare), e si exclusivist. Slavä domnului, are si pe ce baze sä fie. Dar asta nu înseamnä cä tot ce nu-i place lui ar fi prost.
Lem, alt ticälos (în sensul duios al cuvântului), nu-l acceptä pe Tarkovski. Are si el motivele lui – cäci ESTE un mare scriitor. Numai cä asta nu anuleazä filmul “Solaris”, care pornind de la roman a fäcut ALTCEVA, la fel de bun.
In sfârsit, orice relationäri si comparatii cu Kubrick si “2001” nu pot fi decât benefice ambelor pärti. Cele douä filme, si cei doi artisti, se aseamänä si se deosebesc în puncte esentiale. Trebuie sä privim cu detasare obiectivä amândoi termenii ecuatiei, numai asa vom putea beneficia din plin de imensele bogätii pe care ni le däruiesc si unul, si altul.
In fine, MinRep...
Nu am vazut "Solaris"-ul lui Tarkovski pentru ca nu ma intereseaza. Dupa ce am citit cartea lui Stanislav Lem, ... etc.
Mare rugäminte la mata: nu cädea în päcatul ignorantei: MUSAI sä vezi “Solaris”. E un mare film, si sigur îti vei da seama de asta, cu conditia sä te detasezi de carte, si sä-l percepi ca pe “un Tarkovski”.
manelesux
07 Apr 2005, 15:49
I'm sorry, but I have to do this... 8)
Avem aici un citat al lui Tarkovski in care acesta isi exprima parerea despre "2001: odiseea spatiala"...
I saw Stanley Kubrick's 2001 recently. The film has made on me an impression of something artificial, it was as if I have found myself in a museum where they demonstrate the newest technological achievements. Kubrick is intoxicated with all this and he forgets about man, about his moral problems. And without that true art cannot exist.
Un text mai cuprinzator, aici: http://www.acs.ucalgary.ca/~tstronds/nostalghia.com/TheTopics/On_Solaris.html
Deci, ce comentarii aveti?
Nota: Nu am vazut "Solaris"-ul lui Tarkovski pentru ca nu ma intereseaza. Dupa ce am citit cartea lui Stanislav Lem, ma indoiesc ca o ecranizare va putea atinge nivelul de poezie si perfectiune al cartii... (si, oricum, mi-a ajuns varianta lui Soderbergh, pe care l-am vazut inainte sa citesc cartea)
in multe privinte, ecranizarea lui Soderbergh este mai aproape de carte decat cea a lui Tarkowsky. Eroarea lui Tarko e ca orgoliul i-a cerut sa preia ideea unui om si sa o faca sa arate de parca ar fi fost a lui, mergand mult dincolo de bunul simtz cerut de o ecranizare. Consider solaris cel mai prost film al lui Tarkowsky, indiferent de tzapul ispashitor pe care regizorul l-a gasit in SF. La Calauza nu parea sa acuze probleme de genul asta, poate pt ca nu s-a simtzit cu musca pe caciula sau poate pt ca sursa a fost tot ruseasca. Se pare ca pe masura ce se indrepta spre vest (Lem, Clarke), tarko avea o parere tot mai proasta despre SF.
de acord cu explicatzia lui pitbull legat de parametrizarea SFului si viziunea superficiala a lui Tarko despre cum "s-ar cuveni" sa fie SFul (practic ii da SFului o definitzie de lucru convenabila pe care imediat incepe sa o foloseasca ca argument al desconsiderarii si al justificarii propriului esec). El clar ca tarko avea o pata serioasa pe domeniu. Nici o problema in asta, atata vreme cat s-ar fi abtzinut de la a hotari "cum ar trebui sa stea lucrurile" in cinematografie, in privintzele amintite. Intr-un fel imi aduce aminte de mama care zicea ca orice carte buna trebuie sa fie biografia unui om care a razbit prin greu si a ajuns sa aiba succes. Sau cronica lui Gorzo (cred) la Big Fish unde lasa sa se intzeleaga ca din orice film tre sa tragem niste invatzaturi morale si Big Fish e nasol pentru ca ne invatza sa mintzim.
cred ca unul din motivele pentru care tarko si-a considerat solarisul un insucces ar fi reactzia din partea abordarilor de genul "tarkowsky - regizor ortodox", care au gasit filmul inoportun si inconsecvent cu pretinsul filon conceptual al regizorului (filon limitat prin definitzii de lucru convenabile, again...).
I don't like science fiction, or rather the genre SF is based on. All those games with technology, various futurological tricks and inventions which are always somehow artificial. But I'm interested in problems I can extract from fantasy. Man and his problems, his world, his anxieties. Ordinary life is also full of the fantastic.
Päi sigur cä da! Tocmai de aceea, existä atât de mult SF unde nu vezi picior de robotel sau extraterestru!
"2001", chiar daca arata (din plin) tehnologie incredibila, computere inteligente si altele, in ceea ce priveste extraterestrii, este foarte ambiguu. Singur acel monolit negru ramane ca exponent al acestora. Pana la sfarsit, nu aflam cine sunt acei extraterestrii, ce vor ei cu noi si ce reprezinta pentru noi. Devin, astfel, simbol al divinului... Ce fac ei si ce face planeta Solaris e cam acelasi lucru (ma refer la carte acum).
Kubrick is intoxicated with all this and he forgets about man, about his moral problems.
FALS. Cum bine stim, Kubrick NU COMITE acest päcat. Pur si simplu, cum e si firesc, el abordeazä problemele morale ale omului într-un mod total diferit de cel al lui Tarkovski, si de al rusilor (si chiar europenilor) în general. In plus, e adevärat cä dä senzatia acelui “muzeu tehnologic” – dar nu se limiteazä la atât! Dimpotrivä, transformä acest univers vizual într-un context pentru demonstratia lui umanä si artisticä.
Poate ca "2001" nu e cel mai bun exemplu pentru problemele morale pe care Kubrick vrea sa le puna in discutie. Aici este mai mult relatia omului cu universul, despre misterele acestuia din urma, despre evolutionism si creationism, despre atingerea libertatii etc. Totusi, teme precum alienarea si, in special, lipsa de comunicare sunt prezente in cea de a doua si cea de a treia parte a filmului.
P.S.: Intr-un comentariu referitor la proiectul "A.I." (terminat de Spielberg apoi), Kubrick (sau cineva apropiat, nu mai stiu) zicea ca baiatul robot incepe prin a parea prea real, artificial deci, apoi - la capatul aventurilor - ajunge mai uman decat restul personajelor. Cred ca acelasi lucru i se aplica si personajului Hal. Aparenta de distanta, de raceala este convertita apoi in sentimente umane a caror manifestare este printre cele mai pure: frica, simtul datoriei, ura, mania... Avand personaje indepartate de esenta si de ele insele, Kubrick pune in Hal tot ce este mai omenesc, chiar si muzica. Tarkovsky cred ca a neglijat acest aspect. :D
P.P.S.: David Bowman ramane un mister pana la sfarsitul filmului, intrebarea cea mai mare ramanand "De ce el?" ;)
MinRep, ai prilejuit cu referinta asta o controversä de idei extrem de interesantä si relevantä!
Am uitat sa mentionez o chestie destul de importanta. Se pare ca "Solaris" a ajuns unul dintre filmele preferate ale lui Kubrick (o sa caut un link). Deci doar "controversa" este doar de partea lui Tarkovsky, daca se poate spune asa...
In sfârsit, orice relationäri si comparatii cu Kubrick si “2001” nu pot fi decât benefice ambelor pärti. Cele douä filme, si cei doi artisti, se aseamänä si se deosebesc în puncte esentiale.
Sincer sa fiu, "Calauza" mi se pare aproape din toate punctele de vedere la inaltimea lui "2001" si invers... Sunt mari amandoi, desi pe Tarkovsky nu il am la inima precum pe Kubrick.
Nu am vazut "Solaris"-ul lui Tarkovski pentru ca nu ma intereseaza. Dupa ce am citit cartea lui Stanislav Lem, ... etc.
Mare rugäminte la mata: nu cädea în päcatul ignorantei: MUSAI sä vezi “Solaris”. E un mare film, si sigur îti vei da seama de asta, cu conditia sä te detasezi de carte, si sä-l percepi ca pe “un Tarkovski”.
Mai devreme sau mai tarziu...
This is not right, dar am promis un link mai sus.
Filmele preferate ale lui Kubrick, deci, luate de pe http://www.visual-memory.co.uk/faq/#n1s1:
In primul rand, o lista pe care Kubrick a dat-o in 1963. Foarte interesanta, dupa parerea mea:
01. I Vitelloni (Federico Fellini, 1953),
02. Wild Strawberries (Ingmar Bergman, 1958),
03. Citizen Kane (Orson Welles, 1941),
04. The Treasure of the Sierra Madre (John Huston, 1948),
05. City Lights (Charles Chaplin, 1931),
06. Henry V (Laurence Olivier, 1945),
07. La Notte (Michelangelo Antonioni, 1961),
08. The Bank Dick (W.C. Fields, 1940),
09. Roxie Hart (William Wellman, 1942),
10. Hell's Angels (Howard Hughes, 1930).
Apoi, spicuind de pe acelasi site, regizorii preferati:
--- Bergman, De Sica, Fellini (the only three filmmakers in the world who are not just artistic opportunists).
--- Max Ophuls (highest of all).
--- Elia Kazan (without question the best director we have in America. And he's capable of performing miracles with the actors he uses).
--- Kieslowski ("Dekalog" intra intre filmele favorite).
Inca o lista (selectiva) de filme care i-au placut
Closely Observed Trains (Jiri Menzel, 1966)
An American Werewolf in London (John Landis, 1981)
The Fireman's Ball (Milos Forman, 1967)
Metropolis (Fritz Lang , 1926)
Spirit of the Beehive (Victor Erice, 1973)
White Men Can't Jum (Ron Shelton, 1992)
Beauty and the Beast (Jean Cocteau,1946)
The Godfather (Francis Ford Coppola, 1972)
Texas Chainsaw Massacre (Tobe Hooper, 1974)
Dog-day Afternoon (Sidney Lumet , 1975)
One Flew Over The Cuckoo's Nest (Milos Forman, 1975)
Abigail's Party (Mike Leigh, 1979)
Silence of the Lambs (Jonathan Demme , 1991)
Altele:
Eraserhead (Lynch) --> pe acesta l-a proiectat pentru cast-ul din "The Shining" cu scopul de a crea atmosfera potrivita.
