Articolul zilei - viata bate filmul

[herbert]

dl ulrich, esti cam ulcerat...
"432" va castiga si Globurile si Oscarul.

[Ambra Blu]

...pe bune,dl. cristian tudor popescu(care,intre noi fie vorba,sta mai bine cu gramatica decat toti forumistii de aici la un loc)a fost prea bland...



Eh, hai, mai subtire cu licentele astea poetice.
Sigur StefanDo si cu Gloria stiu gramatica. Si, din ce stiu ei, ii dau si lu' Pitbunicu' sa manince. (Am strecurat niste carne mai sus, daca fanii lu' Mungiu nu se prind).

[Alex Leo Serban]

hai k esti penibil, musiu ulrich, cu ult remarci! nu discut faptu k nu ti-a placut '432', e o lipsa d gust proprie & personala kre t priveste direct, da sa dezvolti aceeasi (sleita) teorie a conspiratiei - cu mungiu 'monitorizind' forumuri & bloguri, OMG!!! - k maj poporului ro... asta, sincer, nu ma asteptam!
in plus - meskinaria aia cu 'm-as bucura sa NU cistige', GIZAS!! :w00t: asta arata k oftik patologik pt oricine iese in fatza kiar este trasatura definitorie a ac popor, iar lipsa d solidaritate - defectu ei major :(( tara asta n-o sa fie niciodata normala; eu, si sa fi fost nicolaescu propus pt oscar, tineam cu el!!

cit dspr schnabel - aici esti kiar caraghios (k julian himself ;) ): o data k nu's d unde ai scos-o p-asta cu 'cel mai mare artist contemporan' (eu ti-as putea da p loc vreo 5 contra-exemple, printre kre damien hirst 8) ), da kiar dk ar fi adevarat, c puii mei are asta cu a 7a arta, in kre nenea js ink mai are d invatzat?!
e k si cum l-ai compara p picasso cu un pictor d duminik!
si, da, schnabel a fost - & este - superpenibil; ar trebui sa zik saru'mina k este luat in serios k regizor in the first place!

[Alex Leo Serban]

http://www.antena3.ro/Alex.-Leo-Serban-criticul-de-film-preferat-al-cinefililor-din-Romania_clt_44158_ext.html

doresc, p ac cale, sa multumesc tuturor celor kre au votat pt mine, precum si celor kre nu m-au votat - facind, astfel, ac poll SI MAI credibil... :oops:

[Cazeemeer]

Numai mie mi se pare ca articolul asta face un salt foarte rapid si complet neexplicat de la poll-ul despre critici la declaratia lui ALS despre premiul publicului?

[gheorghe orban si baba]

schanbel nu-i un artist chiar rau, nici un regizor ratat (mi-a placut mult 'basquiat', chiar daca nu exceleaza in calitati strict filmice, ci mai mult in insider view on things), filmul asta cu paralizatul nu l-am vazut, asa ca nu ma pot pronunta. schabel-the man insa imi este complet antipatic prin atitudinea superioara si moaca a la big lebowski si mi-a devenit total nesuferit dupa declaratiile astea de big american artist fucked by the french.

[Alex Leo Serban]

ASHA E!

sigur k 'basquiat' e interesant, ar fi fost si culmea - dupa c ai sters prafu prin factory, makr sa get it right intr-un film dspr asta... iar 'before night falls' e kiar mai bun - dar meritu e in principal al lui javier bardem (as reynaldo arenas), kre e un actor colosal!

dar asta nu-i da dreptu sa fie (schnabel) SUCH a colossal pain i the ass :sick:

[Supastar]

Numai mie mi se pare ca articolul asta face un salt foarte rapid si complet neexplicat de la poll-ul despre critici la declaratia lui ALS despre premiul publicului?
asa e. cred k tipa aia nu prea stie despre ce scria.

Felicitari, als! :D

in alta ordine de idei, un articol minunat de anti-clerical, anti-global warming, anti-comunist scris de jeremy clarkson de la top gear in the sunday times.
http://www.timesonline.co.uk/tol/comment/columnists/jeremy_clarkson/article3107633.ece

[Cazeemeer]

Benazir Bhutto was killed by a religious nut, not a homeless polar bear.
Funniest line this week.
In alta ordine de idei, trebuie sa-i admir pe britanici pentru ca reusesc cu succes sa aiba vedete cu preocupari multiple, as opposed to multifunctionalii stil CTP de la noi.
Chiar citeam zilele astea un The Guardian adus de o cunostiinta din Anglia si am descoperit ca Stephen Fry, of all people, are rubrica despre gadgets and tech stuff in suplimentul de sambata.

Meanwhile, in Romania, cel mai aproape de asa ceva sta performanta jenanta a Danielei Nane de a scrie o intreaga rubrica saptamanala cu platitudini si abureli pseudo-filozofico-psihologico-whatever in Evenimentul Zilei. Tot de sambata. De dragul comparatiei:
Exista multe voci de care poti sa asculti. Una e vocea indoielii, care pune totul sub semnul intrebarii si iti submineaza cele mai dragi vise.
Alta e vocea fricii, care te trezeste in noapte cu transpiratii reci. Mai e vocea autoritatii, care iti da reguli de urmat. E vocea parinteasca, ea te invata cum sa te protejezi. E vocea prietenului, care iti spune ce ar face in situatia ta. E vocea ratiunii, care analizeaza optiunile, aratandu-ti o cale logica. Si mai pot fi vocile ingerilor si ale ghizilor tai spirituali, care iti ofera sfaturi intelepte.

Dintre toate aceste voci, una singura conteaza: vocea propriului tau adevar intrinsec. In interiorul fiintei tale exista o cunoastere care nu are nevoie de cuvinte. Poate fi un sentiment interior care se exprima in orice mod, a carui prezenta o recunosti. Aceasta prezenta este sinele tau inalt, infinit mai intelept si mai iubitor, care vede cea mai buna alegere pe care o poti face chiar acum.

[herbert]

BOR – agent publicitar

Sutanele lui Daniel Ciobotea au contestat dreptul romanilor de a citi “Versetele satanice”. Consecinta: romanii au cumparat in draci cartea lui Rushdie.
Detalii aici:
http://www.cotidianul.ro/index.php?id=16924&art=41202&cHash=a3f639e5b5

[jeleu]

nu discut faptu k nu ti-a placut '432', e o lipsa d gust proprie & personala kre t priveste direct



nu stiu de cand a-ti displacea un anumit film echivaleaza automat cu o lipsa de bun gust. asta cu atat mai mult cu cat 432 nu este un film care sa aiba nevoie de bunul gust al spectatorilor pentru a fi corect apreciat.
sa fim seriosi, valoarea lui 432 nu este o constanta absoluta, pe care ceilalti s-o poata doar confirma. hence, opiniile negative.

[Alex Leo Serban]

hence, lipsa d gust :P

eu sustin k a 'gusta' 432 presupune un anumit grad d rafinament, p kre nu toata lumea il are - la noi, cu atit mai putin... (dovada k place mai mult criticilor si strainilor 8) )

[gionloc]

hai k esti penibil, musiu ulrich, cu ult remarci!

dl ulrich parca ar fi la o sedinta publica de infierare.. de pe vremuri :hmm:

[Carmine Galante]

dl ulrich parca ar fi la o sedinta publica de infierare.. de pe vremuri :hmm:
Propun sa-si faca autocritica sub dush, imbracat in costum, ca Petre Nicolae in Pas in Doi al lui Pita, inaintea sedintei de partid a clasei muncitoare.

[Alex Leo Serban]

uau, iata si O contributie cinefila din partea celui kre d obicei bate cimpii (fara gratie!)...

[Carmine Galante]

uau, iata si O contributie cinefila din partea celui kre d obicei bate cimpii (fara gratie!)...
Trudim si noi cu puteri modeste pe ogorul cinematografiei.

[ulrich]

ce ati fumat,mah,naucilor?(nu socotesc ca va jignesc,intrucat cred ca “nauc” vine din rusa,de la “nauka”-adica “stiinta”-deci naucul este un stiutor,spre deosebire de mine,care sunt un dibuitor)

acu’ ce va asteptati?ca dup0a ce-ati folosit filmul lu mungiu(deloc prost)ca sledgehammer politic si estetic(cu care ati spart maselele si ati rupt mainile dushmanilor VOSTRI),sa asistati la bucuria indecenta a celor care sustin de un an de zile ca 432 este inferior celor mai bune filme din 2007(an cu o recolta exceptionala de filme,admitem cu totii)?
am memorie buna,si-mi aduc aminte ca prevedeam in seara in care 432 a luat palme d’or(sperand totusi ca intamplarea de atunci o sa calmeze frustrarile noastre istorice,ptr.ca acesta e cel mai important premiu din lumea filmului,nu oscaru,unde poate fi mentionat la coada unui pomelnic de filme americane spre care e concentrata toata atentia),ca premiul asta,in loc sa fie baza si tema de discutie serioasa,de comparatii si analize a ceea ce este si poate deveni filmul romanesc,va fi folosit ca munitie in discutiile de calibrul celor pe care le purtam noi pe forumurile astea de rahat.s-ar fi putut cauta explicatii cinstite si curajoase(asta as fi vrut sa vad!)ptr. faptul ca filmu cu avortu a batut o creatie atat de policrom-rafinata si delicata precum “le scaphandre…la care mungiu n-o sa ajunga nici daca o sa se mai nasca o data.
ati merita sa v-o traga schnabel cu pula indoita,fir-ati ai dracu de nesatui(nici oscarul n-o sa va ajunga,sunt convins)...

[Alex Leo Serban]

n-am vazut 'scafandru...', dar schnabel este un wannabe-director :lol:
mai are d invatzat :P

[Pitbull]

Tom Cruise, comparat cu un nazist

Cunoscutul istoric german Guido Knopp l-a comparat pe actorul Tom Cruise, membru al bisericii scientologice, cu ministrul nazist de propaganda Joseph Goebbels, intr-un articol aparut ieri.

"Tom Cruise se comporta asemeni lui Goebbels", a declarat expertul in cel de-al Doilea Razboi Mondial al publicatiei Bild am Sonntag, dupa ce a vizionat un film in care vedeta tinea un discurs pentru diversi membri ai bisercii scientologice.
Biserica scientologica din Paris a reactionat printr-un comunicat transmis AFP in care declara ca "Bild am Sonntag este o publicatie iresponsabila, deoarece publica niste afirmatii ingrozitoare si rusinoase despre Tom Cruise. Singura propaganda comparabila cu cea din acea perioada sumbra a istoriei germane este cea a acestei publicatii".
In filmuletul postat pe Internet, care este vechi de patru ani, din care Bild a publicat fotografii cu Tom Cruise care, imbracat intr-un costum, cu camasa si cravata negre, la un pupitru pe care era gravat simbolul cultului scientologic, cu o harta a lumii in spate, a intrebat publicul: "Nu credeti ca a venit timpul sa facem curat in lumea asta?". Multimea i-a raspuns un "Da" hotarat.
"Este posibil ca maniera lui Cruise de a vorbi la asemenea adunari sa fie un lucru obisnuit in Statele Unite" dar, "prin forta lucrurilor, o astfel de scena aminteste fiecarui german care cunoaste istoria tarii sale de discursul lui Goebbels la Palatul sporturilor", remarca Knopp in publicatie.
Pe 18 februarie 1943, Goebbles spunea cu patos in Palatul sporturilor din Berlin: "Vreti razboi total?", aprobat in unanimitate de multimea in delir.
Potrivit comunicatului bisericii scientologice, "Bild am Sonntag a interpretat cu rea-vointa cuvintele lui Cruise, care tine un discurs de multumire pentru o distinctie primita pentru aportul sau in domeniul alfabetizarii".
Actorul a fost prezent la Berlin pentru a juca rolul eroului anti-nazist Claus von Stauffenberg, prezenta care a creat controverse, din cauza apartenentei sale la biserica scientologica.
Timp de zece ani, Germania se lupta cu organizatia creata in 1954 de catre scriitorul de Science Fiction American, Ron Hubbard. Organizatia nu este recunoscuta ca biserica si este acuzata de multe ori de catre experti ca este o secta periculoasa.
Potrivit unei biografii a lui Tom Cruise, care urmeaza sa apara in Statele Unite, dar care nu este autorizata si in care majoritatea informatiilor nu sunt confirmate de catre biserica scientologica, actorul este al doilea om in ierarhia organizatiei.

Sursa: 9AM, astazi
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Monden/81875/

[Pitbull]

Noi pe 9AM:
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/81963/
Nice. :)

[klein]

mda, dar e mai misto ideea cu cel mai prost film al anului, ca, hai sa fim seriosi, e penibil sa alegi intre Ivanov si Vasilescu. adica unul din ei joaca mai putin bine?
propunerea din dilema imi convine mai mult
http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=204&cmd=articol&id=7441

[Pitbull]

e penibil sa alegi intre Ivanov si Vasilescu. adica unul din ei joaca mai putin bine?