Solaris (e clar...)
Bloody Wedding (Carlos Saura)
Heimat (Edgar Reitz)
Si probabil cel mai surpriszator:
"Roger & Me" - Michael Moore. :D
Wow, pagina 5...
Daca tot am inceput, inversul mesajului meu de mai sus, filmele lui Kubrick preferate, ale altor regizori, in urma unui sondaj facut inainte de iesirea pe ecrane a lui EWS (de remarcat prezenta lui Pintilie printre atatia altii):
Woody Allen : Paths Of Glory
Robert Altman : No Answer
Gianni Amelio : Paths Of Glory
Théo Angelopoulos : No Answer
Marco Bellochio: No Answer
John Boorman : All
Catherine Breillat : Lolita
Jane Campion : Paths Of Glory, Lolita, A Clockwork Orange, The Shining
Claude Chabrol : Lolita, Full Metal Jacket
Francis Ford Coppola : Dr Strangelove
Alain Corneau : The Killing
Michel Deville : The Shining , Full Metal Jacket
Carlos Diegues: Killer's Kiss
Stanley Donen : 2001: A Space Odyssey
Bruno Dumont : Barry Lyndon
Clint Eastwood : Paths Of Glory
Atom Egoyan : HAL in 2001: A Space Odyssey
Pascal Ferran : Barry Lyndon, Eyes Wide Shut
William Friedkin : Paths Of Glory, 2001: A Space Odyssey, The Killing, Full Metal Jacket (First 40 Minutes)
Rol De Heer : 2001: A Space Odyssey, Dr Strangelove
Jean-Pierre Jeunet : A Clockwork Orange
Pierre Jolivet : Paths Of Glory
Philip Kaufman : A Clockwork Orange
Elia Kazan : No Answer
Irvin Keshner : 2001: A Space Odyssey
Emir Kusturika : 2001: A Space Odyssey
Patrice Leconte : Paths Of Glory
Mike Leigh : 2001: A Space Odyssey
Richard Lester : 2001: A Space Odyssey
Sidney Lumet : 2001: A Space Odyssey, Paths Of Glory
Dusan Makavejev : The Shining, Spartacus, Paths Of Glory, Dr Strangelove, A Clockwork Orange, 2001: A Space Odyssey
Mario Martone : 2001: A Space Odyssey
Laetitia Masson : The Killing, Lolita, Full Metal Jacket
Claude Miller : Barry Lyndon
Gaspar Noé : 2001: A Space Odyssey
Marcel Ophuls : Lolita
Lucian Pintillie : 2001: A Space Odyssey
Roman Polanski : A Clockwork Orange
Sydney Pollack : Dr Strangelove, Barry Lyndon
Alain Resnais : 2001: A Space Odyssey, Full Metal Jacket
Arturo Ripstein : Paths Of Glory
Fransesco Rosi : Dr Strangelove
Claude Sautet : 2001: A Space Odyssey
Jerry Schatzberg : Paths Of Glory
Martin Scorsese : Barry Lyndon
Oliver Stone : Dr Strangelove
Bertrand Tavernier : No Answer
Paolo and Vittorio Taviani : Paths Of Glory
(Sursa: acelasi link indicat mai sus, The Kubrick FAQ (http://www.visual-memory.co.uk/faq/#n1s1))
Pitbull
08 Apr 2005, 13:33
"2001", (...) in ceea ce priveste extraterestrii, este foarte ambiguu. Singur acel monolit negru ramane ca exponent al acestora. Pana la sfarsit, nu aflam cine sunt acei extraterestrii, ce vor ei cu noi si ce reprezinta pentru noi. Devin, astfel, simbol al divinului... Ce fac ei si ce face planeta Solaris e cam acelasi lucru (ma refer la carte acum).
Excelentä observatie. Am dedus cä monolitul negru e "Dumnezeu" încä dinainte de a vedea filmul, când mi l-a povestit (ironic!) Nae Caranfil, cäruia nu-i pläcuse decât pe ici, pe colo... Dar e interesant cä Tarkovsi e mut tocmai fatä de acest aspect, atât de apropiat, în fond, de atitudinea lui artisticä (la urma urmei, ce e "camera" din Zonä, dacä nu tot Dumnezeu?).
Totusi, teme precum alienarea si, in special, lipsa de comunicare sunt prezente in cea de a doua si cea de a treia parte a filmului.
Evident!
Aparenta de distanta, de raceala este convertita apoi in sentimente umane a caror manifestare este printre cele mai pure: frica, simtul datoriei, ura, mania... Avand personaje indepartate de esenta si de ele insele, Kubrick pune in Hal tot ce este mai omenesc, chiar si muzica. Tarkovsky cred ca a neglijat acest aspect. :D
Intr-adevär, si tocmai astfel se compune ecuatia de bazä: CINE VA FACE PASUL URMATOR? Omul sau masina? La fel cum, odinioarä, cei alesi au fost antropoizii (Danny Peary se întreba, mai în glumä, mai în serios, ce s-ar fi întâmplat dacä tapirii atingeau monolitul.)
David Bowman ramane un mister pana la sfarsitul filmului, intrebarea cea mai mare ramanand "De ce el?" ;)
Si ce mai mister...!
"Controversa" este doar de partea lui Tarkovsky, daca se poate spune asa...
Explicabil. Tarkovski a fost întotdeauna tipul "geniului închis", inabordabil si greu penetrabil, pe când Kubrick, dimpotrivä, e "geniul receptiv", comunicativ, într-o relatie complexä cu multe alte opere, genuri si specii artistice.
"Calauza" mi se pare aproape din toate punctele de vedere la inaltimea lui "2001" si invers... Sunt mari amandoi, desi pe Tarkovsky nu il am la inima precum pe Kubrick.
De acord, desi personal le asez invers: consider cä "2001" este "aproape din toate punctele de vedere la inaltimea «Cäläuzei»". Dar nu e esential - poate cä-i doar o chestie de gust... Altfel, "la inimä" îi am pe amândoi.
Mai devreme sau mai tarziu...
Päi te rog!
Serghei
08 Apr 2005, 14:24
--- Bergman, De Sica, Fellini (the only three filmmakers in the world who are not just artistic opportunists).
Subscriu cu o singura modificare,Truffaut in locul lui Bergman.
Filmele preferate ale lui Kubrick
In primul rand, o lista pe care Kubrick a dat-o in 1963. Foarte interesanta, dupa parerea mea:
01. I Vitelloni (Federico Fellini, 1953),
:shock: Culmea, p-asta il pusesem si eu pe locul 1 in topul meu de pe Cinemagia.
Pitbull
09 Apr 2005, 00:21
Les grands ésprits se recontrent toujours! :hmm:
Alex Leo Serban
09 Apr 2005, 08:34
modesta mea contributie:
truffaut in locul lui bergman? no way! :x
'i vitteloni' pe 1-ul loc la fellini?? no fachin way!! :shock:
'2001', la 'inaltimea calauzei'??? NEVER!!! :w00t:
pt ca 'calauza' este unul din filmele slabe - daca se poate spune asa -ale lui tarkovski, in timp ce '2001' este capodopera lui kubrick...
(pt cei contrariati/scandalizati de afirmatia de mai sus
- best tarkovski:
'andrei rubliov',
'oglinda',
'solaris'.)
manelesux
09 Apr 2005, 09:09
modesta mea contributie:
truffaut in locul lui bergman? no way! :x
'i vitteloni' pe 1-ul loc la fellini?? no fachin way!! :shock:
'2001', la 'inaltimea calauzei'??? NEVER!!! :w00t:
pt ca 'calauza' este unul din filmele slabe - daca se poate spune asa -ale lui tarkovski, in timp ce '2001' este capodopera lui kubrick...
(pt cei contrariati/scandalizati de afirmatia de mai sus
- best tarkovski:
'andrei rubliov',
'oglinda',
'solaris'.)
observ aici o obsesie pentru cuantificari si ordonari improprie criticii de arta in general.
cat despre "cei contrariati", cred ca ei raman contrariati si dupa insiruirea din burta "best tarkowski". niste lamuriri suplimentare (chiar sub forma de contributie modesta) ar fi de un bun simtz crestinesc in acest post al Pastelui.
observ aici o obsesie pentru cuantificari si ordonari improprie criticii de arta in general..
Obsesia asta o au in general ingenerii de la agronomie, aia facuti la tona pe timpul lui Ceausescu. De unde stiu ? Am si eu cateva specimene pe scara blocului.
cat despre "cei contrariati", cred ca ei raman contrariati si dupa insiruirea din burta "best tarkowski". niste lamuriri suplimentare (chiar sub forma de contributie modesta) ar fi de un bun simtz crestinesc in acest post al Pastelui.
Am ras.
'i vitteloni' pe 1-ul loc la fellini?? no fachin way!! :shock:
Era parerea lui Kubrick. Nici eu nu sunt de acord, dar interviul era luat in '63. Cel putin "8 1/2" nu ar fi avut cum sa intre in acel top. Care este un pic ciudat. De exemplu: "La notte" da, "L'avventura" nu...
'2001', la 'inaltimea calauzei'??? NEVER!!! :w00t:
pt ca 'calauza' este unul din filmele slabe - daca se poate spune asa -ale lui tarkovski, in timp ce '2001' este capodopera lui kubrick...
Serios? E drept ca si eu vad "2001" ceva mai sus, dar "Calauza" mi se pare totusi un film foarte bun (de obicei, evit sa le numesc capodopere). Sunt contrariat un pic :P
Serghei
09 Apr 2005, 12:53
truffaut in locul lui bergman? no way! :x
Nu stiu care e definitia ta despre oportunism artistic,cert e ca Truffaut se incadreaza mai bine in triada cu De Sica si Fellini.
P.S.Totusi niste explicatii ar fi de bun-simt.
Pitbull
09 Apr 2005, 17:50
'calauza' este unul din filmele slabe - daca se poate spune asa -ale lui tarkovski...
(pt cei contrariati/scandalizati de afirmatia de mai sus
- best tarkovski:
'andrei rubliov',
'oglinda',
'solaris'.)