Doar n-o sä zicem cä-s exact pe acelasi palier - i-am jigni pe amândoi.
Am votat cu Vlad Ivanov pentru cä e mai surprinzätor (orice-am zice, Räzvan, cât e el de bun, nu aduce mare lucru în plus fatä de atâtea roluri de marcä anterioare), si pentru cä, la început de carierä, are nevoie de încurajärile pe care valoarea în sine a rolului säu le meritä din plin. - Sä nu uitäm, "432", ca orice pom care dä roade, are denigratorii lui, prosti dar multi, iar läturile lor (mai ales acum, prin rästälmäcirea negativistä a victoriilor de a fi ajuns atât de aproape si de Glob si Oscar, dupä Palme d'or) pot afecta si actorii.
Altfel, sigur cä situatia competitionlä e ingratä: atât de PUTINE si de POLARIZATE filme: trei foarte bune (noi am inclus si "Cold Waves"), si patru catastrofe... Eu le-as nota asa:

"432" = 9,50
"Razboi pe calea undelor" = 8,75
"California Dreamin' (nesfârsit)" = 8,50

"Ingerul necesar" = 4,87
"Dupä ea" = 3,12
"Logodnicii din America" = 2,01
"Ticälosii" = 0,93

E clar cä oricine le-ar grupa similar, permutându-le doar din aproape în aproape, dupä criterii de nuantä. Or, ästa nici nu se mai poate numi clasament - e, asa, o listä-n douä pärti: prima parte e aia din fatä, si a doua e aia din spate.

[klein]

interesant clasament
mi-a placut lista celor mai proaste. in afara de Ingerul necesar pe celelalte nu le-am vazut. Ingerul mi s-a parut o chestie amatoreasca si pretentioasa, dar daca marii nostri clasici in viata nu au reusit nici macar atat, e grav

[Cazeemeer]

Lots of high school graduetes rejected after the written test Romanian language and literature

The mark 7, from which a point comes put for encouragement, is the greatest mark that a high school graduate can receive only if he had resolved correctly the first two subjects of the exam theme extracted by the Minister. But even so it is hard to get it , because solid learnings of Romanian language and literature were required from the first ten points of the first subject of the paper.

Alte articole din English Version

» Fifteen attempts of suicide in just a couple of hours

» A Pd Surprise at the tawn hall

» With only 5 empolyers, who is about to pay the fraude from Terom?

» Changes for the offensive football players

(Ziua de Iasi, English Version; versiunea engleza care se publica la nivel national e ceva mai rezonabil tradusa)

It is not knew but only now was found. Is good taht writers of the articles have are graduets off romanian language but why not it is forced to having gradueted english also?

Ar trebui sa-l angajeze pe Neuptolem.

[redmen]

Nu stiu daca se va incadra aici .. dar cea mai "tare" stire pe ziua de azi am citit`o in Click.Here it goes.

Prostituatã moartã în tir

Maria M., o femeie de 36 de ani, din Vlãdeºti-Vâlcea, a murit, duminicã dupã amiazã, în cabina unui ºofer turc. Fosta prostituatã, care cântãrea 120 de kilograme, ºi-a dat întâlnire cu mai vechea ei cunoºtinþã, prilej cu care au bãut coniac ºi whisky. Dupã necropsia efectuatã ieri, s-a stabilit cã moartea Mariei s-a datorat unei pancreatite acute hemoragice de provenienþã alcoolicã.

http://www.click.ro/actualitate/prostituata-moarta-in-tir

Adevarat jurnalism.

[ulrich]

sabin balasa, acest sergiu nicolaescu al picturii autohtone (insa si mai otravitor si daunator decat s.n. in teritoriul lui), se incapataneaza sa nu ajunga acolo unde ii e locul:

http://www.gandul.info/flux/starea-de-sanatate-a-pictorului-sabin-balasa-operat-la-constanta-este-stabila.html?3996;2372525

[Cazeemeer]

mai otravitor si daunator decat s.n. in teritoriul lui
Nu e mai daunator, ca nu-l ia nimeni in serios ca pictor, pe cand Nicolaescu e pentru multi romani singurul nume de regizor pe care il cunosc.

[crissis]

de ce dracu va pierdeti timpul discutand despre astia?

[Proletar]

Interesant prenume are contracandidatul lui Hillary Clinton: Obama.

Ar putea fi presedinte al SUA un tip cu un prenume aproape identic cu al lui Bin Laden?

[Pitbull]

N-o sä lase ei un negru, si nici o muiere, la Casa Albä.
Toatä demagogia lor egalitaristä ascunde de fapt un conservatorism feroce.

[redmen]

N-o sä lase ei un negru, si nici o muiere, la Casa Albä.
Toatä demagogia lor egalitaristä ascunde de fapt un conservatorism feroce.

De acord .. America e prea rasista ca sa iasa presedinte Obama.Mai degraba celalalt,imi scapa numele,care am inteles ca e si veteran de razboi sau ceva de genu` .. si e pe placul americanilor .. razboi distrugere si cucerire.

[Coshava]

Se profileazã o crizã barosanã rãu de tot la orizont în SUA ( poate mai rea decât aia din '29-'33 :sick: ) - aºa cã poate tocmai de-aia o sã iasã unul de-ãsta mai "indezirabil" sã aibã bubulii pe cine da vina dup-aia ... :?

[Cazeemeer]

Interesant prenume are contracandidatul lui Hillary Clinton: Obama.

Nume. Prenumele e Barack. Dar middle name-ul ar fi pe principiul asta cel mai interesant: Hussein.

Insa nu vad ce e asa de interesant la niste chestii care sunt common knowledge dintotdeauna.
In acelasi spirit al curiozitatii, ieri la TVR Lavinia Sandru se intreba: "Dar oare ne-am gandit vreunii din noi ca in Kosovo s-ar putea sa fie vorba si de un conflict de natura religioasa?"

[Gloria]

(ce newsletter ne-a venit noua pe adresa de [email protected]; ironia sortii, nu alta :x :lol:

De ce sa NU vezi MONSTRUOS?O productie cinematografica, monstruos de... monstruoasa, care DAUNEAZA grav SANATATII vizuale!

Nu sunt critic de film si presupun ca nici tu nu faci parte din aceasta categorie, motiv pentru care am sa fiu cat se poate de sincera si... subiectiva in aceasta "cronicuta" de film.

Nu stiu cum, de ce si cine a concluzionat ca Monstruos/ "Cloverfield" trebuie sa ajunga in cinematografele din intreaga lume.... insa, stiu ca, o gramajoara mai caraghioasa si evidenta de clisee tipic productiilor americane, intr-un film din secolul XXI (si care sa nu fie Epic Movie) nu am vazut de ceva vreme.

Desi pelicula e catalogata drept Actiune/Drama/ SF/ Thriller, la 10 minute dupa ce a inceput, mi-am pus serios intrebarea daca nu cumva am gresit sala si am nimerit la un alt film! - Din pacate, nici la final nu am ajuns la o alta concluzie!

In Manhattan, NY, un grup de prieteni se pregateste de o petrecere de ADIO in cinstea unuia dintre ei, petrecere pe care vor sa o imortalizeze cu ajutorul camerei de filmat (un mesaj subliminal prin care ar trebui sa intelegi - ia-ti adio de la gandul ca o sa vezi un film bun!).

Functia de cameraman (in film si pentru film) o detine un amator care manuieste un asemenea aparat pentru prima data... iar acest lucru se vede, rau. Defapt, asta este prima, cea mai evidenta si deranjanta problema - modul zgaltait-o-zbuciumat in care este filmata toata minunatia cinematografica. Da, pentru ca, ceea ce vede personajul, vezi si tu! O jumatate de ora dupa film si inca ma durea capul!

Oricum, cert este ca dupa 15 minute de "preludiu", incepe si SF-ul: un monstru cu purici ataca orasul New York. Denumit de protagonisti, drept "chestia aia", monstruozitatea incepe sa distruga una, alta; defapt, cam tot ce ii sta in cale. Totusi, pentru a puncta nivelul de amenintare, dihania incepe distrugerea cu un act simbolic - ii rupe capul (la propriu) femeii cu faclia, aka Statuia Libertatii.

Petrecaretii fug si ei din calea "chestiei", si, in ideea ca, scapat cu viata, se va imbogati pe seama imaginilor inregistrate, cameramanul de serviciu filmeaza (prost:P) toata aventura - cand fug din calea bestiei, cand se darama vreun pod sau vreun zgarie-nor peste ei, cand ii mai trece in nefiinta vreun prieten... sau chiar si atunci cand bestia il "killereste" pe el. Amuzant este ca, in afara de reclama evidenta pentru Sephora, de la un moment dat, cred ca filmul face lobby si pentru o firma de electronice ceva. De unde aceasta concluzie? Simplu! Teoretic aventura - cat se poate de zdruncinata, dar si filmarea, dureaza o noapte intreaga. Intrebarea logica! Ce camera, ce card de memorie si ce acumulatori avea domnule acest amator?

In fine, daca nu te-am convins ca trebuie sa stai departe de aceasta productie asa-zis cinematografica, ma chinui sa gasesc si ceva parti bune, cum ar fi: personajele feminine sunt curajoase, nu tipa, nu urla, nu se crizeaza si nu mor neaparat cu usurinta, exista o poveste de dragoste sublima intre doi prieteni (un el si o ea... hetero amandoi) si mai era ceva... aaaa, da, monstrul nu e prea bine focalizat, deci nu prea are ce sa te oripileze.

Chiar daca cineva mi-a spus ca "pentru idee" filmul merita vazut, comentariile si aplauzele de bucurie (ca, in sfarsit s-a terminat) a celor 10 oameni care mai erau in sala de cinema la 12 noaptea, in afara de mine... m-au determinat sa cred ca parerea expusa mai sus imi este impartasita.

Elvira Mandras
sursa: stiletto.ro/entertainment/film

[Pitbull]

Bête faite tas.
Stupid made pile.
Proastä fäcutä grämadä.

[Coshava]

Dacã nu e locul unui astfel de articol aici ... radeþi mesajul acesta. :)

http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content/article/2008/02/20/AR2008022002270.html

[Proletar]

http://www.cancan.ro/2008-02-20/A-adus-la-amanet-o-gaina-congelata.html

[Pitbull]

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/85280/
Nu articolul, ci poliloghia de comentarii care urmeazä.
Rareori îmi pierd speranta cu privire la poporul român, dar ästa e unul dintre acele momente... Suntem o natie îmbolnävitä mintal si handicapatä moral, un amestec de Dandanache, Ipingescu, Râmaru, Nicolski, Elena Ceausescu, Bubu, Bufnilä, Stashi, Mocanu, Pagu, Vadim, Becali, pinkISH, Miron Cozma, Jderescu, Pavel Puiut si Domnul Bebe... Si-asa-mi vine câteodatä / Sä-mi izbesc pula de-o piaträ...
Sä nu uitäm, totusi, cä faimoasa Lupa Capitolina fusese, din câte se pare, o prostituatä poreclitä "Lupoaica", si cä definitoriu pentru Romului si Remus rämâne, totusi, fratricidul... ca si pentru "Miorita"... (cum pe bunä dreptate insistä mereu Cristi Puiu, creatorul lui Dante Remus Läzärescu si al Mioarei Avram).

[Coshava]

Parca articolul in sine ar fi mai de Doamne-ajuta ... :P

Oricum - eu unul zic ca din atitudinea si educatia acordata respectivului se vede clar ca ( fosta ) Casa Regala a Romaniei nu a luat nici un moment serios in calcul ideea vreunei "restauratii monarhice". :?

[redmen]

Ati citit “Print si cersetor”?

Nu, dar am auzit de carte.


O my god !

[Coshava]

Oricum - sa recunoastem ca o experienta indelungata de safari prin Africa poate fi utila in "jungla" din Romania - nu ? :P

[redmen]

Jungla cluburilor .. ca el e tanar ca orice tanar din ziua de azi :)

[redmen]

http://www.gardianul.ro/2008/03/14/societate-c12/amor_cu_directorul_scolii_poze_compromitatoare_cu_ o_eleva_postate_pe_internet-s110744.html

o sa`mi lipseasca imbratisarea lui si parfumul

fachin shiet :)

[Alex Leo Serban]

un articol excelent - cu kre sint 101% d acord :happy: :

http://agenda.liternet.ro/articol/6613/Andrei-Cretulescu/Excuse-me...---432.html

enjoy! :P

[Alex Leo Serban]

si un interviu cu cel mai inteligent scenarist roman - aici:

http://www.adevarul.ro/articole/nu-este-vorba-de-nici-un-val-al-cinematografiei/345867

[films4all]

http://www.youtube.com/watch?v=nQ6qDQUVNdw
Trist. Well..intradevar, politistii pot doar sa astepte, pentru ca orice implicare poate grabi moartea omului. Iar soferita, intrebarea mea" cum de mai aveacurajul sa vorbeasca despre incident cu atata degajare ca si cum ar fi calcat o pisica ori un caine". Trist.

[redmen]

Doamne fereste.Spui Romania si nu te mai mira nimic.

[Proletar]

si un interviu cu cel mai inteligent scenarist roman - aici:

http://www.adevarul.ro/articole/nu-este-vorba-de-nici-un-val-al-cinematografiei/345867

Cezar Paul Badescu
- De ce totuºi te mai intereseazã literatura, când îþi dã totul scenariul de film?

Razvan Radulescu:
- Sã fim serioºi. Te referi la bani? Nu sunt atât de mulþi; nici gloria nu este atât de mare, nici acoperirea esteticã pe care o are scenariul ca scriiturã nu e completã. Sunt lucruri pe care vreau sã le spun scriind
literaturã.

corect...

[jeleu]

si un interviu cu cel mai inteligent scenarist roman - aici:

http://www.adevarul.ro/articole/nu-este-vorba-de-nici-un-val-al-cinematografiei/345867

alaturi de un fhm ce continea un interviu in care vizante zicea ca-l injura lumea pe strada pentru ca-l confunda cu als ( :lol: ), am dat peste un numar mai vechi din playboy (2001) in care razvan radulescu scrie un articol excelent despre minciuna si pacaleala. recomandat pentru iminentul 1 aprilie.
doar ca nu se gaseste pe net.

[Neuptolem]

am dat peste un numar mai vechi din playboy (2001)
Deci nu eram singurul... :oops:

[Alex Leo Serban]

alaturi de un fhm ce continea un interviu in care vizante zicea ca-l injura lumea pe strada pentru ca-l confunda cu als ( :lol: )

a zis-o si la teveu, da hai sa nu exageram: nu's c a zis vizante in interviu, eu stiu c a zis la teveu & mi-a confirmat si mie cind ne-am intilnit in culise la gopo: k era o (una, singura!) gagik, o nebuna kre l-a vazut p strada & l-a confundat cu mine...
acu, e clar k individa nu vd bine ori e dusa cu capu - pt k, in afara d okelari, kiar nu vad nicio asemanare intre mine & vizante!! :o

[Alex Leo Serban]

nu: dop (= el) :P

[Pitbull]

http://www.romanialibera.ro/a121287/la-moartea-unui-clovn.html
Pippidi despre Pruti, Dumnezeu sä-l ierte.
Semnificativ.
Si comentativ.

[Alex Leo Serban]

uau. tare. gagik are balls. a bit self-serving - but true & crude...

[Supastar]

a bit self-serving
a bit?? ugh... com'on: din textul ala aproape k reiese mai degraba ce tare e ea decat cum e pruteanu.

plus k fraza asta: "era un intelectual de mare calitate, desi cam decadent, traducea Infernul lui Dante si recita din Apollinaire" mai precis acel "desi" e jalnica in so many ways.

si mai e si faza cu ctp-u care o cearta k nu-l injura p pruteanu dupa cum merita. again lame in so many ways.

in rest, dunno, s-ar putea s fie "crudul adevar"

[Gloria]

Eu ce nu am inteles niciodata la Pruteanu este acea lege de "protectie a limbii romane"; de ce sa protejezi limba romana in Romania? sau de cine anume?
iata o mostra din homepage-ul site-ului lui Pruteanu:
"Am vrut sã fac din acest sait un spaþiu spiritual pentru cei care se simt bine
între cãrþi ºi compiuter (eng.: computer). "

barbarismele astea lingvistice insa isi au apogeul intr-un termen folosit zilnic de catre o cunostinta - jurnalist in domeniul auto-moto: este vorba de "supercar", cu varianta articulata "supercarul"; ei,ce mai e de zis la asa un termen?

[Pitbull]

Addvärul e cä si pe mine mä deruteazä lucrurile astea, si încä n-am gäsit o solutie idealä, sau mäcar de compromis... Pruteanu avea dreptate în fond: româna este o LIMBA FONETICA, deci e normal sä nergem pe principiul "monseur scriem, monseur zîshiem"... Dar la fel de adevärat e si cä exagerärile lui cädeau în grotesc si barbarisme, cum bine ai spus: a scrie "compiuter" e la fel de caraghios ca a pronunta "c-o-m-p-u-t-e-r". TEORETIC, cel mai normal ar fi ca aceste neologisme sä rämânä neschimbate, cu pronuntia lor sträinä corectä - dar, sä fim cinstiti: cu Badea Ion ce facem? - pânä când, peste ani (sau chiar decenii, poate), asimilarea lor se va face firesc, cu ajustäri corecte si acceptabile. Dar existä si riscul ca variantele agramate, dislexice si inculte sä aibä câstig de cauzä - ca la trist-consacratele "revelion", "meniu", "regizor", "a sesiza", "pricomigdalä", etc... (cärora încä le mai rezist).
Pe scurt, solutia definitivä nu stiu care e, dar nu pot nici sä accept färä rezerve acrobatiile neaosiste �* la "compiuter". Om träi si om vedea... (Dar tare mä tem, totusi, cä în mare parte vor învinge tot principiile poporaniste...)

[silver_boy]

a bit self-serving
a bit?? ugh... com'on: din textul ala aproape k reiese mai degraba ce tare e ea decat cum e pruteanu.

plus k fraza asta: "era un intelectual de mare calitate, desi cam decadent, traducea Infernul lui Dante si recita din Apollinaire" mai precis acel "desi" e jalnica in so many ways.

si mai e si faza cu ctp-u care o cearta k nu-l injura p pruteanu dupa cum merita. again lame in so many ways.

in rest, dunno, s-ar putea s fie "crudul adevar"

ader la opinia lui Supastar...oricum,ceva mã face sã cred cã încet-încet maniera necrologului lacrimogen, a rememorãrilor pline de evocãri melodramatice, va fi luatã de genul ãsta de amintiri pseudo-cinice, în care auctorele (adesea "prieten") povesteºte fãrã menajamente, "brut ºi obiectiv", despre "adevãrata" faþã a celui trecut intru cele vesnice...în opinia mea, nu e numai o chestie de efect, dupa lungi pomelnicuri dulcege, trase la indigo sa vii cu BUMUL sinceritãþii...cu pretenþia demitizãrii...(care, look around, a devenit la rândul ei un mit), ci ºi o chestie de auto-promovare...Alina Mungiu Pippidi nu e la prima recidivã, ºi oricum punteazã bine...
acu ce sã zic, resurse de promiscuitate gãseºti în orice biografie ...ºi la o adicã, poþi (ne)cinstii memoria cuiva ºi în felul ãsta...
pânã una alta, viaþa fiecãruia dintre noi e o insulã ºi cine are pretenþia cã restabileºte adevãrul completitudinii ei, evocând-o într-un fel sau altul ( zaharisit sau amar ca fierea)...se înºealã...

[Pitbull]

Cä cam asa e... :((

[Gloria]

A murit si Sabin Balasa; dupa-amiaza aceasta. Cand te gandesti ca unele dintre tablourile lui le-a pus Ceausescu in Casa Poporului, iti cam piere pofta sa te bucuri de ele. Dar macar sunt la indemana de vazut, pentru bucuresteni.

[Proletar]

A murit si Sabin Balasa; dupa-amiaza aceasta. Cand te gandesti ca unele dintre tablourile lui le-a pus Ceausescu in Casa Poporului, iti cam piere pofta sa te bucuri de ele. Dar macar sunt la indemana de vazut, pentru bucuresteni.

Pacat.
Acum doua zile citisem ca fiul sau ceruse primariei din Iasi alocarea unui loc de veci la cimitirul Eternitatea.
a fost rugamintea pictorului de a fi ingropat la Iasi, loc despre care a spus ca se simte legat sufleteste.
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca.

[silver_boy]

Ada Solomon si Gorzo ...intr-un interview despre festiv. NeXt. materialul aparut in cotidianul

Cite filme vezi pe zi?
Andrei Gorzo: Depinde. Acum, cu selectia la NexT, mi s-a intimplat sa vad si cite 30-40 de scurtmetraje pe zi. De obicei, incerc sa nu vad mai mult de trei-patru filme (de data asta, lungmetraje) pe saptamina. Nu-mi place sa bag in mine film dupa film; nu fac maratoane de filme si crapelnite cinefile. Sint un critic, nu un consumator compulsiv: ideea e sa judec cit mai corect, nu sa-mi fac creierii pilaf.

Cind ti-e obosit ochiul? Cind te tradeaza? Cind face fite?
Pot sa-ti spun la ce filme sint in stare sa ma uit iar si iar, pentru placerea mea. De exemplu, atunci cind simt nevoia sa ma remontez, ma uit la un film de Jean Renoir. Renoir e pentru mine cineastul total. In 1939 a facut un film care se cheama „Regula jocului“ si in care intra totul, dar totul. Filmul acela nu ne da „o felie de viata“, ne da viata insasi - tot ce inseamna viata e acolo. Si acelasi film reuseste sa fie un mare spectacol, in sensul de entertainment.

Eu nu ma innebunesc dupa separarea asta ferma intre filmul „de arta“ si filmul de entertainment; mi se pare ca e intretinuta cu precadere de minti foarte lenese, care de fapt nu pot aprecia nici una, nici alta. Mi se pare ca genul de persoana care declara ca nu cauta entertainment, ci numai lucruri serioase adesea confunda seriozitatea cu insemnele superficiale ale seriozitatii; tot asa, mi se pare ca genul de persoana care spune ca vrea „doar entertainment“, intrucit e „prea obosita pentru ceva serios“, adesea confunda entertainmentul cu spalarea pe creier.

Din pacate, o buna parte din ceea ce vinde Hollywoodul de azi pe post de entertainment chiar este spalare pe creier. Si n-ar trebui sa fie asa. Entertainmentul (dupa cum ii spune si numele) ar trebui sa fie antrenant, adica sa te duca undeva, undeva de unde sa revii cu bateriile incarcate, cu mintea oxigenata, mai limpede si mai ascutita decit era cu doua ore mai devreme.

Uite, printre cele mai mari filme din toate timpurile se numara citeva dintre asa-numitele comedii sofisticate, facute la Hollywood in anii ’30-’40. Comediile alea n-au fost concepute ca niste opere de arta nepieritoare, ci ca niste distractii pentru toata lumea. Dar au fost concepute de niste minti brici, care isi investeau toata energia in distractia aia si sperau ca publicul va fi in stare sa tina pasul. Si, pentru ca gindirea din spatele lor era mereu atit de sus, atit de vie si de tare (rezistenta la banalitate, la siroposenie, la solutia ieftina), cele mai bune dintre filmele alea chiar s-au dovedit nepieritoare.

Sau sa luam, de pilda, „Cetateanul Kane“, care e votat cu regularitate cel mai mare film din toate timpurile. Nu stiu daca e chiar cel mai mare, dar cu siguranta e unul dintre cele mai distractive. Ce-l face atit de entertaining e faptul ca Orson Welles, care in momentul acela era un nou-venit in cinema, a vrut sa valorifice, intr-un singur film, toate posibilitatile imaginii in miscare si ale sunetului cinematografic. In nici un alt film nu mai ai senzatia asta ca cinemaul da tot ce are, ca-si pune in miscare toti muschii.

De ce te-ai bagat pe NexT? Ceva genii la NexT? Imi place cum se spune: promitatoare.
M-a emotionat ideea unui festival care-si propune sa pastreze si sa omagieze spiritul lui Cristian Nemescu si pe cel al lui Andrei Toncu. Eu nu i-am cunoscut personal pe cei doi, dar cred ca inteleg spiritul care anima „California Dreamin’ (nesfirsit)“. De fapt, e spiritul acela wellesian de care vorbeam mai devreme: in timp ce vezi filmul, simti ca e facut de niste oameni tineri, care pur si simplu exulta in infinitatea resurselor cinemaului, simti ca vor sa incerce totul. E ca si cum ti-ar spune: „Uite cite lucruri poate sa faca un film ! Asta... si asta... si asta...“.

In spiritul asta am incercat si eu sa construiesc programul competitiei NexT. E vorba despre 30 de filme, alese din peste 600 si impartite in patru calupuri de cite doua ore, doua ore si un sfert. Ei bine, mi-am dorit ca fiecare dintre calupurile astea sa fie un mare spectacol care sa mobilizeze cit mai multe dintre resursele cinemaului.

Care-i smecheria cu NexT?
Ada Solomon: E asa. Cristi Nemescu cu Andrei Toncu si cu alti prieteni ai lor formau o gasca ce traia, minca, vedea si facea film. Daca ei au plecat, gasca s-a cam spart si noua, prietenilor lor, ne lipseste asta. Asa ca am facut NexT ca sa recream-continuam povestea asta: sa traim, sa mincam, sa vedem si sa facem filme. Si fara fite.

Care-i mindria-filozofia ta ca faci festivalul asta?
Aoleu, asta cu filozofia e grea! Sa spun cinstit ca n-am o filozofie? Mai bine. Mindria e de fapt placerea de a cunoaste oameni din toate colturile lumii, de a ma bucura de filmele lor, de placerea spectatorilor care vad lucruri pe care nu le vad, nici la cinema, nici la televizor, la noi in mod obisnuit. Tot mindrie e ca mai fac niste legaturi, networking - mai propui un actor roman unui regizor interesant, mai gasesti un sound designer american si destept pentru un regizor roman ori croat si in final lumea iti e recunoscatoare. Plus ca umbla vorba ca NexT e cool si asta imi convine.