Cam contrariat sunt, dar nu scandalizat. ;) Modesta MEA contributie zice asa:
- best Tarkovski:
"Cäläuza"
"Andrei Rubliov"
"Solaris"
"Oglinda"
herbert
09 Apr 2005, 19:27
cum "se baga" Tarkovski peste Kubrick.
n-au prea comunicat, nu s-au urmarit si comentat cu regularitate, cu fair-play intotdeauna... se aratau surprinsi, nedumeriti-incomodati cand erau solicitati sa vorbeasca despre celalalt...
iata "ordinea" mea din Tarkovski:
Oglinda
Calauza
Andrei Rubliov
Sacrificiul
Solaris
Nostalgia
Copilaria lui Ivan
Compresorul si vioara
remarcasem undeva ca ALS situa Oglinda in topul tarkovskian. acum prefera ilustrata cu Rusia medievala...
Pitbull
09 Apr 2005, 19:41
Herbertule drag, ce bine le zici tu pe tot parcursu', da' când sä-mi salte si mie sufletelu' mai bine de-un vertij intelectual - tronc! O trântesti, taman la urmä! Acuma, "Andrei Rubliov" îi "ilustratä"! Bine cä nu-i zici "clip"! :lol:
herbert
09 Apr 2005, 19:53
stiam ca ma urmaresti si zic ia sa-i spun una socant-eliptica. :)
pararea mea despre Andrei Rubliov este buna. locul 3 intr-o filmografie consistenta, de unde ai ce alege, este ceva...
hai sa ne batem in universul Tarkovski!
numai sa nu musti :)
Pitbull
09 Apr 2005, 20:23
Nice o grije, io mi-s pitbull de familie, ca ale mele douä pitbullitze de la domiciliu, nu-s d-äla de särit în beregatä pe teancuri de euros, în parc la Lacu' Morii.
Deci, hai în Tarkovski sä ne tarkovskim - da' nu aici, în ograda lui badea Kubrick. Mergem la "Film rusesc", sau facem un topic Tarkovski? (Sau existä deja? Cä nu-mi amintesc.)
Alex Leo Serban
10 Apr 2005, 08:45
how funny (apropo de citeva din cele de mai sus)...
1. 'obsesia pt cuantificari' - 'improprie criticii de arta'???
pai, ea tocmai cu asta se ocupa: pune (in) ordine!
2. nu vad legatura cu inginerii de la agronomie (!?) - dar m-am obisnuit cu teribilismele lui nume...
3. ok, in 63 poate ca nea kubrick nu putea sa bage - inca - '8 1/2'... dar 'la dolce vita'?? parerea mea e ca, daca fellini ar fi ramas la 'i vitteloni', astazi abia am mai fi vorbit despre el...
4. da, si mie imi place truffaut ('les 400 coups', 'jules et jim' :love: , 'la chambre verte'...), dar sa luam the best truffaut ('jules et jim') si sa-l punem linga the best bergman ('persona'): unul e the best videoclip ever (stiu, sint putin obraznic...), celalalt - o capodopera: echivalentul unor 'ulysses', 'finnegans wake' sau 'pale fire'...
5. 'calauza' este filmul cel mai 'folcloric' al lui tarkovski - important pt ca a fost un fenomen in romania ceausista: tot 'telectualu vedea in el o mistica inevitabil subversiva, un 'manifest' mai mult cultu(r)al decit cinematografic per se... sigur, e filmat superb (drumul pe drezina - antologic!), dar tezist si f. 'copy & paste': am analizat deja - intr-un eseu din 'litere, arte & idei' - toate 'imprumuturile' lui tarkovski pt acest film, de la 'orfeu' al lui cocteau (sint si acolo o 'calauza', o 'zona', un spatiu desertificat...) la 'calatoria in orient' al lui hermann hesse. vad 'calauza' mai curind ca 'the best catastrophe-movie tarkovski style' :D
in orice caz, 'nostalghia' il pun peste
- iata, din nou, topul meu la a.t.:
1. andrei rubliov
2. oglinda
3. solaris
4 nostalghia
5. copilaria lui ivan
6. calauza
7. sacrificiul
(8. compresorul & vioara)
PS 'oglinda' ramine, intr-adevar, my favourite tarkovski (= cel mai poetic, cel mai personal), dar admit ca, intr-un top al celor mai bune filme ever, 'rubliov' trebuie pus in fata...
keyzer soze
10 Apr 2005, 11:00
I can't help it:
1. calauza
2. nostalghia
3. oglinda
4. andrei rubliov
5. sacrificiul
6. solaris
7. copilaria lui ivan
8. compresorul & vioara
9. the killers
si pentru Kubrick:
1. full metal jacket
2. the shining
3. Dr. Strangelove
4. portocala mecanica
5. 2001
notorious
10 Apr 2005, 19:10
neither can i: :D
1. calauza
2. oglinda
3. sacrificiul
4. solaris
5. andrei rubliov
6. nostalghia
7. copilaria lui ian
8. compresorul si vioara
kubrick (mentionez ca inca n-am vazut tot):
1. dr. strangelove
2. a clockwork orange
3. 2001: a space odyssey
4. paths of glory
5. shining
6. eyes wide shut
La Tarkovski nu ma tine (n-am vazut "Copilaria lui Ivan", "Oglinda" etc.), dar la Kubrick pot cat mai cuprinzator:
1. 2001: Odiseea spatiala
2. A Clockwork Orange
3. Lolita
4. The Shining
5. Eyes Wide Shut
6. Barry Lyndon
7. Dr. Strangelove
8. Paths of Glory
9. Full Metal Jacket
+. Spartacus
Serghei
12 Apr 2005, 10:05
Depasind futilitatea acestor topuri,domnul Serban,scrie alb pe mov(?) oportunism artistic-nu era vorba de o ierarhie a valorilor(care vad ca a devenit o obsesie),nu era pus in discutie Bergman vs. Truffaut.Cat despre Jules et Jim,ii tinem toti pumnii la MTV Video Music Awards de anul asta.
notorious
12 Apr 2005, 10:26
1. 2001: Odiseea spatiala
2. A Clockwork Orange
3. Lolita
4. The Shining
5. Eyes Wide Shut
6. Barry Lyndon
7. Dr. Strangelove
8. Paths of Glory
9. Full Metal Jacket
+. Spartacus
ahem... 'dr strangelove' pe un umil loc 7 ?... 'paths of glory' pe un loc 8, iar un 'spartacus' in afara topului ? please explain. :?
kasper hauser
12 Apr 2005, 10:42
Andrei Tarkovsky:
1. Zerkalo
2. Solyaris
3. Andrei Rublev
4. Nostalghia
5. The Offret
6. Stalker
7. Ivanovo Destvo
Katok i skripka shi Ubijitsi(Gordon/Tarkovsky) nu le-am vazut...inca
Stanley Kubrick:
1. 2001: A space oddisey
2. Dr. Strangelove
3. Paths of Glory
4. The Shining
5. Barry Lyndon
6. Eyes Wide Shut
7. Spartacus
8. A clockwork Orange
9. Lolita
"Fear and Desire", "The Killing", "Killer's Kiss" urmeaza sa le vad.
ahem... 'dr strangelove' pe un umil loc 7 ?... 'paths of glory' pe un loc 8, iar un 'spartacus' in afara topului ? please explain. :?
"Spartacus" e pe 10... Am pus '+' pentru ca avem acolo Tony Mann+Kirk Douglas... In fine, il consider oricum mai slab decat celelalte de mai sus... "Paths of Glory" e un film solid, dar este totusi un film de inceput, in timpul procesul de maturizare artistica al lui Kubrick... "Strangelove" pe 7... mda, si mie mi se pare un pic cam jos, dar nu am chef sa le intorc peste cap de o suta de ori.
P.S.: Topul meu nu face dreptate prin impartirea pe pozitii. Practic, primele doua au "nota 10", urmatoarele pana la Strangelove au "nota 9", Strangelove mi se pare cam de trecere (nu pot sa-mi dau seama daca l-am vazut de prea multe ori sau de prea putine ori), iar ultimele 3 - "nota 8".
manelesux
12 Apr 2005, 10:50
how funny (apropo de citeva din cele de mai sus)...
1. 'obsesia pt cuantificari' - 'improprie criticii de arta'???
pai, ea tocmai cu asta se ocupa: pune (in) ordine!
Doamne, inseamna ca ai absentat inca de la primele cursuri. Now everything makes sense! Fa armata ca sa intelegi diferenta intre ordine si arta. Ori aranjeaza borcane cu zacusca pe un raft in debara.
Imprumuturile din Calauza in primul rand sunt luate din cartea ecranizata, in al doilea rand nu sunt imprumuturi, ci sunt luate cu japca. Trimiterile la Cocteau si la Hesse sunt fortate (similitudini de gravitate "normala"), ma mir ca n-ai acuzat influente din Fenimore Cooper, Karl May si Winnetou care, in privinta acelor "motive" (calauza, zona desertificata, blabla) i-au precedat pe cocteau/hesse. Mi se pare o intelectualizare fortata din aceeasi categorie cu 'telectualul ceaushist care, cel putin, avea o frustrare reala si o scuza justificata in a se adaposti folcloriceshte la umbra Calauzei. Caracterul "folclorist" al filmului nu serveste ca argument legat de calitate.
domnul Serban,scrie alb pe mov(?) oportunism artistic-nu era vorba de o ierarhie a valorilor
I believe Bergman, De Sica, and Fellini are the only three filmmakers in the world who are not just artistic opportunists. By this I mean they don't just sit wait for a good story to come along and then make it. They have a point of view which is expressed over and over and over again in their films, and they themselves write or have original material written for them. (Stanley Kubrick)
(asta ca sa o lamurim... ;))
Alex Leo Serban
12 Apr 2005, 14:24
v-ati blocat in chestia asta cu 'oportunismul artistic', care mie mi se pare - scuze stanley kubrick! - o falsa problema, de nu chiar o nerozie! :((
adica ce, nu esti mare (& 'pur') decit daca faci filme dupa propriile scenarii, cu propriile obsesii blabla?...
asta e un moft 'auteurist' care nu mai tine; adica, era valabil pt anii 50-60, da ce te faci cu ce-a fost inainte?? si ce e rau sa fii 'oportunist'? leni riefenstahl a fost - si a fost geniala; eisenstein a fost - si idem; hitchcock -la fel; etc etc (si-i numesc aici doar pe citiva din cei mai mari!)
cit dspr chestia cu ordinea - ramine cum am stabilit.
nu ma conving 'argumentele' paraculinare... ;)
nu doar critica de arta este (incercare) de ordine, ci arta insasi; daca termenul vi se pare prea militaros - try harmony :P
manelesux
12 Apr 2005, 14:56
nu doar critica de arta este (incercare) de ordine, ci arta insasi; daca termenul vi se pare prea militaros - try harmony :P
ma faci sa ma repet: le-ai cam fuºãrit pe astea care se predau in primele seminarii. acum lasi impresia ca arta e cam totuna cu critica de arta sau cel putin invers. obsesia pentru cuantificari si clasamente e apanajul psihozelor si fotbalului. daca ne rezumam la oameni pentru care critica de arta e o forma de psihoza, tre sa-tzi dau dreptate. oricum, incearca sa observi ca tu ai introdus termenul "ordine" in context, initial decontextual pentru ca mai apoi sa il pervertesti usor spre harmony ca sa scapi de trimiterile mele la zacusca (care oricum nu erau argumente deci n-ai motiv sa te feresti de ele). mare smekerie cu limbile astea ale oamenilor...
falsa problema e alta: ca n-a zis nimeni pe aici ceva rau de oportunismul artistic.
adica ce, nu esti mare (& 'pur') decit daca faci filme dupa propriile scenarii, cu propriile obsesii...
Exact ! Restul nu prea conteaza (cel putin nu pt. mine).
"leni riefenstahl a fost - si a fost geniala; eisenstein a fost "
Aici iti dau dreptate.
Serghei
12 Apr 2005, 18:06
[
asta ca sa o lamurim... ;)
Eram lamuriti numai ca ne place sa ne jucam de-a cunostintele cinematografice.
notorious
26 Apr 2005, 10:46
Cred ca, pe undeva, vad legatura dintre disctutiile de aici si filmele lui Stanley Kubrick... Dar asa, mai greu...
ok, ca sa-i curm zbuciumul suferindului minrep...
aazi am ratat deliberat 'lolita' la cinemateca in favoarea lui hitchcock. am sa iti pun intrebarea - ce-am ratat (eventual daca trebuie sa recuperez) ?
azi am ratat deliberat 'lolita' la cinemateca in favoarea lui hitchcock. am sa iti pun intrebarea - ce-am ratat (eventual daca trebuie sa recuperez) ?
Pai, dupa mine "Lolita" este o capodopera cinematografica ce nu trebuie ratata. However, asta este doar parerea mea si sunt multi care nu sunt de acord cu parerea mea, dar pana si acestia - cred eu - ar recomanda filmul pentru rolurile extraordinare facute de James Mesaon, Shelley Winters, Sue Lyon si - bineinteles - Peter Sellers (mai ales ca ai "Dr. Strangelove" in capul listei :D). Eu as mai recomanda muzica, fii atent la elipse si daca gasesti trailer-ul... 8)
O, da. So the Fourth Reich begins. Doar nu era sa lase doua pagini la kubrick despre zoologia de clasa a 6-a. Discutiile de musculite la cafenea. Si cu asta am incheiat
Alex Leo Serban
28 Apr 2005, 08:05
mi se pare simptomatic ca acest topic dspr kubrick avanseaza greu: s. k. e genul de cineast (stiu, am mai spus-o, dar dupa o anumita virsta ajungi sa te repeti... :oops: ) pe care-l admiri, dar nu-l iubesti. iar reactia fata de el pare oglinda filmelor sale: tehnice, 'nemuritoare & reci". nu intimplator, discutia dspr el a deviat - ba inspre tarkovski (the romanian filmbuff's favourite sport!), fie inspre... musculitze :D
daca ma gindesc bine, in top 3-ul meu kubrick (1. 2001, 2. dr. strangelove, 3. barry lyndon), doar primele 2 le consider 100% originale & personale; lyndon deschide - deja - seria lunga (prea lunga!) de ecranizari, in care s. k. a excelat, nu-i vorba - dar, pt a parafraza pe cineva: asa cum traducerile nu fac o literatura, nici ecranizarile nu fac un cinema... ;)
daca ma gindesc bine, in top 3-ul meu kubrick (1. 2001, 2. dr. strangelove, 3. barry lyndon), doar primele 2 le consider 100% originale & personale; lyndon deschide - deja - seria lunga (prea lunga!) de ecranizari, in care s. k. a excelat, nu-i vorba - dar, pt a parafraza pe cineva: asa cum traducerile nu fac o literatura, nici ecranizarile nu fac un cinema... ;)
Si eu i-as fi reprosat lui Kubrick faptul ca nu a facut decat ecranizari, filme inspirate de opere literare celebre sau macar 'controversate'. Intr-un fel, in ciuda faptului ca viziunile asupra cartilor ecranizate sunt unice si peste nivelul carti (v. "The Shining"), mi-as dori sa vad "un Kubrick mare" facut pe o idee originala. Pana si "2001" si "Dr. Strangelove" au originea intr-o povestire si, respectiv, intr-un roman serios.
In "Barry Lyndon" mi se pare ca se simte "excesul" de literatura, mai ales din cauza voice-over-ului, dar acest lucru este eclipsat de interpretarile actorilor, jocurile de imagine (zoom-urile) si peisajele care-ti taie respiratia. Ca o paranteza, "Dogville" - care 'imprumuta' voiceover-ul din "Barry Lyndon" - anuleaza sentimentul de anti-cinema tocmai prim absenta decorurilor, fara sa faca teatru...
Alex Leo Serban
28 Apr 2005, 08:24
just!
nu v-ati saturat sa tot o ardeti cu acest kubrik al vostru? ce atata entuziasm pentru sahisti? nu stiu cum p*** mea se face ca orice discutie cu un cinefil ajunge inevitabil la kubrik&tarkovski. Dictionarele n-au doar 2 pagini, sa stiti 8)
nu stiu cum p*** mea se face ca orice discutie cu un cinefil ajunge inevitabil la kubrik&tarkovski.
Nu cred ca este adevarat. Mai ales pe CineMagia, unde inainte de a se crea topicul asta, despre Kubrick nu s-a vorbit decat de vreo trei ori, asa, izolat, pe la "Cel mai recent film vizionat" sau cand a fost pacaleala aia cu remake-ul la "A Clockwork Orange". Tarkovski, other matter...
P.S.: Si, oricum, sunt printre cei mai buni, nu? De ce sa nu se discute despre ei?
Se pare ca n-ai inteles glumita cu dictionarul. Pe mine nu ma deranjeaza ca va framanta si va dau fiori filmele celor 2 (la Tarkovski ok, e si slabiciunea mea, dar la Kubrik ma deranjeaza ca e prea tehnic si rece (nu uita sa foloseasca de fiecare data prezervativul :P ). Problema mea: mai mergeti si cu metroul, nu numai in caleasca.
herbert
28 Apr 2005, 11:16
egon, dispretul te face sa scrii kubrik, cand de fapt e Kubrick?
o chestiune tehnica, ca tot e rece si tehnic Kubrick...
Nu, am inteles 'glumita', dar afirmatia pe care am citat-o nu mi s-a parut justa.
Problema mea: mai mergeti si cu metroul, nu numai in caleasca.
Mie mi se pare ca pe forumul asta se circula cam mult cu bicicleta... prin balarii... Dar asta nu are nici o legatura cu topicul acesta ;).
Alex Leo Serban
28 Apr 2005, 12:02
pai daca-i vorba de metrou, hai sa vbim dsp luc besson :D
my favourites:
1. le dernier combat
2. le troisieme element
3. subway
(hai si 'le grand bleu', sa nu ziceti ca sint snob!... ;) )
egon, dispretul te face sa scrii kubrik, cand de fapt e Kubrick?
o chestiune tehnica, ca tot e rece si tehnic Kubrick...
nu e vorba de nici un dispret, a fost neatentie. oricum, ma bucur ca atat tu cat si moderatorul sectiunii v-ati atacat cand v-am fluierat putin prin biserica :P .
ma bucur ca atat tu cat si moderatorul sectiunii v-ati atacat cand v-am fluierat putin prin biserica :P .
Ne-am atacat? Unde? :huh:
notorious
30 Apr 2005, 11:46
nu v-ati saturat sa tot o ardeti cu acest kubrik al vostru? ce atata entuziasm pentru sahisti? nu stiu cum p*** mea se face ca orice discutie cu un cinefil ajunge inevitabil la kubrik&tarkovski. Dictionarele n-au doar 2 pagini, sa stiti
daca vrei conversatii si pe marginea altor cineasti, intra pe alte topics sau fa-le chiar tu! nu pricep care-i problema: aici se vorbeste despre kubrick (acum ni s-a distras atentia catre besson :) ), probabil cel mai controversat cineast american. ce-i cu asta ?
si nici eu n-am prins faza cu dictionarul. :hmm:
mi-ar placea daca s-ar vorbi in continuare despre kubrick. nu de alta, dar la besson schiopatez din greu (plus ca aici nu este bazarul lui).
herbert
18 Feb 2007, 01:58
revazut "Barry Lyndon". excelent. 8/10.
Pentru cei indragostiti de Kubrick - Warner lanseaza in octombrie WARNER DIRECTORS SERIES - STANLEY KUBRICK
http://www.amazon.com/Warner-Directors-Two-Disc-Clockwork-Pictures/dp/B000UJCAKO/ref=pd_bbs_sr_1/103-7337823-6578245?ie=UTF8&s=dvd&qid=1188198129&sr=8-1
:D
Carmine Galante
27 Aug 2007, 19:56
Foarte tare. Ce ma uimeste pe mine e faptul ca nimeni nu a vazut asta (http://www.imdb.com/title/tt0427312/), cu toate ca e unul dintre cele mai bune filme ale lui Herzog. L-am si comentat p-aici.
Am vazut Grizzly Man. Tulburator...m-a bintuit o buna bucata de vreme.
Cred ca a fost difuzat si pe Discovery sau pe Explorer, nu mai tin minte exact...
Carmine Galante
28 Aug 2007, 21:21
Am vazut Grizzly Man. Tulburator...m-a bintuit o buna bucata de vreme.