Proiectezi in deschiderea festivalului si doua filme scrise si regizate de doi pusti.
Da, sint Marc Solomon si Luca Istodor. Suna bine ca, alaturi de filmele de scoala ale lui Giurgiu, Muntean sau Bumbut, care si ei au fost NexT Generation, sa fie si cele ale lui Marc si Luca, „Trafic de brinza“ si „Visul Vampirului“, ambele din generatia de scoala generala a lui NexT. Cred ca e interesant de vazut cum vad cinemaul niste pusti de-a V-a, care maninca film pe piine. Anul asta e un experiment cu doua filme, sper ca la anul sa fie un atelier cu mai multa pustime creativa. Am aflat deja ca e in productie un scurtmetraj al unei chinezoaice de 12 ani, psiho-thriller - sper sa-l avem la NexT la anul.

Ce anume din legislatia romaneasca pe cinematografie te incomodeaza in organizarea unui festival?
E incomod sa vezi ca primesti la fel de multi bani si cind pornesti, si un an mai tirziu, cind aduci dovezi de peste 100 de pagini despre cum a fost. Ca exista un fel de democratie la sustinere de evenimente in care se da sa ajunga la toti, cit mai egal, si nu in functie de performanta. Si mai e ceva. In general, filmul nu e privit ca una dintre arte. Cind vine vorba despre film, esti trimis la CNC si punct. Celelalte fonduri culturale (cu exceptia ICR) se ocupa majoritar de celelalte sase arte. Marea realizare de anul acesta pentru mine este participarea ArCuB la finantarea NexT.

Esti producator. Cit costa festivalul?
Se pare ca nu-s un producator grozav in materie de festival. Nu am gasit cuvintul magic pentru sponsori inca, dovada ca nu ne prea ajung banii, dar magia vine din felul in care oamenii (voluntari, parteneri, echipa) se implica in ceea ce fac ca sa iasa un eveniment bogat, dar fara sa fie scump. Costa, anul acesta, peste 120.000 de euro.

Din fericire n-a trebuit sa ma iau de piept cu lumea in privinta organizarii. Ne-au ajutat si au vrut sa fie parte toti cei la care am apelat organizatoric, incepind cu Arhiva Nationala de Filme (Sala Cinematecii Eforie le apartine), continuind cu UNATC - parte din filmele din festival sint ale lor, si, nu in ultimul rind, cluburile bucurestene unde vom avea petreceri in timpul festivalului - Spice, Expirat, La Scena, Fabrica.

Poti citi regizorul mare in filmul scurt?
Eu zic ca da. Nu stiu cum. Vezi daca-ti spune o poveste clara si convingatoare cu mijloace reduse (ca timp si nu numai sint rare filmele scurte cu buget confortabil).

Producatorii iubesc filmul sau banul?
Nu stiu altii cum sint, eu le iubesc pe amindoua. Si cel mai tare imi place sa invirt banii astfel incit sa iasa filmul bine si sa-mi ajunga sa platesc si chiria.

[Alex Leo Serban]

ok, nu stiu unde sa pun asta - asha k o leg d postarea precedenta:

nu ratati (la nxt) 'i am bob' (as in bob geldof), l-am vazut la clermont-fd & e darimator - the best feelgood short in years, go 4 it! :happy:
tot din recolta d acolo - 'auf der streke' (germano/helvet), bine facut/jukt, cu un story puternic & kre - cum s zice (si nu-i place lu crissis :P ) - t pune p ginduri

in skimb, 'madam tutli-putli' nu m-a dat p spate - bine lucrat (animatie), cva atmosfera, but cd anyone tell me what it's all about??? :?
iar 'under the skin' = cam kitschos...

[Proletar]

iar la sectiunea "Prietenii festivalului" nu ratati "Amatorul" :happy:

[Alex Leo Serban]

DA, DA, subscriu! :)

[Proletar]

printre cele mai comice imagini vazute vreodata: mitingul sindicatului politistilor :lol:

[StefanDo]

ce se intampla cu machismul spaniol? :)
http://www.time.com/time/world/article/0,8599,1730927,00.html

[Dragomara]

Probabil cã s-a mai diminuat, de când cu exodul românilor non-masochiºti! :)
Oricum, pentru o spanioloaicã, tipa aratã foarte bine.

[redmen]

Ce legatura are machismu` cu masochismu` doamna academician ?

[Pitbull]

+/- so

[klein]

da ati citit interviul asta a lui zulawski?
http://www.cotidianul.ro/regizorul_andrzej_zulawski_am_rezistat_la_15_minut e_din_4_3_2-43679.html
neasteptat de radicale pozitiile lui. nu numai fata de 432, dar asa in general. :(

[gheorghe orban si baba]

traieste cu sophie marceau? :shock:
una din cele mai bune femei in viatza se... cu 'telectualu asta? :x

[klein]

o fi buna dar e cam tuta
si a divortat de zulawski de ceva vreme. (comentariile astea ar merge mai bine la cancanuri)

[Pitbull]

Mä recunosc! :D
La fel mä manifestam si eu, la saispe ani, când vorbeam numai în latinisme si mä cäcam cuburi.
In adolescentä, are un anumit farmec legitim.
La vârsta lui, dupä filmele pe care le-a fäcut, si cu prestigiul care-l are, snobismele astea prefabricate, agresiv teribiliste, suficient sententioase si cu paradä de eruditie infantilä, descalificä. :oops: Descalificä räu! :sick: Parc-ar fi Cetepeul c-un morcov în cur.

Voiam sä-i väd master-class-u', da' s-a rezolvat. Mai bine beau o bere, afarä, la umbrä.

[Alex Leo Serban]

zulawski e very passe, d unde frustrarile...
lelouch a fost mult mai d bun-simt

[Pitbull]

lelouch a fost mult mai d bun-simt
Absolut! Cu atât mai mult, cu cât dä la gioalele Nouvelle Vague-ului ("Noul Val e o excelentä scoalä de cinema, în sensul cä te învatä cum sä nu faci filme!"), dar vorbea cu un umor si un firesc admirabile, nu cu aerele astea de mocan atoatestiutor. Inclusiv la întrebarea mea (care continea douä elemente critice incisive: previzibilitatea filmului, si lipsa de substantä a pärtii a doua - care de fapt era "prima", prioritar), a räspuns simplu si sincer.
Cu ocazia asta, reamintesc si interviul foarte interesant pe care l-a dat evistei noastre (Gloria sau Stefan, puneti aici linkul, vä rog, cä eu nu-l gäsesc; în locul a tot ce-i subliniat, j'vous en prie.)

[ulrich]

total tipu'!intr-adevar,seamana cu ctp,am savurat fiecare replica.radicalism pana la os :love:

[Alex Leo Serban]

... si radicalismu e passe :hmm:
intrebarea mea e: oare inshii astia realizeaza cit sint d penibili??
exista, totusi, metode mai inteligente d a t afirma, nu e nevoie sa scuipi mereu contra vintului...

[silver_boy]

...Unul dintre cele mai bune, mai ample, mai consistente, interviuri culturale citite pe anul asta. l-am gasit tonic, responsabil, elegant si plin de adevaruri. (felicitari autorului )

http://www.contrafort.md/vasilegarnet/?p=110

[StefanDo]

Asta (http://www.reuters.com/article/newsOne/idUSN2319603620080423) e ca-n bancu' ala cu "puneti mana pe Sula!" :lol:

[Dragomara]

ªtefane cauþi mult ºitirile astea, sau pur ºi simplu ai niºte filtre/ macro-uri care fac asta, automat?! :D

[StefanDo]

secretul meu se cheama feed reader :P

[Pitbull]

...Unul dintre cele mai bune, mai ample, mai consistente, interviuri culturale citite pe anul asta. l-am gasit tonic, responsabil, elegant si plin de adevaruri. (felicitari autorului )

http://www.contrafort.md/vasilegarnet/?p=110
Nici nu-i de mirare, tipu-i bun (nu cä mi-ar fi chiar oarecum amic, ci pe bune).

[redmen]

ªtefane cauþi mult ºitirile astea, sau pur ºi simplu ai niºte filtre/ macro-uri care fac asta, automat?! :D

Chestia a aparut si in evz de azi.

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/801024/Vraji-sub-centura/

[StefanDo]

si un articol la marele fix despre parasutele (http://www.latimes.com/entertainment/news/movies/la-et-goldstein22apr22,1,727022.story?track=rss) care au devenit Pacino si deNiro

[redmen]

Cred ca sunt 2 actori care nu mai au nimic de demonstrat asa ca au tot dreptul sa aleaga sa faca si filme mai usoare .. comedioare sau thriller`uri atata timp cat le face placere chestia asta.

[Alex Leo Serban]

haha, very funny - asta dspr pacino a zis-o si la premiera 'tineretii...', la buc, atunci nu stiam k marele alp = so stingy :lol:

[silver_boy]

de Herta Muller aflam intaia oara din revista Letrre Internationale , pe la jumatatea anilor 90...de atunci am citit tot ce-am prins prin publicatiile culturale ( fragmente de proza , foarte multe interviuri, etc)
E, printre altele, si singurul autor de origina romana nominalizat la premiul Nobel ...(in anii 80 a fost interzisa, trimisa la reeducare... uhhh, in ce lume neverosimil-obtuza am trait...
Sunt cateva autoare pe care le indragesc mult, Adriana Bittel, Simona Popescu, Gabriela Melinescu, Nora Iuga, Ileana Mãlãncioiu...printre ele, si Herta Muller, despre a carei vizitã, domnul "Pleºa" ( vezi mai jos) scrie in editorialul din Dilema...
( asta cu domnu Plesa m-a distrat teribil, mi-a adus aminte de telefonul dat la redactia Humanitas de o doamna respectabila care a intrebat, cât se poate de politicos, daca isi poate procura direct de la editura volumul " Despre Ingineri" ...-: )))



Andrei PLEªU | nici aºa, nici altminteri
Riscul de a fi (fost) român

Herta Müller a venit din nou în România. De ce vrea Herta Müller sã vinã, din cînd în cînd, în þara ei de baºtinã? Succesului pe care îl are de multã vreme în Germania ºi peste tot în lume, nu þine, probabil, cu tot dinadinsul sã-i adauge cîteva aplauze dîmboviþene. A luat toate premiile care se puteau lua, a fost subiect de monografii compacte ºi materie pentru sobre teze de doctorat. A fost propusã de nemþi pentru Premiul Nobel. Ce sã caute în România? Cei mai mulþi ºi mai buni prieteni ai ei nu mai sînt aici, iar suflarea autohtonã, sufocatã de urgenþe, scandaluri ºi conflicte intestine, nu se înghesuie sã o trateze sãrbãtoreºte. ªi totuºi ea vine. Probabil dintr-un soi de amor nevindecabil, din dorinþa de a revizita cearcãnul de pãmînt în care era sã-ºi lase oasele, pe vremea disidenþei bãnãþene. E intensã, melancolicã ºi necomplezentã, cum e întotdeauna. E bine primitã? De admiratori, prieteni ºi douã-trei instituþii, da. Dar existã ceva în alcãtuirea generalã a patriei, care n-o poate absorbi. Ceva care o împinge înapoi, spre penumbrele anilor ’80, spre hãrþuielile rudimentare ale vigilenþei poliþieneºti, spre mirosul acru al þãriºoarei, mereu gata sã te pedepseascã dacã o creditezi prea tare.

Am ales un hotel nepretenþios, dar decent, din zona Moºilor. Herta putea, astfel, sã vinã la NEC pe jos, în cîteva minute. A doua zi, doi jurnaliºti au venit sã-i ia un interviu. La hotel, în lobby. Au vrut sã-i facã ºi o pozã, cînd, dintr-odatã, ºi-a fãcut apariþia un bãiat pãtrat de sus pînã jos, care a încercat sã le smulgã aparatul. Fotografiatul interzis! „Aºa e peste tot în lume!“ – scanda, competent, individul cu pricina, presupunînd cã cei din jur, Herta mai ales, tocmai au venit din provincie. S-ar fi zis cã o cazasem pe invitata mea într-un obiectiv militar. În final, insul cu interdicþia a reuºit sã sperie pe toatã lumea. Am încercat sã vorbesc cu patronul, dar n-am ajuns decît la nivel de recepþie, unde o doamnã care nu mã scotea din „dl Pleºa“ încerca sã-ºi cearã scuze. Mai tîrziu, un prieten comun venit sã o salute pe scriitoare a rugat sã fie anunþatã în camerã cã a sosit. I s-a cerut, prompt, sã completeze o „fiºã de vizitã“! Prietenul a mai observat cã, pe drumul spre hotel, a fost însoþit „discret“ de cineva în cãmaºã albã care, apoi, a zãbovit cîteva clipe la recepþie, rãsfoind, aferat, ziarele. Mangafaua a continuat sã-l urmeze ºi dupã ce, cu Herta împreunã, au ieºit la plimbare. Am decis sã renunþ la serviciile hotelului ºi sã o invit pe stupefiata clientã într-o camerã de la NEC. În ziua urmãtoare, directoarea noastrã a luat legãtura cu managerul „stabilimentului“, care a dat de înþeles cã majoritatea hotelurilor de mici dimensiuni sînt „servite“ de o indefinibilã reþea de „experþi“, de acelaºi calibru ºi de aceeaºi obedienþã ca ºi amicul care pãzea lobby-ul de fotografi.