Cred ca a fost difuzat si pe Discovery sau pe Explorer, nu mai tin minte exact...
Yup, si pe mine m-a urmarit vreo doua saptamani (se intampla f. rar). A fost dat de Discovery, fiti cu okii pe program sigur va fi redifuzat. Merita.
seven7seven
28 Aug 2007, 23:09
L-am vazut si eu. Premiera, pe Discovery.
Foarte interesanta poveste, indeed.
Piotr Buendia
28 Aug 2007, 23:57
wow
Discovery mai da si altceva decat motociclisti si oameni asa-zisi "de stiinta"?!
Carmine Galante
29 Aug 2007, 08:13
wow
Discovery mai da si altceva decat motociclisti si oameni asa-zisi "de stiinta"?!
:lol:
Postul aluneca. S-a reprofilat pe motociclisti si comori facute din gunoaiele cimitirelor de masini. NG e cu dezastre aeriene in reluare (cica serie noua), iar AP a innebunit cu Animal Cops. O fi lipsa de inspiratie.
seven7seven
29 Aug 2007, 11:07
So true.
Exista totusi, un post care da documentare foaaarte interesante, un fel de Animal Planet romanesc. Numa ca intra dupa ora 17 doar, pe PROTV.
Oana Predescu
08 Apr 2008, 12:03
Nu prea m-a incantat... ;) este palpitant pe alocuri, dar cam subtirel... poate cel mai slab Kubrick, in opinia mea... :hmm:
mafalda
14 Aug 2008, 12:45
Din filmografia lui Kubrik mi-a placut "Portocala mecanica" dupa romanul lui Burgess, dar m-a impresionat "Spartacus" o capodopera cinematografica, cu o distributie de zile mari: Kirk Douglas, Laurence Olivier, Peter Ustinov. Sunt momente in filmul asta care pur si simplu iti taie rasulfarea!
Cinemania
24 Jun 2009, 08:51
http://www.nytimes.com/2006/10/31/movies/31scri.html
Hmmm... Full Metal Jacket. Iata un film care a binevoit sa ma lase masca. Fara inflorituri, fara timpi morti. Sincer, brutal.
Cinemania
25 Jun 2009, 10:10
mai baga si Portocala Mecanica asa ca desert
EWS - o analiza interesanta:
http://www.youtube.com/watch?v=-VtpTZlmPvc&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=dB5fl8_Vkb0&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=-6eiUkkm0q4&feature=related
Btw, a mai privit cineva filmul din perspectiva teoriei conspiratiei?:-?
http://www.sensotv.ro/video/397/Andrei-Gorzo-partea-I.html - daca nu-l stiati.
Pe History, Stanley Kubrick's Boxes (cred ca-l dau cel putin o data pe luna).
"Andrei Gorzo descrie filmul 2001: O Odisee Spaţială, film pe care nu-l consideră o capodoperă, vorbind de lipsa de importanţă acordată personajelor de către regizor.":-q
Nu sint de acord, la SF tocmai despre asta vorbeam, despre latura umana a Odiseei...
Cinemania
04 Mar 2010, 16:04
EWS - o analiza interesanta:
http://www.youtube.com/watch?v=-VtpTZlmPvc&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=dB5fl8_Vkb0&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=-6eiUkkm0q4&feature=related
Btw, a mai privit cineva filmul din perspectiva teoriei conspiratiei?:-?
In legatura cu Illuminati ? :D
Cu Illuminati, Fidelio, mastile venetiene...:D
Ba chiar si in Portocala gasim conspiratii:
http://www.youtube.com/watch?v=6GXQPh4gUVA
hellsteed
04 Mar 2010, 16:29
http://www.visual-memory.co.uk/amk/ - The Kubrick Site
Am o editie Taschen despre Kubrick in care in unul din interviuri declasare ca Eyes Wide Shut is the best movie he did.. dupa el
marius_em
26 Mar 2010, 14:46
Am vazut A Clockwork Orange. Se intelege din avatarul meu ce parere am, ce impresie mi-a lasat.
Nu o sa intru in detalii super-discutate despre semnificatii, vreau doar sa spun ca Alex is fucking awesome. Ma uitam la zambetul lui strengaresc, la brutalitatea si carisma sa si imi vine in minte: OMG, it's the fucking Joker. Si da, se pare ca Jokerul din TDK e in esenta al nostru amic si confident, Alex DeLarge. Asa spune si raposatul Ledger.
Si vreau sa mai remarc ceva, ce n-am mai vazut nicaieri discutat. Nu vi s-a parut tot filmul un fel de experiment Ludovic inversat? Adica scopul nu era producerea de durere cand vezi violenta, ci de placere. De unde si asocierea violentei cu sexul. Si cu "Ludwig Van". Acea scena a violului baietilor din banda rivala mi s-a parut extrem de excitanta (nu? sau sunt eu cu o piulita lipsa?).
marius_em
26 Mar 2010, 20:34
Lol, pai eu la scenele alea am simtit orice in afara de oroare, am simtit exaltare. Scena cu "Singin' in the rain" e geniala, desi cantatul in sine a fost o improvizatie inspirata de platou. Pur si simplu nu-ti pasa de victimele lui Alex, toate sunt niste caricaturi, iar spectacolul violentei e prea delicios pentru a-ti face procese de constiinta. Pur si simplu ii admiri opera pe muzica inaltatoare a lui Ludwig Van, ba parca ai sari si tu sa dai un pumn, ceva. Alex din film e foarte diferit de Alex din cartea lui Burgess. Kubrick a evitat sa-l diabolizeze, nu a introdus scene cu viol de minore, oferindu-ne in schimb un teribilist efervescent, o supapa de refulare a frustrarilor spectatorului.
marius_em
26 Mar 2010, 21:55
:)
Exact. Cum spuneam, tratamentul Ludovic recalibrat la 180 de grade si aplicat spectatorului.
Da, cu multe trairi sunt de acord cu marius_em, dar poate un pic invers, un pumn pt alex nu pt victime. oricum sunt mai pragmatic, dinte pt dinte si ochi pt ochi, am fost fericit ca a platit, dar Kubrick tremina intr-o nota de film de goraza, daca isi revine si devine "malefic". Cel putin in de ex Luna amara (stiu ca nu este al lui Kubrick, dar cand vad violenta care ramane "neachitata" gandul imi zboara catre Bitter Moon), plata este incasata.
Problema ridicata de Marius e una extrem de interesantă şi, în acelaşi timp, complexă. Sînt două aspecte ale acestei probleme – fragila graniţă dintre sex şi violenţă şi relaţia pervers-masochistă dintre regizor şi spectator. În ceea ce priveşte al doilea aspect, Kubrick, cu A Clockwork Orange, se află foarte aproape de Haneke (mai bine zis, Haneke de Kubrick). Ambii ne-au folosit pe post de cobai în experimentele lor legate de natura umană. Analizînd acest aspect pe ecran, ne determină ca, la rîndul nostru, să sondăm, dacă avem curajul, acea parte a subconştientului pe care, de obicei, o lăsăm în pace deoarece considerăm că e mai înţelept astfel.
Şi, pentru a-mi valida şi eu carnetul de membru în acest select club al perverşilor, mărturisesc că simt o anumită doză de plăcere ori de cîte ori mă uit la scena violului din Irreversible. Ăştia sîntem, ce să-i faci. The Antichrist Generation...
marius_em
30 Mar 2010, 00:27
Ok. Am mai vazut week-endul asta The Shining, Lolita si Dr. Strangelove.
Sunt prea obosit acum sa scriu mai multe, dar sunt foarte impresionat de Dr. Strangelove, pe care tocmai l-am urmarit acum. Peter Sellers e genial. Tot scenariul e genial. Mein Fuhrer, I can walk!... priceless.
Si Lolita a fost mai bun decat ma asteptam, chiar am fost surprins ca mi-a placut. Cu toate ca nu inteleg cum un barbat de 40 de ani, divortat (adica trecut prin viata, si prin femei) poate dezvolta o pasiune atat de nebuna, plina de atat gelozie fata de, dintre toate variantele, o adolescenta.
Insa mi-a placut foarte mult constructia filmului, mi-a placut comicul, umorul uneori negru, mi-a placut finalul, si iar Peter Sellers, un prea mare actor.
The Shining, so, so. Sunt lucruri kitchoase in filmul asta, alaturi de altele grozave.
Ma refer la faptul ca te dai cu capul de pereti ca ti-e tie jena la faza cu prietenul imaginar al baietelului. Pare o strambatura banala ce te cam scoate din atmosfera. Plus toata ideea cu prieten imaginar, mi se pare doar o chestie de a fi trendy, ca stiu ca in anii 80 era la moda tampenia asta, chiar parea sanatoasa sau ceva de genul la americani. Mie mi se pare un semnal de instabilitate psihica.
Insa are si suspans, si nu stiu cum a reusit, dar chiar am simtit frica, si Jack Nicholson parca e perfect pentru rolul tatalui psihopat. Ma gandeam la ce naiba ma speria atat la el, si cred ca e inceputul ala de calvitiei, acele coarne care-i fac o figura de maniac gata, gata sa-ti aplice o lovitura de topor. Imi aduce aminte de taica-meu. Si la mine vad ca incepe sa-mi apara.
Cu toate ca nu inteleg cum un barbat de 40 de ani, divortat (adica trecut prin viata, si prin femei) poate dezvolta o pasiune atat de nebuna, plina de atat gelozie fata de, dintre toate variantele, o adolescenta.