N-am avut niciodatã pasiunea scenariilor ºi m-am ferit sã supraapreciez vigilenþa, eficienþa ºi capacitãþile machiavelice ale vechii Securitãþi. Nu cred, nu vreau sã cred cã Herta Müller prezintã încã vreun interes special pentru „sistem“, fie cã e vorba de bãieþi vechi sau de urmaºii ºi urmaºii urmaºilor lor. Cred cã e vorba de reflexe cretine, de inerþii triste, de tembelism ºi de prostie. Cred cã e vorba de hotelieri care, avînd de ales între muºterii ºi felurite reþele interlope, încã aleg reþelele. Nici pînã azi nu mi s-a dat o explicaþie plauzibilã pentru chestia cu „fiºa de vizitã“, un document de care n-am auzit niciodatã. Regret, oricum, cã toate astea i s-au întîmplat tocmai Hertei Müller, care trebuia, mai curînd, sã fie ajutatã sã uite. Ea se confruntã, în continuare, cu riscul de a fi (fost) român, cu arbitrarul unei þãri încã neaºezate, cu neprofesionismul unor ziariºti care îþi pun în gurã ce n-ai spus (cãci n-a fost scutitã nici de asta, dupã cum o aratã un interviu din Evenimentul zilei), în sfîrºit, cu durerea de a fi împiedicat sã regãseºti þara din care ai plecat, într-o versiune primitoare, calmã, îmbunãtãþitã. Sper, fãrã prea multã energie, ca Herta sã ne viziteze în continuare. Sper sã o pot convinge, într-o bunã zi, sprijinit în baston, puþin surd, miop ºi ºubred, cã România e, totuºi, frecventabilã, cã, aºa cum îmi spunea cîndva profesorul Ion Frunzetti, e ceva de iubit aici, în ciuda tuturor aparenþelor.

[Alex Leo Serban]

wishful thinking: nu e nimic d iubit - decit dk esti masokist...

[marx]

Andrei PLEªU | nici aºa, nici altminteri
Riscul de a fi (fost) român
[...]
totul e o mascarada. Plesu vrea sa-si maskeze deficienta de organizare de care a dat dovada. oricum, NEC-ul condus de fiica lui Leonte Rautu mi se pare o blasfemie.

[herbert]

totul e o mascarada. Plesu vrea sa-si maskeze deficienta de organizare de care a dat dovada. oricum, NEC-ul condus de fiica lui Leonte Rautu mi se pare o blasfemie.

nu cred ca e o "mascarada". e o reactie de stupefactie, bine garnisita stilistic. admit totusi ca n-au cercetat prea mult sa afle ce "obiceiuri" are acel hotel si ce fauna trece pe acolo...
pe de alta parte, Herta Muller e un caracter cam aspru, crispata si cabrata mereu (inteleg, are motive - securistii au terorizat-o psihic multi ani...). la noi multe lucruri se "limpezesc" cu o gluma sau... cu o injuratura. poate ca Herta a mai uitat din obiceiurile locului...

marx, m-ai facut curios cu fiica lui Leonte Rautu...

[Proletar]

scenaristul lui "seinfeld" si producatorul lui "sub pamant srl", "futurama" si "david letterman show" se judeca la Iasi :)

http://www.ieseanul.ro/saptamanal/vedeta-de-hollywood-in-proces-la-iasi-2593664

[Alex Leo Serban]

NEC-ul condus de fiica lui Leonte Rautu mi se pare o blasfemie.

pt k gindesti comunist :sick:

[marx]

NEC-ul condus de fiica lui Leonte Rautu mi se pare o blasfemie.

pt k gindesti comunist :sick:
nu dragule, tu poate gandesti inocent sau ai si tu niste trese, precum aia din gds.

[herbert]

mai marx, de ce acuzi global, in stil marxist?
spune, daca stii, cine are trese la GDS?
am multi cunoscuti si prieteni acolo- oameni de buna calitate, asa ca te sfatui sa fii mai explicit.

si inca o intrebare: ce te face sa cauti mereu scandal?
esti doctor, tre' sa stii ce declanseaza mecanismul.

[marx]

mai marx, de ce acuzi global, in stil marxist?
spune, daca stii, cine are trese la GDS?
am multi cunoscuti si prieteni acolo- oameni de buna calitate, asa ca te sfatui sa fii mai explicit.
nu cred ca nu esti o persoana informata. sau poate doar vrei sa-ti protejezi micii idoli de paie la care te inkini livresc. este arhicunoscuta desconspirarea lui sorin antohi, membru fondator gds, si mai sunt si altii cu pete rosii in trecut, care brusc, dupa 89, s-au lepadat de eczemele purpurii, mimand "sangele albastru" al dizidentei.

este naucitor cazul lui andrei plesu, benefeciar a doua burse in germania federala, in perioade diferite, ultima alaturi de vajnicul proletar al filosfiei - gabriel liikeanu, si apoi pregatit pt dizidenta la tetcani, la o casa de creatie scriitoriceasca. well, ce-a facut plesu in vara lu' 89 la tetcani? s-a intalnit cu iliescu si magureanu, dar kestia asta trebuia sa ramana o cina de taina, dar au ciripit unii si fapta asta a ajuns publica printr-o carte despre revolutie scrisa de radu portocala (dizident autentic, provenit dintr-o veke familie aristocratica de origine greceasca, bunicul sau a fost ministru liberal si puscarias la sighet; plecat in franta via grecia, unde a devenit un cunoscut jurnalist). plesu, om de arte grele liberale nu a vrut sa admita aceasta desconspirare si l-a acuzat pe radu portocala de "deflorare" a imaginii sale publice. dar hopa, a aparut un martor incomod, un martor neutru si kiar ocular: publicistul si criticul de arta tudor octavian care era in acea zi de august '89 kiar la casa de creatie din tetcani. bun, de ce s-a intalnit plesu cu iliescu si magureanu e lesne de inteles, dar de ce vrea sa ascunda asta?! nu a fost el ministru culturii aproape 2 ani, inclusiv pe timpul mineriadelor, sub iliescu?
continuarea povestii e stiuta: patapievici a intrat in conflict cu radu portocala, care intre timp devenise sef la icr paris, iar aceasta si-a dat demisia, iar plesu l-a atacat pe tudor octavian reamintindu-i ca a lucrat cu paunescu la "flacara". fassss.

so, cine mai crede ca ai nostri 'telectuali de dreapta, care mai mimeaza si inocenta + filosofia, kiar sunt autentici, isi poate dormi in continuare somnul ratiunii.

morala: daca esti un anticomunist autentic, gen radu portocala, nu te incurci cu ramurile putrede & contemporane ale stalinismului.


si inca o intrebare: ce te face sa cauti mereu scandal?
esti doctor, tre' sa stii ce declanseaza mecanismul.
dragule, incearca sa intelegi ca a polemiza nu inseamna a face scandal.

[herbert]

marx, te banuiam cu mai mult spirit critic.
nu trebuia sa reproduci aici "spiritul" articolelor publicate in "Ziua" lui Sorin Rosca Stanescu - informator al securitatii (a recunoscut chiar el) si diversionist dovedit...
faptul ca il numesti "Liikeanu" pe Gabriel Liiceanu, asa cum faceau cei de la "Ziua", te descalifica...
subiect incheiat din partea mea.

[gheorghe orban si baba]

pt. marx de la craiova:
:sick:

[Alex Leo Serban]

lasind la o parte scoaterea d la naftalina a povestii cu tescaniul (kre, k orice vine via 'ziua' lu rosk-stanescu, pt mine e suficient sa nu cred o iota pt k pute d la o posta a propaganda :sick: - & kre demonstreaza, INK o data, k 'baietii cu oki albastri' t pot 'face' in cont, oricite dezmintiri ai da, p principiu: calomniati, calomniati, tot va ramine cva...), c nu inteleg eu (vba vine) e cum s-a ajuns d la 'cazu' ank oroveanu la celelalte!?
probl era: c relevanta are (pt orice om cu discernamint, luciditate & bun simt) faptul k ank oro e fiik lui leonte rautu?? sa-nteleg(em) k trebuie pusa la coltz, p coji d nuk, pt vina parintelui ei? scoasa din viata publik, k 'pedeapsa'? descalifikta - profesional - pt k tatal sau a fost cine-a fost, deci ea are 'dosar prost'??
cu astfel d mentalitate, ne-ntoarcem in trecut (anii 50) galopant... :((

cit dspr radu portocala - ac kestie: intimplator avem amici comuni, dar faptu k este dintr-o 'veke familie' etc etc nici nu-l scuza, nici nu-l acuza a priori: e direct raspunzator d faptele & vbele sale - p modelu (dk tot s-a adus k 'argument' vekimea familionului) balaceanu-stolnici... aud? ;)

[marx]

nu trebuia sa reproduci aici "spiritul" articolelor publicate in "Ziua" lui Sorin Rosca Stanescu - informator al securitatii (a recunoscut chiar el) si diversionist dovedit...
de unde reiese ca am "reprodus" din ziua? am citat f clar sursele: "Autopsia unei lovituri de stat" (1991) de Radu Portocala si (de)pozitia lui Tudor Octavian.
si n-am naivitati de genul sa-i cred pe cei "insemnati" care-si poarta razboaiele pe fatza, condotieri-condeieri gen rosca-stanescu sau tatulici.

o poveste cu talc spune ca Hrusciov a fost sfatuit sa faca ceva pt a salva credibilitatea sistemului. "Ce?", intreaba el. Sa ne asociem cu opozitia la putere. "Nu exista opozitie". Nu exista, dar putem sa o cream, ii raspunde sfetnicul de taina.

si asa, si-n Romania, s-a format un grup dizident cu voie de la zei: Petre Roman, Liikeanu, Catrinel si Andrei Plesu, Anca si Mihai Oroveanu (care actualmente e director la MNAC - cel mai stupid muzeu pe care l-am vazut), Magda Carneci (in prezent director ICR Paris) si Mircea Dinescu.
well, dupa '89, fiecare a primit cate o sinecura buna de ros.

si precum se vede, marii dreptaci si aparatori ai idealurilor libere/liberale: gedeseii, patapievicii, liikenii, tru-istii, domnu' plesu in persoana si alti hurezeni, cu spate glorios de anticomunisti si dizidenti fanatici au devenit miei si aplaudaci la toate nazbatiile, ca de copil precoce, ale marinelului base. de ce tace protipendada 'telectuala? pt ca asta ii e rolul. punct.
faptul ca il numesti "Liikeanu" pe Gabriel Liiceanu, asa cum faceau cei de la "Ziua", te descalifica...

nu ziua l-a etikat prima data asa, ci CTP, la inceputul anilor '90, intr-un articol raspuns la celebra tema bufona "Apel catre lichele" semnat kiar de Liikeanu.
so, Mihaies si Liikeanu sunt de fapt pitbullii care sar sa muste pe cei care ar ameninta credibilitatea grupului de dreapta ( vezi cazul Liikeanu vs Mona Musca si Mihaies vs R. Portocala), iar despre caracterul lui liikeanu nimeni nu mai are dubii, cognomenul i se potriveste perfect.

[Alex Leo Serban]

omg... :sick:

kiar nu iti dai seama k tre sa t opresti...

[marx]

ai asudat, puisor?!

[Alex Leo Serban]

ughh...
'dragule' + 'puisor' (coming from u) = yukk! :sick:

[Dragomara]

voi 2 sunteþi asemenea unei oglinzi: cristal ºi argint laolaltã; pãcat de vremea pierdutã "strâmbându-vã" unul la celãlalt.

[gheorghe orban si baba]

da' de ce e mnac-ul stupid? pt ca nu e la craiova?

[marx]

da' de ce e mnac-ul stupid? pt ca nu e la craiova?
orbene, ai terminat stocul de sinapse si acum faci eforturi de gandire?

Am fost o singura data la MNAC sa vad o expozitia de BD-uri spaniole si desi fusesem avertizat sa nu ma holbez inutil 'cercand sa cercetez si restul muzeului, am incalcat "protectia" prietenilor si m-am oripilat. doar o minte tulbure ar putea accepta "molozul" ala numite muzeu.

si profesionistii gandesc la fel:
http://www.adevarul.ro/alia/2007-08-29-5.pdf
http://www.adevarulonline.ro/alia/2007-09-05-5.pdf

[Alex Leo Serban]

eh, c sa-ti spun, luiza barcan = mare "profesionista", ma faci sa rid! :lol:
p lga faptu - stiut d toata lumea - k s platesc polite, nimic nou sub soare: aia ramasi cu okii-n soare ii gasesc pete - si cu asta, basta!

mnac-u e cel mai bun muzeu din romania, punct!

[gheorghe orban si baba]

cine e proasta aia? dj penibili la mnac? kid koala, anybody? :w00t:
are mnac-ul neajunsuri, dar sa nu uitam ca e mai putin de jumatate din ceea ce ar fi trebuit sa fie - pula sculpture garden, pula acces, pula lifturi de calitate... ramane o institutie prea contemporana pt gustul putzimii care n-a mai gustat arta de la ora de desen.

[ulrich]

[quote=herbert]..MNAC - cel mai stupid muzeu pe care l-am vazut

nu,nu e asa,marx...zau ca nu e asa :(
in fine,as avea si alte obiectii:ca-i critici pe aia de pe pozitii de dreapta,ca-l invoci pe talharul ala batran de tudor octavian(cel care scrie carti si inventeaza legende despre pictori obscuri,ale caror panze le are in colectie)...

[herbert]

OMG!
ulrich, ce faci, mai omule? ai redactat prost citatul din marx. eu n-am scris ceea ce-mi atribui tu prin citare. corecteaza, te rog.
daca ulrich nu reactioneaza, poate s-o faca vreun moderator...

[marx]

nu,nu e asa,marx...zau ca nu e asa :(
deci, kestii mai interesante am vazut la galeria de pe academiei si la h'art. mnac-ul inca arata ca imprejurimile: moloz.

in fine,as avea si alte obiectii:ca-i critici pe aia de pe pozitii de dreapta
ii critic pe "aia" pt ca si-au pierdut spiritul critic. la comanda. dar ei inca vor sa para opozanti sau echidistanti.
ca-l invoci pe talharul ala batran de tudor octavian(cel care scrie carti si inventeaza legende despre pictori obscuri,ale caror panze le are in colectie)...
daca te referi la cartea lui "Pictori romani uitati" kiar era necesara. si multi citati acolo au fost destul de activi la vremea lor. eu inca mai astept o monografie serioasa despre un sculptor f interesant al anilor 40: Borgo Prund.
si noi inca n-avem niciun pictor catalogat raisonné (doar incercare lui Radu Bogdan cu Andreescu), asa ca unii ca t octavian sunt de apreciat.

[StefanDo]

cat pe ce sa sterg vreo 40 de mesaje, dar, ca sa nu fi sfarait tastele degeaba, le-am mutat in Cafenea. Acordati va rog atentie apendicelui "temporar" din titlul subiectului ;)

iar aici am sa sterg tot ce nu este on-topic.

[herbert]

o minte lucida si curajoasa - Alina Mungiu-Pippidi
link:http://www.romanialibera.ro/a124405/comparatia-basescu-putin.html

[herbert]

Einstein despre Dumnezeu si Biblie

"The word god is for me nothing more than the expression and product of human weaknesses, the Bible a collection of honourable, but still primitive legends which are nevertheless pretty childish. No interpretation no matter how subtle can (for me) change this."

“Cuvantul Dumnezeu nu este nimic altceva pentru mine decat expresia si produsul slabiciunii umane. Biblia este o colectie de legende onorabile, dar primitive, care sunt, in orice caz, destul de copilaresti. Nici un fel de interpretare, indiferent cit de subtila, nu-mi poate schimba opinia.”

Mai mult aici:
http://www.guardian.co.uk/science/2008/may/12/peopleinscience.religion

[Pitbull]

Dragä, da' alea nu sunt "pärerile" lui Einstein despre religie - erau niºte superstiþii pseudo-raþionaliste vechi ºi de demult, colportate încä de pe la sfârºitul secolului al XVIII-lea, ca sä nu mai vorbim de matirializmu dialiecticî ºî istuoricî al lu' tovii Marx ºi Engels. Berþiche a dat ºi el cu copy-paste din gândirea de stânga la mare modä. Cum bine zice Erecþia - ce sä aibä el cu teologia? El era fizician! E la fel de ridicol ca popii care-ºi tot dädeau cu presupusu', de-a lungul veacurilor, despre astronomie, planetologie, biologie, etc., etc...

[herbert]

draga fiinta din Cernavoda, te anunt ca incepi sa ma enervezi si pe mine.
de ce tii numaidecat sa te pronunti in chestiuni pe care nu le intelegi, pe care le aproximezi si le completezi dupa ureche?
e bine ca ai auzit de Stil, invata si Masura!

[grecu25]

draga fiinta din Cernavoda, te anunt ca incepi sa ma enervezi si pe mine.
de ce tii numaidecat sa te pronunti in chestiuni pe care nu le intelegi, pe care le aproximezi si le completezi dupa ureche?
e bine ca ai auzit de Stil, invata si Masura!

Cicã la intrarea în Cernavodã, cineva, a pus un mare panou pe care scrie: "ATENÞIE !!! RADIAÞIILE DAUNEAZÃ GRAV SÃNÃTÃÞII...(mentale) !!!
D-aia!

[StefanDo]

Din seria "cat de prost trebuie sa fii ca sa mori asa": click aici (http://www.news.com.au/dailytelegraph/story/0,22049,23696546-5001028,00.html).

[grecu25]

Bine ca nu era Andrei Gheorghe incercind sa scuipe militianul care l-a oprit.
...sau Mircea Badea, care sã-l ºi batã pe miliþianul poliþist !!!

[herbert]

Adrian - Porkul minune!
sau
N-are cur si n-are cUoaie Ceausescu Nicolae, cit sa linga intr-un an, Paunescu Adrian!
vedeti aici:
http://www.cotidianul.ro/adrian_paunescu_ii_scria_lui_ceausescu_sa_traiti_m aria_voastra-46584.html

[Floydman]

http://www.ziare.com/Sa_i_ferim_pe_elevi_de_durerea_lui_Eminescu_si_iro nia_lui_Caragiale_-318736.html


Sinisterul Invatamantului, prin inaltii sai functionari, adevarati Cavaleri ai Apocalipsei culturii romane, pregateste ce scrie mai sus. am citit subiectul de cateva ori ca sa fiu sigur ca am inteles bine.

[redmen]

Nu e nimica de mirat.Traim in Romania si se stie de ce oameni inapti suntem condusi :)

[Pitbull]

Teoretic, ai dreptate... Si totusi, cotele neverosimile, neveridice, implauzibile, fiziceste imposibile pe care le atinge cretinätatea, nocivitatea si destructivitatea atât de multor nedemnitari (cu precädere, din Ministerul Educatiei, unde intelectul si responsabilitatea ar trebui sä fie definitorii) nu contenesc sä mä surprindä. Actualul exemplu, acest Adomnitei, e un personaj de-a dreptul beckettian... are ceva din Lucky - cu inevitabile accente urmuziene.

[Once...]

Eu unul sunt de acord!
Ce atatea scrisori, mofturi sau amintiri? Parc-am fi in Povestea drobului de sare (ca-n aia a Porcului am intrat de 18 ani si!)
Eu merg mai departe si ma ofer sa-i ajut pe Atampitei et co sa strecoare la bac Universul poetic al Andreei Banica, metaforele din lirica Parazitilor si simbolistica din Dincolo de America, a nemuritorului Serbanescu!
Serios vorbind, va revoltati degeaba... Cu generatii care spun "deci" inainte de a incepe o propozitie si care formuleaza "gen am decat trei chestii de facut, faza cool e ca ma scot cu doua, naspa-i ca una e varza rau", Eminescu si Creanga sunt datati iar Caragiale, cu fina lui luare peste picior a miticului, poate fi considerat chiar ofensator, caci se sufoca tara asta de ei si de odraslele lor.

[Supastar]

http://www.ziare.com/Sa_i_ferim_pe_elevi_de_durerea_lui_Eminescu_si_iro nia_lui_Caragiale_-318736.html
Sinisterul Invatamantului, prin inaltii sai functionari, adevarati Cavaleri ai Apocalipsei culturii romane, pregateste ce scrie mai sus. am citit subiectul de cateva ori ca sa fiu sigur ca am inteles bine.
de inteles poate ai inteles bine, dar ai fost indus in eroare.nu mai bagati botul l orice ziarist tampit care n-are bunul simt sa se informeze putin inainte sa cace un txt!

cred ca se cuvin vreo 2 lamuriri:
1. acelea sunt subiectele de la prima parte a examenului oral care implica un text la PRIMA VEDERE! ar fi mult mai trist daca eminescu&creanga ar fi la prima vedere!
2. elevii trebuie sa-si spuna parerea despre acel text. nu vi se pare normal k la sfarsitul liceului sa fi in stare s-ti spui parerea despre orice text (care nu e de vreo specialitate)?

[herbert]

Iata ce scrie Mircea Cartarescu despre bac, caragiale si alte valori nationale.
comentariu in evz, 30 mai 2008.

Sãriþi, oameni buni, ni-l furã pe Caragiale!


Mare scandal mare la Bacul de anul acesta în privinþa subiectelor pentru literatura românã. Ministrul învãþãmîntului, se spune în articole înfierante, cu un iz stãruitor de „România Mare“, i-ar fi dat afarã din cultura românã pe Caragiale, Creangã sau Cãlinescu pentru a-i înlocui cu discursurile lui Jonathan Scheele, raportul comisiei „Tismãneanu“ ºi Ghidul cetãþeanului român în Uniunea Europeanã. Nu se ºtie de ce în toatã povestea asta sunt amestecate, absolut fãrã nicio legãturã, numele meu ºi al lui Andrei Pleºu, daþi exemplu stãruitor de decadenþã (probabil) a literelor româneºti de azi faþã de marile epoci trecute. Pur ºi simplu, Pleºu ºi cu mine suntem siliþi sã venim „la pachet“ cu comisia „Tismãneanu“ ºi celelalte.

Acum, nici Adomniþei nu e o luminã. Cã a atins în alegerea subiectelor de Bac puncte sensibile ale extrem de iritabilei noastre stime de sine ar putea fi interpretat ºi ca un act de curaj, dar declaraþia sa cã, prin subiectele de la Bac, „se cultivã dimensiunea europeanã a României, ºi nu spiritul îngust ºi dogmatic al altor vremuri“, este, prin ambiguitatea ei, gaz turnat peste foc absolut gratuit. La o citire superficialã, poþi înþelege cã Eminescu sau Caragiale reprezintã spiritul îngust ºi dogmatic al altor vremuri, ºi nu criticii protocroniºti ºi naþionaliºti din perioada comunistã la care se referea, de fapt, Adomniþei, ºi care sunt exact cei ce protesteazã azi, cu cât mai vehement, cu atât mai ridicol. Cãci totul nu e decât o falsã problemã, un sofism exploatat în stil melodramatic (vai, ni-l iau pe Eminescu! ne lasã fãrã Caragiale! lasã tineretul pradã lui Cãrtãrescu, lui Pleºu ºi maneliºtilor!) de cãtre cei care încã-l includ în manualele ºcolare pe Adrian Pãunescu ºi care, în loc de o culturã vie, un Eminescu viu, un Caragiale viu, un Nichita Stãnescu adevãrat, preferã figuri mitizate, hieratice ºi statuare, „valori ale neamului“, neschimbãtoare asemenea Celui Veºnic. Din cauza unora ca ei s-a exilat Caragiale, acuzat vehement, în vremea lui, de lipsã de patriotism ºi de denigrare a poporului român. Dacã Eminescu ar fi trãit azi, inºi ca aceºti critici l-ar fi rãstignit a doua oarã. Nu de Eminescu, de Creangã sau de Cãlinescu îi doare pe ei, cãci, în definitiv, nimeni n-a dat încã afarã pe nimeni dintr-o culturã, în afarã de lipsa de talent. Nu niºte amãrâte de subiecte de Bac fac cultura românã, ci cãrþile, ceea ce existã dincolo ºi dincoace de învãþãmânt. Câtã vreme nu sunt arse cãrþile, oricine are unde se duce ca sã gãseascã hrana spiritualã care-i trebuie. Cine are nevoie adevãratã de Eminescu îl gãseºte în cea mai modestã librãrie sau bibliotecã din fundul þãrii. În toate clasele, de la ºcoala primarã pânã la facultate, Eminescu, Caragiale ºi Creangã se studiazã, slavã Domnului, pe larg, dar nu întotdeauna ºi competent. Chiar credeþi gogoriþa cã un Adomniþei care azi e, iar mâine nu va mai fi, poate sã-l dea afarã pe Eminescu din cãrþi ºi din conºtiinþa naþionalã? Soarta marilor scriitori depinde de subiectele de Bac dintr-un an?