Asta e unul dintre minusurile variantei Kubrick - faptul ca personajele sint doar creionate si nu analizate in profunzime. O sa intelegi explicatia obsesiei lui Humbert daca vezi Lolita lui Lyne, chiar din prolog. Pasiunea pe care Humbert a facut-o pentru pustioaica de 12 ani care, ulterior, moare (pustioaica, nu pasiunea), i-a pecetluit soarta si obsesiile ulterioare. Lolita reprezinta acea adolescenta, idealizata de catre Humbert, singura dragoste pe care acesta a cunoscut-o vreodata. Asadar, barbatul de 40 de ani a trecut prin viata si prin femei, fara a-l interesa prea mult nici una nici cealalta. Lolita a fost pentru el si Viata si Femeia...
marius_em
30 Mar 2010, 10:19
Cred ca s-a axat mai mult pe comic decat pe dramatic. Am luat filmul ca pe o comedie romantica atipica, cu un final dramatic. Cum ni l-a infatisat Kubrick, "Hum" pare mai mult un ciudat, un om superficial, extrem de egoist si narcisist, si nu prea matur. Nu vezi prea multa complexitate, prea multa profunzime, decat poate pe final, dar si acolo, meh. De exemplu, cred ca ar fi fost mai interesant daca si-ar fi ucis sotia (mama Lolitei), decat asa cum e in film, un accident convenabil. Adica sa fi mers pana la capat cu infatisarea lui ca un personaj negativ, tulburat. Asa, e cam un tip banal, un libidinos efebofil (nu exista cuvantul asta in romana, dar exista efebo-). Nu prea m-a deranjat, gustand mai mult comicul, dar nu am putut relationa cu personajul.
Federico
04 Apr 2010, 09:44
Nu cred ca e cazul sa ne-mbatam cu apa rece. Problema ridicata de marius_em cred ca e valida pentru prea multe filme in care personajul negativ are un rol consistent. Cati dintre voi i-au urat pe Jokerul lui Ledger, pe Anton Chigurh al lui Bardem, pe Daniel Plainview al lui Day-Lewis, pe Patrick Bateman al lui Bale, pe Jack Torrance al lui Nicholson, Michael Corleone etc. ?
- - -
Tocmai am terminat "Shinig" ,cartea, si am ramas inmarmurit de cum a taiat la ea in carne vie Kubrick ecranizand-o, si in ce hal a putut sa o deformeze. Asta da adaptare!
Monotone
20 Jan 2011, 10:30
Hai sa nu il lasam pe Kubrick sa moara (pe cinemagia)
REVIVE THIS !
Monotone
20 Jan 2011, 11:23
Tocmai redactam o cronica la Clockwork Orange, fiind filmul preferat dintre operele de arta ale maestrului perfectionist Stanley Kubrick :))
(am sa postez cand ajung acasa un youtube link amuzant despre perfectionismul lui, in caz ca nu a mai fost publicat pana acum)
As fi vrut insa sa nu ma presezi si sa ma lasi sa termin de citit si cartea lui Anthony Burgess pentru a intelege mai bine personajul lui Alex DeLarge si a reusi sa construiesc o paralela interesanta intre cel din film si cel prezentat in carte.
Pana atunci organizez in un top 5 informativ pentru cei care inca nu au dat de capodoperele lui Kubrik:
1. Clockwork Orange ( http://www.imdb.com/title/tt0066921/ )
2. Dr Strangelove ( http://www.imdb.com/title/tt0057012/ )
3. Full Metal Jacket ( http://www.imdb.com/title/tt0093058/ )
4. Eyes Wide Shut ( http://www.imdb.com/title/tt0120663/ )
5. The Shining ( http://www.imdb.com/title/tt0081505/ )
Monotone
20 Jan 2011, 13:43
170 de puncte de vedere deja exprimate în topic până acum?
Nici macar eu (fan Kubrik) nu am avut rabdarea sa citesc cele 176 aprecieri, asa ca nu as putea sa fac o sinteza.
Din moment ce am readus la suprafata thread-ul, se poate ca unii utilizatori ai forumului sa nu fie tocmai in tema cu subiectul discutie si poate in urma link-urilor o sa renunte la weekend-urile popcorniste de la cinema in favoara unui film marca S. K
Cinemania
21 Jan 2011, 07:58
Pana atunci organizez in un top 5 informativ pentru cei care inca nu au dat de capodoperele lui Kubrik:
1. Clockwork Orange ( http://www.imdb.com/title/tt0066921/ )
2. Dr Strangelove ( http://www.imdb.com/title/tt0057012/ )
3. Full Metal Jacket ( http://www.imdb.com/title/tt0093058/ )
4. Eyes Wide Shut ( http://www.imdb.com/title/tt0120663/ )
5. The Shining ( http://www.imdb.com/title/tt0081505/ )
Nu e prea informativ. Ce s-a intamplat cu Barry Lyndon, Odiseea Spatiala, Paths of Glory, The Killing... ?
Monotone
21 Jan 2011, 10:26
Pana atunci organizez in un top 5 informativ pentru cei care inca nu au dat de capodoperele lui Kubrik:
1. Clockwork Orange ( http://www.imdb.com/title/tt0066921/ )
2. Dr Strangelove ( http://www.imdb.com/title/tt0057012/ )
3. Full Metal Jacket ( http://www.imdb.com/title/tt0093058/ )
4. Eyes Wide Shut ( http://www.imdb.com/title/tt0120663/ )
5. The Shining ( http://www.imdb.com/title/tt0081505/ )
Nu e prea informativ. Ce s-a intamplat cu Barry Lyndon, Odiseea Spatiala, Paths of Glory, The Killing... ?
Am specificat mai sus rostul top-ului si daca ai fi citit ce am scris, iti dadeai seama de ce nu am tinut sa fac o lista completa a filmelor marca S K si de ce am ales sa omit filme ca "Barry Lyndon, Odiseea Spatiala, Paths of Glory, The Killing"
(+ Lolita, ca sa nu amintesc si de scurtmetrajele renegate de la inceputul carierei)
Ma uit de cateva zile la comentariile user-ilor de pe cinemagia ( de pe site ) si vad cum domneste o prostie profunda si ma intreb ce ii atrage. Probabil e mai usor sa vezi un film cu bataie si efecte speciale decat sa citesti o carte daca nu te ajuta imaginatia. Asa ca generatia blockbusterilor de PRO TV, placut impresionati de gore + explozii, intra sa isi lase comentariile monosilabice pe cinemagia. Noroc ca nu sunt multi in stare sa dea register si pe forum
Acum mi-l imaginez pe Claudiu_daniel_lugoj cum incearca el sa se uita la 2001: O.S si sa dezlege ideile imprumutate de la Nietzsche, incercand sa elucideze misterul finalului, adormind eventual pe "Also Sprach Zarathustra"
Cum altfel ash fi omis Odiseea Spatiala daca si avatarul meu imi tradeaza rangul de fan.
Imi place insa completarea lui Dl. Cinematic si mai ales partea cu mesajele de ieri şi azi ar fi primele dintr-un topic "nou-noutz"
Ma bucur ca cineva a inteles
bremen1980
21 Jan 2011, 11:31
http://filmreporter.ro/kubrick-planuia-sa-filmeze-in-romania-lui-ceausescu-cel-mai-bun-film-realizat-vreodata
Cinemania
21 Jan 2011, 19:28
Cinemania, nu te supăra, te rog, pe mine, dar am impresia că şi tu cazi în acelaşi "păcat"
Nu ma supar. Nu sunt genul.
De aceea, eu propun să aşteptăm răbdători cronica lui Monotone la "Portocală".
Asta ca să nici nu fim acuzaţi că o dăm în off-topice!
:)
De acord. Si eu abia astept. Sunt sigur ca nu va fi ceva monotone. Apoi vom desface portocala in bucati si vom dezvalui / despica chestiuni ultra-violent, daca-mi permiteti sa ma exprim asa.
Cinemania
21 Jan 2011, 19:29
Am specificat mai sus rostul top-ului si daca ai fi citit ce am scris, iti dadeai seama de ce nu am tinut sa fac o lista completa a filmelor marca S K si de ce am ales sa omit filme ca "Barry Lyndon, Odiseea Spatiala, Paths of Glory, The Killing"
(+ Lolita, ca sa nu amintesc si de scurtmetrajele renegate de la inceputul carierei)
Acum mi-l imaginez pe Claudiu_daniel_lugoj cum incearca el sa se uita la 2001: O.S si sa dezlege ideile imprumutate de la Nietzsche, incercand sa elucideze misterul finalului, adormind eventual pe "Also Sprach Zarathustra"
Cum altfel ash fi omis Odiseea Spatiala daca si avatarul meu imi tradeaza rangul de fan.
Imi place insa completarea lui Dl. Cinematic si mai ales partea cu mesajele de ieri şi azi ar fi primele dintr-un topic "nou-noutz"
Ma bucur ca cineva a inteles
Nu mi-a iesit ironia. Ignora ce am scris :D
Monotone
23 Jan 2011, 11:07
http://www.youtube.com/watch?v=QVTVa4B1rSc
Personal nu-mi place Kubrick - consider ca filmele lui au mari probleme, iar el este unul din categoria supraapreciatilor. Dar ma inchin "Odiseei", o adevarata opera de arta.
Asadar, o impresie de a mea vizavi de film si de montajul care il "lipeste"...
Magistral, maimutele "raman in picioare". In mana dreapta se tine un os de animal, cu care fusese ucisa o alta maimuta. Pare sa se inteleaga cata putere este castigata prin folosirea osului ca arma. Bratele paroase ridica osul spre cer. Camera urmareste osul in prim-plan cand se ridica, intorcandu-se spre cer; si cand loveste pamantul. E o taiere brusca de montaj acolo: albastrul cerului devine negura spatiului interplanetar, iar in locul osului vedem o nava spatiala. O singura "taietura" inlocuieste milioane de ani de ani de evolutie si milioane de kilometri parcursi, juxtapunand trecutul preistoric anticipatului viitor. E o "taietura" ce cotine toata istoria umanitatii. Secventa din "2001: A Space Odyssey" este probabil cel mai faimos "taiata" din istoria cinematografiei. Termenul descris ca "taietura de montaj" poate fi departe ca "spatial" sau "temporal", insa aici contine similaritati vizuale izbitoare. Elementele plotului identice, similaritatea miscarii aceleasi persoane/personaj poate crea o conexiune intre aceste doua filmari unite de montaj prin prezervarea sentimentului de continuitate. O "taietura perfecta", ce poate cauza un moment de surpriza si incertitudine, ceea ce este un important element in economia filmului narativ, pentru care barierele spatiului si timpului cad.
Monotone
23 Jan 2011, 21:02
Care e mesajul filmulețului, Monotone?
I don't get at all the hidden reasons behind all those "clumsy mistakes" (or "bloopers", if you like)...
E ceva real în toată chestia asta? Sau e numai un spirit de glumă appropriate pentru sfârșitul de săptămână? Că dacă n-ar fi fost duminică azi, sincer să fiu, nu cred că aș fi "gustat" înțepăturile alea...
noroc ca e duminica
Monotone
26 Jan 2011, 13:22
Care e mesajul filmulețului, Monotone?
I don't get at all the hidden reasons behind all those "clumsy mistakes" (or "bloopers", if you like)...
E ceva real în toată chestia asta? Sau e numai un spirit de glumă appropriate pentru sfârșitul de săptămână? Că dacă n-ar fi fost duminică azi, sincer să fiu, nu cred că aș fi "gustat" înțepăturile alea...
noroc ca e duminica
Exact! ;)
Uite, tocmai pentru că e duminică seara, ce-ar fi să nu ne lăsăm pe tânjală?
Dedicație specială pentru "intelectualii de week-end"!
Singura condiție este ca de mâine dimineață (luni, adică) să revenim la lucrurile serioase, da?
http://www.youtube.com/watch?v=oxhxXTHBOoM&playnext=1&list=PL0AD2FFF57DF3D673&index=12
Stiu link-ul !
E printre primele care m-au facut sa fac un research asupra simbolurilor din filmele lui.. Cel mai mult ma pus pe ganduri soundtrack-ul din EWS, respectiv piesa " Masked Ball " de Jocelyn Pook.
Am sa postez / (editez) un link cu asta desi sunt sigur ca pentru fanii S.K e deja arhicunoscuta piesa mai ales ca prezinta o slujba ortodoxa romaneasca pe reverse..
Ma intreb de ce oare acest procedeu, stiind ca e o obishnuita satanista prezentarea pasajelor din biblie inversate.. Oara a avut un scop strict artistic, dorind doar sa aduca o atmosfera "creepy" scenei de ritual sau Kubrick a vrut sa transmita mai mul de atat?
(sper ca nu s-a mai discutat asta si in caz ca ma insel am sa sterg post-ul si am sa imi fac timp sa citesc ce sa vorbit de la inceput)
Cat despre a 2a postare.. interesant chestii Domnule Cinematic. Imi plac posturile dumneavoastra si le urmaresc cu mare interes.
Am sa accesez diseara link-ul pentru ca din motive destul de comuniste la serviciu nu am acces decat pe imdb/cinemagia.
Si ca sa ramanem pe subiectul A clockwork orange, citeam zilele astea o chestie interesanta cum ca tratamentul "Ludovico" chiar a existat si in locul substantei 114 (numar reintalnit in mai multe filme Kubrickiene) era folosit LSD-ul.
Ulterior am gasit o postare foarte ciudata despre asta chiar la un user review de pe imdb:
The "Clockwork Orange" treatment was actually done by putting the victim into the "transpersonal"
of "perinatal matrix three" (Hell) with large doses of LSD. See hp://www.allotropic.com for definitions.
Dr. Stanislav Grof replaced LSD with allotropic breathing, but, allotropic breathing
has to be voluntary, unless it is forced involuntarily like by crucifixion.
In the "Clockwork Orange" treatment the victim is forced to watch violent films while
under high doses of LSD. What happens is that the victim then body switches backward
and forward in time experiencing the torments of all the people in the film as real as life.
In my case, it didn't stop there. I body switched into everyone I had ever seen. It
seemed like a thousand years to me, but I was told by a Greek professor who is in
the Greek Orthodox Church, that in the "aioniu automates" (eon of failure) the eon
is only a hundred years.
The original Greek words, "aioniu automates", eon of failure, was translated into
English, "eternal damnation". You may wonder, what happens after the one hundred
years? I have always gone back and lived it over, but different ways, vaguely
remembering what I did wrong the last time around.
If I go back again, but my deaths have always been "unnatural", if you get my drift,
I will get my inheritance back, that I lost this time around, by a failure of the guardianship system.
Knowing that crucifixion also causes this. Christ, knowing everyone who ever was
or will be, IS in every one of us. This explains how He atoned for our sins by His crucifixion.
P.s: Mai am putin de lucrat la cronica (am facut chiar si un artwork in photoshop pentru ea) si aproape am terminat si cartea. Ma bucur ca nu am ales sa o citesc in romana din cauza traducerii slang-ului Nadsat (un mix intre engleza si rusa). Am pus mana pe varianta humanitas in carturesti si rasfoiam paginile cu greata.
ciudat,motonone
si "noi",tot de aceleasi chestii comuniste ne lovim!
Monotone
26 Jan 2011, 15:02
Hmmm ..
Nu cred ca esenta tratamentului (indiferent de nume) era Ludwig van Beethoven si a lui Simfonie No.9 in D Minor Opus 125.. Mai mult as fi zis ca reactia lui la "ultra-violence" si "in-out" era cauzate tocmai de drogul experimental care ii era atribuit in timpul tratamentului..
Insa as putea sa nu am dreptate si o sa revin cu mai multe completari pe seara.
Till then Viddy well my Brother Sir, Viddy well.
o vorba veche spune cam asa: "cui pe cui se scoate".
sunteti de acord?
Readuc in atentie citeva analize interesante, poate unii dintre voi nu le-au vazut inca:
http://www.youtube.com/watch?v=6GXQPh4gUVA (a se vedea si pentru 2001, The Shining etc.)
De asemenea, o analiza aprofundata a filmului A Clockwork Orange:
http://collativelearning.com/ACO%20expanded%20analysis%20.html
Spor la lectura.:D
andreiu7z
26 Jan 2011, 20:07
Nu intenționez să fiu off-topic însă știrea pare destul de interesantă atâta timp cât este vorba de Kubrick.
http://www.okmagazine.ro/sectiune/agenda/filme/articol/close-stanley-kubrick-mgm
Monotone
26 Jan 2011, 21:52
Exceptionala interventie Windom! Mai ales link-ul cu collectivlearning care prezinta absolut toate substraturile din CO, unele cam exagerate.
Desi multe teorii mi s-au parut cam "longshots" sunt sigur ca dl Kubrik vroia sa transmita ceva prin simbolistica abordata si nu o facea de dragul perfectionismului..
Si cum am promis cateva link-uri.. Here it goes:
Melodia din Eyes Wide Shut - Masked Ball
http://www.youtube.com/watch?v=THNzuF33tZo
Acum si pe reverse:
http://www.youtube.com/watch?v=BU5VkvcQzOA
Dupa portia de teorii ale conspiratie oferite de Windom, ma tot intreb daca Kubrik a ajutat la prima "filmare" de pe luna si daca chiar a murit in circumstante stranii ?! :-?
http://video.google.com/videoplay?docid=2304895215368202642#
Monotone
09 Feb 2011, 10:30
http://img524.imageshack.us/img524/4060/19699970.gif
Am vazut toate filmele lui Kubrick incepand cu Paths Of Glory,dar ultimele doua(vazute) m-au impresionat cel mai mult.Chiar Paths Of Glory si Barry Lyndon.Pe primul il consider mult mai reusit decat Full Metal Jacket celalalt film despre razboi al lui Kubrick.E unul din putinele filme americane importante despre primul razboi mondial.Un exemplu de concizie,spune in mai putin de o ora jumatate atat de multe lucruri si iti da senzatia ca nu iroseste nici un cadru.Kirk Douglas nu m-a impresionat in Spartacus dar aici a fost o surpriza extrem de placuta,a jucat impecabil(ca toti ceilalti dealtfel).Pe scurt,e un film antirazboi care scoate in evidenta obtuzitatea unui sistem puternic ierarhizat in care puterea de decizie(si e o putere imensa,pentru ca e vorba de viata a mii de combatanti) poate ajunge in mana unor generali incapabili si degenerati,gata oricand sa sacrifice viata soldatilor(pierderile sunt privite statistic,fara nici o urma de compasiune) pentru gloria personala.Foarte bine construit personajul Mireau,desi mi s-a parut putin cam prea diabolizat(toate defectele majore al omenirii par a se intrupa in acest personaj).Unul din cele mai controversate filme ale lui Kubrick(in special in Franta).
Cat despre Barry Lyndon,acesta e filmul meu preferat din cele regizate de Kubrick.Pur si simplu nu am ce sa ii reprosez(poate doar alegerea lui Ryan O'Neal in rolul principal,alegere fortata de imprejurari si de Warner Bros,).De la peisajele superbe,coloana sonora excelenta(care e mult mai putin agresiva decat in alte filme ale lui Kubrick,muzica se aude mereu,dar linistit si domol,asa cum se scurge si actiunea filmului) si pana la modul in care sunt stilizate literele in mesajele dintre capitole,totul emana bun gust si profesionalism.Acest film chiar mi-a dat senzatia ca Stanley Kubrick e un mic robotel,si nu o fiinta umana.
Dl.cinematic
04 May 2011, 14:30
Dupa portia de teorii ale conspiratie oferite de Windom, ma tot intreb daca Kubrik a ajutat la prima "filmare" de pe luna si daca chiar a murit in circumstante stranii ?! :-?
Ce funny...Când s-a comentat "Shining"-ul lui Kubrick, ne întreceam unii pe alţii în a compara filmul cu cartea. Bineînţeles, "Shining" este un film cu o grămadă de sex-appeal la un grup vast (şi eterogen) de spectatori. Nu pot decât să presupun că succesul filmului a justificat apetenţa oarecum neobişnuită (după părerea mea) spre lectură (vizez romanul lui S. King) a unei cohorte atât de bine populate de forumişti. În schimb, în ce priveşte "Eyes wide shut", nu detectez un interes comparabil vis-a-vis de "cărămida" care a stat la baza temeliei filmului Kubrick-ian: romanul "Traumnovelle" al lui Arthur Schitzler (tradus în limba română încă din 2006 - http://"http//www.edituratrei.ro/product.php/Arthur_Schnitzler_Cu_ochii_larg_%C3%AEnchi%C5%9Fi/1964/%22). Principalul meu regret este că rămân postate pe forum nişte comentarii marginale, total neimportante şi cu caracter speculativ la adresa filmului lui Kubrick. Până să ajungem să dezbatem de-a fir a păr "teoriile conspiraţiei", cred că ar fi mult mai util să înţelegem de unde a plecat Kubrick. Procedând astfel, ar deveni mai limpede, zic eu, şi unde a ajuns. Ar mai fi de menţionat, pentru sporirea apetitului pentru lectură încă un detaliu, deloc ne-important: romanul austriacului a fost scris în 1926 iar filmul a apărut în 1999. Şi, cu toate astea, tema centrală a ambelor este una la fel de validă acum pe cât era şi atunci: relaţia de cuplu dintre bărbat şi femeie. Încă un motiv să trecem în plan secundar celelalte artificii (inclusiv unele din cele încadrate de voi la "teorii ale conspiraţiei") pe care Kubrick a fost nevoit să le facă pentru a-şi plasa acţiunea într-un New York al sfârşitului de mileniu. Lectură plăcută!