Ce-i râcâie pe aceºti vajnici apãrãtori ai valorilor neamului este cealaltã dimensiune, de educaþie în spirit european a oamenilor tineri. Nu ºtiu dacã subiecte de Bac desprinse din discursurile lui Scheele sau din raportul „Tismãneanu“ sunt legitime la disciplina literaturã românã, deºi o vastã secþiune din acel raport „controversat“ se referã la literatura românã din timpul comunismului. ªtiu însã cã ele nu pot strica. Douã sau trei subiecte din aceste materiale civice, printre sute de subiecte literare, pot asezona ºi moderniza un pic dogmatizata imagine a literaturii române. Ele nu înlocuiesc pe nimeni ºi nu dau afarã pe nimeni. Numai reacþionarii, ultranaþionaliºtii ºi imbecilii le pot lua ca pretext pentru strigãtele lor alarmiste de tipul „ne e furat Caragiale!“. Ce ipocrizie, ce manipulare! Ce-ar fi zis aceºti oameni dacã nenea Iancu ar fi trãit azi? Cum ar fi interpretat ei celebra sa frazã: „Prefer sã trãiesc în Ardeal, picioarele nespãlate ale Occidentului, decât în Bucureºti, capul pãduchios al Orientului“? Ce-ar fi zis ei de faptul cã marele scriitor, scârbit de atacurile contemporanilor, a lãsat totul ºi ºi-a trãit ultimii nouã ani din viaþã la Berlin? Nu l-ar fi numit ºi ei trãdãtor de neam ºi þarã?

Adomniþei ºi comisia de Bac nu au fãcut bine cã n-au introdus mãcar un subiect despre autori atât de importanþi ca Ion Creangã sau Cãlinescu. Dar de-aici pânã la a vedea în asta o încercare de asasinare a culturii române, la comparaþia cu anii cincizeci, la lovirea gratuitã în documente europene ºi în autori de azi care nu erau în chestiune e o mare diferenþã. Aripa conservatoare a culturii române îºi aratã aici, încã o datã, lipsa de mãsurã, de bun-simþ ºi, pânã la urmã, prostia, pur ºi simplu.

[Supastar]

un articol cu capul pe umeri, dar o singura mentiune se impune:
- la proba scrisa de la bac au ramas canonicii (aproape?) in exclusivitate. eminescu ocupa cam juma din poezii. toate discutiile se refera doar la prima parte a probei orale!

[Cazeemeer]

Iata ce scrie Mircea Cartarescu despre bac, caragiale si alte valori nationale.
Wow. Deci nu e chiar toata lumea care scrie prin presa blocata in CTP-mode.
Stateam zilele astea, urmaream din ce perspectiva se discuta povestea cu subiectele si nu reuseam sa inteleg care e problema in situatia in care un subiect de Lb romana gandit pentru a testa abilitatea elevilor de a intelege si discuta argumentat despre un text nu e un pasaj dintr-o opera literara clasica, ci un text nonliterar din prezent, fie si extras din discursurile lui Scheele. Din punctul meu de vedere se pune chiar prea putin accentul in scoala pe capacitatea de a intelege chestii cu care te-ai putea confrunta concret in viata de zi cu zi. As much as I support 'high' culture and everything, ma simt mai bine stiind ca diplomele de BAC de anul asta certifica nu doar capacitatea de a memora platitudini despre Eminescu, ci si capacitatea de a intelege un articol de ziar (desi nu imi fac iluzii ca o sa pice cineva din cauza acelui subiect, indiferent cat de greu i-ar fi sa inteleaga articolul).
In plus, devine tot mai clar ca, pe langa managementul dezastruos al Ministerului, una din cele mai mari piedici in vreo evolutie pozitiva a sistemului de invatamant e stilul asta tembel in care se ridica in fiecare an scandalizata cate o particica din opinia publica criticand pana si chestiile firesti din organizarea examenului. Vezi scandalul de anul trecut cu traditionalismul si citatul din Manolescu. Or better yet, scandalul de acum 2 ani cu "De unde sa stie saracii copii ca Ion nu era intelectual?".

[Pitbull]

Editorial
Ipohondria libertatii
Dan Alexe, corespondent Bruxelles
Sambata, 31 Mai 2008

In piesa lui Molière "Bolnavul inchipuit", ipohondrul Argan ii spune cu repros cuiva care isi batea joc de hapurile inutile pe care ipohondrul le inghitea: "E usor sa razi de medicina cand esti perfect sanatos". La fel reactioneaza acum multi dintre concetatenii nostri cand li se spune ca starea de azi a Romaniei nu mai este atat de grava cum ne place sa credem. Astfel, atunci cand un studiu ONU ajungea zilele trecute la concluzia surprinzatoare ca tarile Europei de Est sunt mult mai sigure pentru cotidianul
simplilor cetateni decat majoritatea tarilor occidentale, reactia cititorilor romani a fost una de indignare. Cum adica la noi sa fie mai bine decat la altii? si-atunci la ce mai foloseste tot ce am invatat dintotdeauna, si anume ca suntem un popor de hoti si trandavi care se consoleaza cu "sa moara si capra vecinului" si "ca la noi, la nimeni" etc. Or, studiul spunea lucruri precum: "Romania este mai sigura decat Finlanda si Elvetia". Sau: "In Romania, o tara cu o populatie de 22 milioane de locuitori, numai trei omoruri au fost comise prin impuscare in 2004".
Reactia a fost insa una de neincredere, intr-atat ne-am obisnuit cu ideea ca ne situam tocmai in josul scarii umane, cel putin la nivel european. Reactiile, pe internet, la publicarea acestui raport au mers de la neincrederea totala pana la explicatii ad-hoc, cum ar fi aceea ca e mai sigur la noi decat in Vest pentru ca majoritatea hotilor, talharilor si violatorilor nostri s-au delocalizat spre Occident. Asa cum ipohondrul are nevoie de o drama medicala imaginara pentru a-si umple golul existential, asa ne-am obisnuit si noi cu betia data de senzatia ca am avea ceva special, ca delincventa noastra ar fi luxurianta, ca lenea noastra ar fi incomparabila. Putin conteaza ca in cadrul UE Bulgaria e vazuta mult mai rau sau ca in anii trecuti Slovacia lui Meciar si Polonia gemenilor Kaczynski i-au dat mult mai mult de cap Europei decat astazi Romania. Nu, noi nu vrem sa ni se ia boala imaginara. Cand ne convingem ca o avem, parca am capata mai multa importanta. si-apoi nu am vrea sa ne trezim in fata acestui adevar dezamagitor, care este acela ca democratia e plicticoasa.

http://www.romanialibera.ro/a125917/ipohondria-libertatii.html

La FIX a zis-o! :D
Evident, s-au si gäsit câtiva papagali care sä se ofuscheze: "Cum adicä, nu suntem niste cäcati? :x Ba suntem!"

[Proletar]

ma tampesc alegerile astea.
cum dau de un buletin de stiri, fie radio, fie tv, numai atat aud: pnl 15 la suta, pd 25 la suta, psd 11 la suta, pnl 30 la suta, pdl 34 la suta, pdl 15 la suta, bla, bla, bla....

[grecu25]

Mai ai ºi tu rãbdare pânã pe 15 iunie! Pânã atunci dã pe CNN, ...Obama,85%
Hillary, 84,98%... mãcar aici sunt numai doi ! Eeeee, ºi dupã 15 sã te vãd cât te þine "pârla", cã va fi ºi mai greu!
Cu stimã, Grecu25.

[redmen]

De ce oare toata lumea uita ca e si John McCain pe acolo pe undeva ?

[Supastar]

pt k e republican

[redmen]

Sau pentru ca nu e nici femeie nici negru.Cred ca americanii nu sunt familiarizati cu expresia "Cand doi se cearta,al treilea castiga" :)

[redmen]

http://www.realitatea.net/video_388582_un-membru-al-pd-l-dambovita-a-fost-injunghiat-mortal--imagini-socante-necenzurate_295681.html

[Serghei]

http://www.prosport.ro/fotbal-intern/nationala-eu-romania/echipa-nationala-vrea-alt-imn-tu-ce-crezi-2698203

[Supastar]

sa ia ei acolo campionatul si apoi discutam imnul :hmm:

[Serghei]

Parca alea de la gimnastica n-au facut asa mofturi.

[redmen]

Sa le compuna guta sau adrian ... poate asa retin versurile mai bine :lol:

[silver_boy]

...incredibil

http://www.cotidianul.ro/un_polonez_s_a_spanzurat_pentru_ca_a_ratat_convoca rea-48426.html

[Pitbull]

Ceea ce dovedeste încä o datä absurdul total (de prea multe ori soldat cu sacrificii omenesti inutile) al acestei manii obsesive fatä de un gogoloi fugärit pe iarbä de niste täntäläi.
Wake up, people, it's nothing serious - it' just a silly game!
Distrati-vä, okay - dar nu-l luati în serios!

[silver_boy]

Pitbull, orice joc poate fi supus unui proces deconstructivist...in maniera asta putem reduce la absurd orice joc..de ex: tenisul de camp , ce e ? Un joc cretinoid in care 2 nebuni ( sau 4, daca se merge la dublu) cu cate-un facaletz bizar in mana, plimba de la unu la altul o chestie de marimea unui mar ionatan ...rugby-ul un fel de pseudo-zmardoiala unde niste hoarde de asudati fac gramezi inutile ..totul pt. o minge care mai e si ovala lol
si tot asa: atletismul - o fuga absurda si fara sens ( ca doar nu te alearga nimeni) etc etc -:
e aproape un truism ca fotbalul nu mai e demult un simplu joc...acu sincer: o fi fost vreodata un simplu joc??? Nu. Fie si numai daca e sa ne gandim ca jocul - vb . lu Huizinga - e mai vechi decat cultura si prin urmare mai aproape de elementele primordiale (printre care si moartea....
mii de scuze pt. analize, dar din moment ce le-am ratat pe alea de la stat..hihi-:

[StefanDo]

pentru un joc, oricat de pasionant, nu se moare ;)

[Pitbull]

"Deconstructivist" e folosit aici aiurea.
Invätati, învätati, învätati.

[silver_boy]

pentru un joc, oricat de pasionant, nu se moare ;)
stefane, orice pasiune care nu jongleaza cu proximitatea mortzii nu e pasiune...evident, poate parea un climax al prostiei sa te sinucizi pentru ca n-ai fost prezent la un tuneu final...dar moartea polonezului mi se pare (how can i say) plina de atitudine...oricum, infinit mai plina de sens decat o moarte gregara, implacabila, (chinuita de boala sau venita pe coordonate fortuite)
oamenii se sinucid din zeci de mii de motive - aparent imbecile- se sinucid din dragoste, din singuratate, din plictiseala, din teribilism, din dogmatism, din idealisme, din neputinta, din absolut orice ..de ce nu s-ar sinucide si din ..."fotbal" ???
pitbull@ te asigur ca deconstructivismul poate fi alaturat si decuparii (conceptuale) operate de dumneata ...

[Pitbull]

Nu, pur si simplu nu stii ce înseamnä termenul, si acum încerci s-o scalzi.

E ca si cum ai zice: "te asigur cä existä o legäturä între mamä, ligä si mämäligä".

Când nu cunosti sensul unui cuvânt nu "asiguri", ci "TE asiguri", informându-te. Existä enciclopedii, wikipedii, softpedii, si pedigreeuri - dar, din päcate, si lene, si suficientä...

[redmen]

What is your favourite ? :)

http://deputy-dog.com/2008/01/23/10-stunning-ultra-geeky-home-cinemas/

[silver_boy]

http://www.cotidianul.ro/banc_adevarat_cu_moldoveni_un_mort_a_castigat_aleg erile_dintr_o_comuna_ieseana-48775.html

[Pitbull]

Europa noilor bariere
Dinu Flamand
Joi, 03 Iulie 2008

Aud tot mai des in Franta laude la adresa medicilor sositi din Romania. Noroc cu ei, spun unii, altfel nu se stie cum vor mai fi asigurate pe viitor multe din serviciile excelentului sistem de sanatate francez. Tinerii din Hexagon sunt din ce in ce mai putin tentati sa se lanseze in studii de lunga durata si extrem de costisitoare. E la moda astazi sa fii "trader" sau, oricum, sa intersectezi banul pe circuitul scurt. Ma bucur pentru medicii romani. Era si timpul, dupa ce mai mult de un deceniu buni chirurgi sau anestezisti
sositi in Hexagon au trebuit sa se multumeasca cu posturi de felceri sau sa accepte servicii extenuante de garzi platite mizerabil. Iata ca etansul sistem corporatist al institutiilor medicale franceze a trebuit sa cedeze. Nu cu mult timp in urma, televiziunea si presa scrisa prezentau cu admiratie cazul unui primar care si-a adus medic generalist pentru comuna tocmai din Romania. si se pare ca exemplul s-a repetat. Azi-maine ii vom vedea pe studentii de la facultatile de medicina din Romania recrutati cu anticipatie pentru strainatate inca de pe la mijlocul perioadei de studii.