Majoritatea filmelor lui Kubrick sunt ecranizari(sau cel putin inspirate puternic de creatii literare).De fapt,din punctul meu de vedere asta e un mic minus(foarte mic),faptul ca nu are scenarii originale.Nu cred ca e o optiune sa iti faci lista de lecturi in functie de filmele lui Kubrick,decat daca esti foarte pasionat de subiect(si de Kubrick).Pana acolo "teoriile conspiratiei" raman mai atragatoare,o tendinta naturala(poate superficiala,si cu siguranta enervanta,cel putin pentru mine) astazi.La fel ca si cu romanele horror.Cred ca majoritatea oamenilor prefera un roman horror unuia psihologic,asa ca presupun ca "apetenta neobisnuita spre lectura" este stimulata si de numele autorului(King),nu numai de cel al regizorului(cel putin eu m-am uitat la Shining tocmai pentru a vedea ecranizarea romanului,si nu invers).
În schimb, în ce priveşte "Eyes wide shut", nu detectez un interes comparabil vis-a-vis de "cărămida" care a stat la baza temeliei filmului Kubrick-ian: romanul "Traumnovelle" al lui Arthur Schitzler (tradus în limba română încă din 2006 -
Lectură plăcută!
multumim pentru urare!
personal,am o curiozitate.cartea ai citit-o dupa ce ai vazut filmul,nu?asta daca nu te-ai incumetat a o lectura in alta limba decat romana...
dar,ma intrebam,care dintre scenele cu orgii ti-au oferit mai multe "componente terapeutice",sau "sensuri",cele citite sau cele vizuale? acum catva timp era o discutie aprinsa intr-un topic despre ecranizari si diferenta dintre senzatia oferita de lectura cartii si cea oferita de vizionarea filmului respectiv.daca tot ne-ai tras de maneca,indemnandu-ne sa gasim in romanul austriacului punctul de pornire al lui Kubrick si sa apreciem reusita transpunerii temporale a actiunii (cel putin asa am priceput eu.daca gresesc,corecteaza-ma!),as dori sa incepi tu prin a ne expune cateva idei vis-a-vis de chestia asta,inclusiv daca ai asociat-o pe Albertina cu Nicole...
Dl.cinematic
05 May 2011, 14:58
dar,ma intrebam,care dintre scenele cu orgii ti-au oferit mai multe "componente terapeutice",sau "sensuri",cele citite sau cele vizuale?
În film nu este decât o (1) scenă de orgie, nu mai multe. Prin urmare, n-am prea înţeles întrebarea ta...La a doua idee invocată de tine, nu mi-am propus să fac aşa ceva. Ştiu sigur că în comunitatea Cinemagia sunt specialişti de calibru mai greu, mult mai buni cunoscători ai filmelor lui Kubrick, care ar putea să aducă toate lămuririle necesare...
apreciez in mod deosebit abilitatea de a te face ca nu pricepi sensul curiozitatii mele,inclusiv rabdarea si priceperea cu care "pictezi" mesajele postate.
in schimb,as ramane profund dezamagita,daca nu ne-ai face inca o data dovada,ca de-atatea ori pe forumul acesta,ca nu degeaba esti dl.cinematic si ca poti sa ne impartasesti cateva dintre parerile tale pertinente,desigur,despre exact ceea ce incercam eu sa sugerez:diferenta dintre senzatiile oferite de lectura cartii si impactul vizual al unei(or) scene mai tari sau si mai bine zis,ca sa folosesc expresia ta,relatia de cuplu dintre barbat si femeie,
sunt convinsa ca ai anumite rezerve, tinand cont de faptul ca ne aflam pe un teren "minat",adica nu la "imperiul simturilor"(sa zicem),dar cateva impresii,macar generale,ai putea sa expui.
repet,nu e vorba numai de film ci si de carte,pe care ai lasat sa intelegem ca o apreciezi in mod deosebit.gresesc?
Topicul destinat lui Kubrick nici ca s-ar fi putut numi mai bine decat "Despre Kubrick - cu ochii larg deschisi" ;)
„Portocala mecanică”, după 40 de ani. Interviu cu soţia lui Kubrick şi actorul principal
http://filmreporter.ro/portocala-mecanica-dupa-40-de-ani-interviu-cu-sotia-lui-kubrick-si-actorul-principal
Cat despre Barry Lyndon,acesta e filmul meu preferat din cele regizate de Kubrick.Pur si simplu nu am ce sa ii reprosez(poate doar alegerea lui Ryan O'Neal in rolul principal,alegere fortata de imprejurari si de Warner Bros,).De la peisajele superbe,coloana sonora excelenta(care e mult mai putin agresiva decat in alte filme ale lui Kubrick,muzica se aude mereu,dar linistit si domol,asa cum se scurge si actiunea filmului) si pana la modul in care sunt stilizate literele in mesajele dintre capitole,totul emana bun gust si profesionalism.Acest film chiar mi-a dat senzatia ca Stanley Kubrick e un mic robotel,si nu o fiinta umana.
n-am vazut toate filmele lui Kubrick,dar Barry Lyndon mi-a placut si mie mai mult decat Portocala Mecanica sau Shining, de exemplu.vezi ce importanta au costumele si decorurile intr-un film cu tenta istorica?reconstituirea pana la cele mai mici detalii a epocii in care a trait Barry,plus interpretarea fara cusur(dupa mine) a lui Ryan O' Neal(ce putea fi mai potrivit decat alegerea unui irlandez in rolul acesta?) si da..stilul acordurilor muzicale care se potrivesc temporal cu actiunea,totul este o imbinare aproape perfecta pentru cei care prefera astfel de filme:biografii ale vietii unor oameni,dar nu numai o simpla insiruire de evenimente,expuse cinematografic fara a "inflori" povestea folosindu-se de diverse "artificii".
chiar daca unii ar putea reprosa filmului o oarecare lentoare,greu de digerat pentru cine nu este pregatit sa auda si sa vada povestea unui oarecare Barry Lyndon,care nici macar erou national nu e,evenimentele istorice in care este el implicat si tumultuoasa lui aventura printre acestea(potrivita cu destrabalarea si desfraul epocii respective) fac din filmul lui Kubrick un deliciu.
Federico
15 Oct 2011, 11:46
SEX AND POWER in the films of STANLEY KUBRICK (Rob Ager dixit):
http://www.youtube.com/watch?v=SLARlxqqseM
Mercutio
20 Apr 2013, 15:34
in Stanley Kubrick: A Life in Pictures (2001), unul dintre fostii asistenti ai lui Kubrick spune la un moment dat ca totul era pregatit in detaliu pentru a turna filmul Napoleon, scenariu la care Kubrick a lucrat mai mult timp. scenele de lupta urmau sa fie filmate in Romania, unde puteau avea 5000 de calareti, pentru care erau deja confectionate uniforme din hartie. intre timp a aparut un film numit Waterloo, cu Rod Steiger, Christopher Plummer, Orson Welles, care nu a avut deloc succes, desi nu e un film prost. dupa intamplarea asta toti producatorii s-au retras si proiectul lui Kubrick a fost sistat. pacat!
Snowwhiteeg
02 Jun 2013, 01:07
arunc spre devorare & contemplare o secventa din EWS, jucata exceptional de Nicole: la serata, cand Nicole se desparte de Cruise (acesta doreste sa discute cu pianistul, fost coleg la medicina).
Nicole plonjeaza pur si simplu in viciu, are o privire hamesita…
cum insfaca pocalul cu sampanie si-l goleste dintr-o inghititura, ca o bucatareasa care a scapat de ochiul vigilent si mustrator al stapanei…
e decisa, respira cu intreg corpul (inclusiv prin gesturile pe care le face) o vulgaritate nepasatoare, insa e in acelasi timp fragila & seducatoare...
e neglijenta, deliranta, disponibila…
nu mai are nimic din femeia care – asezata pe scaunul de la WC – stia unde si-a uitat Cruise (medicul Bill Harford) portmoneul…
migaloasa & subtila constructie de personaj.
Pentru un film de doua ore si jumatate, Nicole Kidman are putine scene. Totusi, ele conturezeaza un personaj foarte complex, iar scena de la petrecere este una dintre cele mai reusite in ceea ce priveste trasarea unor trasaturi generale ale acestuia. Filmul fiind si o usoara satira la adresa middle class-ului New Yorkez, Alice reprezinta prototipul acelei housewife plictisita de rutina cotidiana, flirtand cu ispita sub o aparenta "cuminte". Scena de la petrecere trebuie pusa in relatie cu alte doua scene foarte importante: cea in care isi marturiseste fantezia si cea in care isi povesteste visul. Alice cocheteaza cu ideea unei vieti fara sotul ei, de aceea si flirtul cu acel aristocrat ungur. Singura, fara sotul ei, nu are nici o restrictie la a bea sau a flirta, adica a se comporta ca unul dintre oaspetii de marca ale lui Ziegler. Dansul este iarasi foarte interesant... Miscarile largi ale corpului, tonul jos al vocii, frazele scurte spuse atat de incet (Maybe not just now...), modul in care se uita dupa Bill si cele oua top-modele, toata compozitia acestei scene este exceptionala.
O caracteristica interesanta la "Eyes Wide Shut" - in legatura cu scena de mai sus - este lungimea scenelor. Daca multe lume gaseste asta monoton, mie mi se pare ca reflecta dedicarea totala a regizorului pentru perfectiunea formala a scenelor si pentru povestea pe care o spune. Ador chestia asta la EWS si nu m-am putut abtine de la acest comentariu... :oops:
Nicole Kidman este una dintre cele mai bune actrițe
vBulletin® v3.5.8, Copyright ©2000-2025, Jelsoft Enterprises Ltd.