Cauzele acestui nou val de exod de creiere dinspre Romania sunt cunoscute. Fireste ca ii atrag afara salariile mult mai bune si, nu de putine ori, facilitatile de instalare inca inexistente in Romania sau promisiunile de cariera internationala. Sunt norocosii acestei perioade, dar nu sunt singurii. Meseriasii au si vor avea, de asemenea, tot mai multa cautare, iar est-europenii vor fi preferati asiaticilor sau africanilor. Cum se pregateste un pachet intreg de masuri pentru selectarea sau descurajarea imigratiei provenite din spatiul extraeuropean, meseriasii romani vor si tot mai solicitati. Iar specialistii pe domenii de competenta in care se manifesta deja crize de oferta vor ajunge chiar sa-si poata dicta conditiile pe piata de munca apuseana. Iata de ce pentru Romania se pune cu urgenta problema de a-i retine "benevol" pe acesti specialisti, fie ca sunt dermatologi, zidari, tamplari sau geologi. Cu ritmul de crestere productiva pe care-l afiseaza actualmente Romania, ar trebui sa asistam cel putin la o indrazneata politica de acordari de credite profesionale. Ar trebui si o noua conceptie care sa decida investitii masive in sistemul de invatamant – un adevarat plan de anvergura, pe cateva decenii! De bine, de rau, invatamantul superior din Romania si-a creat si mentinut o buna faima. Dar nici el nu mai poate functiona cu dotarile actuale si fara o restructurare din temelii a invatamantului mediu.


Uniunea Europeana se pregateste sa ridice noi bariere impotriva imigratiei nedorite. E probabil cel mai urgent obiectiv afisat de Franta la conducerea UE pentru urmatoarele sase luni. Tarile membre urmeaza sa semneze un pact cu cinci prioritati pe care emisarii parizieni il negociaza deja de cateva luni prin celelalte capitale europene. Vor fi acceptati doar imigranti alesi pe spranceana, cu meserii bine precizate, pentru care exista cerere pe piata interna europeana. Se vor intari controalele la frontierele comune si va fi infiintat un birou european al imigratiei, cu fisiere in toata regula. Probabil ca nu vor mai exista nici regularizari in masa, cum au procedat Spania si Italia acceptand doua milioane de straini pe solul lor in ultimii cinci ani. Recentele masuri adoptate de Parlamentul European, intre care si articolul care permite incarcerarea unui clandestin pe o perioada maxima de 18 luni daca refuza repatrierea fortata, prevesteau deja aceasta noua orientare. Sigur, e vorba de masuri minimale, pentru ca statele pot practica o politica imigrationista mai relaxata. Dar Europa da impresia ca devine o fortareata ce se inchide. Tot ea a parut surprinsa de reactiile venite din America Latina. Secole la rand, ati debarcat din Europa pe tarmurile noastre si nimeni nu va fi alungat. Iar acum ii trimiteti pachet acasa pe chilieni, pe peruani sau alti brazilieni ce-si incearca norocul pe la voi. Rusine! – cam asta a fost esenta reprosurilor. Fara replica!


Noua politica represiva impotriva imigratiei a dat deja exemple de xenofobie politicianista pentru care romanii au platit si platesc scump, in special in Italia. Iata de ce vreau sa semnalez una din acele voci italiene care nu se sfiesc sa denunte populismul actualei echipe politice care exploateaza electoral "cazul romanilor". Decanul de varsta al cinematografiei italiene, Mario Monicelli, se declara intr-o revista franceza ingrozit de cele ce se intampla: "Vor sa-i alunge pe romani, sa-i inchida in ghetouri. Aceeasi stare de spirit se aplica astazi in cultura. Toata lumea izoleaza, amputeaza. Ce paradox pentru italieni: un popor migrator care joaca astazi rolul calaului".


Profunzimea acestei revolte impotriva manipularilor si a schematismelor vine, la Monicelli, dintr-o conceptie complexa ce pune impreuna valorile sociale, umane si valorile artei. Cu un paragraf mai inainte, in acelasi interviu acordat revistei Marianne, regizorul vorbeste de societatea "restrictiva" italiana, ce nu pare deranjata nici de declinul culturii. Toata lumea mizeaza doar pe cinematograf si pe imagine, uitand de arte precum muzica, literatura sau teatrul, pentru care e nevoie de o lunga ucenicie. Or, cinematograful, cel in forma lui actuala, a devenit doar "o forma minora de arta aplicata industriei". Teribila fraza spusa de un mare regizor! si cat de emotionant este sa constati ca aceeasi zona a sufletului sensibil reactioneaza si la mediocritatea artei, si la nedreptatea aplicata unor imigranti. Iar din asocierea acestor doua universuri intelegem ca si politica xenofoba impotriva romanilor este doar o politica pe banda; o politica industriala.

http://www.romanialibera.ro/a128747/europa-noilor-bariere.html

[silver_boy]

Sportul alb
de Cristian Tudor POPESCU | 08 IULIE 2008


Orice patã de culoare pe costumele albe ale lui Roger ºi Rafael m-ar fi fãcut sã mã înfior ca o patã de sânge sau noroi. All England þine la vechiul supranume al tenisului, sportul alb, ºi bine ar fi sã nu renunþe câtã vreme se va mai juca tenis pe aceastã planetã. Cum altfel decât în alb ar fi putut fi înveºmântaþi Rafael ºi Roger, cu pãrul prins în bandane albe, ca douã jertfe tinere în templul verde neguros al zeului Wimbledon?
Nadal ºi Federer ºi-au dat ºi sufletul din ei pentru o lume mai bunã. Aþi tresãrit, v-a zgâriat urechea expresia asta, aþi auzit-o de mii de ori, rostitã în zeci de feluri de politicieni, de biznismeni, de vedete, de filantropi. N-ar trebui, pentru cã Federer ºi Nadal au vorbit puþin ºi au luptat unul cu celãlalt ºi fiecare cu sine însuºi zi de varã pânã-n searã, în cel mai lung meci din istoria finalelor de la Wimbledon. N-am mai tremurat aºa de la Nãstase-Smith din 1972, tot cinci seturi. Dezlãnþuirea de voinþã, încordarea chinuitoare a spiritului ºi trupului, curajul înfricoºãtor cu care ºi-au asumat execuþii la limitã când totul stãtea într-un fir de iarbã, parcã fãceau fileul sã se umfle când într-o parte, când în alta, mai mult decât vântul.

Sã vezi cele mai bune passing shots din tot turneul executate la minge de meci, Nadal cu stânga sa nimicitoare, Federer cu reverul laser, asta înseamnã intrarea în zonã, acea stare în care spiritul dominã materia ºi curbeazã altfel spaþiul. Uitându-mã la contrele cu garda jos pe care le schimbau spartanul Nadal ºi atenianul Federer, n-am putut sã nu mã gândesc ce s-ar fi întâmplat în aceastã finalã dacã unul dintre cei doi ar fi fost antrenat de Victor Piþurcã, presupunând cã acesta se pricepe ºi la tenis, ºi în tenis ar exista 0-0.

În aceastã atmosferã de competiþie sãlbaticã, de teribilã sete de victorie, în liniºtea în care Federer sau Nadal bãteau mingea de pãmânt ca sã serveascã, se auzea desluºit absenþa urâtului. Nici o încercare de a triºa, de a lovi sub centurã, nici o privire rea, nici o înjurãturã, numai rãcnete scurte, fãlci strânse, respect pentru adversar, cinste ºi bãrbãþie. Zi de zi vedem pe ecranele patriei oameni aflaþi în meciuri negre cu alþi oameni. Aici, orice mijloace sunt permise: insulta, denigrarea, ameninþarea, fãþãrnicia, preºul tras de sub picioare, lovitura pe la spate. Trãim într-un aer des de urã, ranchiunã ºi minciunã.

La Wimbledon scrie deasupra intrãrii „Triumful ºi Dezastrul de-i întâlneºti în cale/ªi impostorii-aceºtia sã-i poþi privi la fel”, în vreme ce deasupra intrãrii în salonul de protocol de la aeroportul „Henri Coandã” scrie cu litere roºii fluorescente „Doboarã-l pe celãlalt cu orice preþ ºi suie-te tu în locul lui”. La noi nu e gazon englezesc, e zgurã multã ºi se joacã tenis cu ºosete murdare pânã în albul ochilor.

Pentru mine e o pedeapsã faptul cã sunt chemat sã comentez încãierãri politice, ºi nu meciuri de tenis. Asta pentru cã îndrãznesc sã sper cã aceia care au vãzut minunata întâlnire din iarbã între Nadal ºi Federer au putut sã uite, mãcar pentru câteva ore, devastator de româneasca zicere a lui Toma Caragiu: C-aºa e-n tenis!...

[Pitbull]

Premiile la Cannes trebuie sã înceteze!

Anca Grãdinariu
AperiTIFF, iunie 2008



Domnilor, sînt indignatã ºi spun rãspicat: nu mai suport! ªi prin mine glãsuieºte vocea întregului popor român care plãteºte taxe ºi impozite ºi care s-a sãturat sã fie insultat la el acasã. Domnilor, cît o sã mai cîºtigãm premii la Cannes? O sã exprim cu tãrie, ceea ce nimeni n-a avut curajul: juriul acestui jalnic festival e principalul sabotor al imaginii României în lume. Ce mai, francezii au fost dintotdeauna duºmanii tuturor popoarelor, dar în ultima vreme li s-a cãºunat pe noi. Dar la ce sã te aºtepþi de la niºte pederaºti stîngiºti care mãnîncã melci ºi practicã acte sexuale în trei? Ceea ce mã umple de mînie e faptul cã statul român îi sponsorizeazã, cu bani de la buget, pe agenþii lor, adicã pe regizoraºii români (nici ghilimelele, nici zeflemeaua nu sînt suficiente ca sã arate la ce distanþã sînt aceste otrepe de statutul de Regizor, întrupat în persoana dl Sergiu Nicolaescu, un simbol marcant al culturii ºi geniului acestei naþii).

Nu ºtiu ce înþelegere secretã are statul român cu statul francez, dar ºtiu sigur cã-i mîna lui Bãsescu. Existã zvonuri care spun cã noi ne-am angajat sã le adãpostim deºeurile atomice, ºi ei s-au angajat cã premieze niºte deºeuri cinematografice. Întrebarea mea este: a vãzut cineva aceste filme, înainte ca ele sã fie exportate? Domnilor, dar chiar nu mai existã un control de calitate? Cine a dat drumul la aceste filme urîte, denigratoare, care nu au nimic de-a face cu realitatea româneascã? Cu realitatea anului 2008, unde România e un membru marcant al Uniunii Europene? Sîntem o þarã în plinã dezvoltare, cu locuitori care cîºtigã din ce în ce mai mult, cu parcuri din ce în ce mai înfloritoare, cu supermarketuri din ce în ce mai numeroase, cu din ce în ce mai multe bãnci ºi biserici.

Cînd au ieºit ultima oarã regizoraºii români pe strãzi? Dacã ar fi ieºit mai des din turnul lor de fildeº, ar fi vãzut cã strãzile nu mai sînt strãbãtute doar de Dacii! Domnilor, unde sînt 4X4? Unde sînt Maybach-urile care înfrumuseþeazã aspectul Bucureºtiului nostru drag? Unde sînt pelicule de odinioarã, sãrbãtori ale muncii ºi ale spiritului? Unde sînt filmele despre alte categorii de oameni ai muncii în afarã de sãrãntoci ºi hoþi? Nu de o asemenea cinematografie avem noi nevoie. Avem nevoie de o cinematografie care sã prezinte un model de român cu care sã ne mîndrim. Sã arate Europei cã sîntem demni de ea.

Jos cu aceºti detractori de pe marile ºi micile ecrane! Ne-am sãturat de aerele lor intelectuale ºi de otrava pe care o strîns-o în ei! Toþi la un loc nu fac nici cît un deget al lui Costel Busuioc, acest român minunat care a reaprins fãclia patriotismului peste hotare. De ce numai avortoni ºi muribunzi? De ce nu ºi oameni de ºtiinþã, tineri excepþionali care muncesc cu sîrg pentru cele mai mari corporaþii din lume? De ce nu filme despre simboluri naþionale ca Nadia sau Hagi? Aceºti impostori care-ºi zic "autori", înfiereazã comunismul, dar se umplu de premii ºi de banii strãinãtãþii profitînd de el. Domnilor, s-au fãcut ºi lucruri bune în þara asta! Avem ºi oameni de omenie ºi doctori cinstiþi. Avem ºi mall-uri la Vaslui! Þãranii nu mai au televizoare cu lãmpi. Oamenii de la þarã, care s-au întors în þarã dupã ce s-au jertfit prin strãinãtate ca sã punã o pîine pe masã, cei care au pus umãrul la creºterea PIB-ului, au astãzi plasme!

Pentru ce vã încãpãþînaþi sã spuneþi doar ce vã dicteazã pervertiþii vestici ºi sã faceþi filme pe care nu le vede nimeni? Nu vedeþi cã þara noastrã e departe de a manifesta un viu interes în legãturã cu "creaþiile" voastre? Þara vã strigã: nu avem nevoie de voi! Þara vrea o privire optimistã spre viitor! Dupã fiecare film deprimant, impregnat de periculoasa esteticã a urîtului, aceºti indivizi ar trebui obligaþi facã un documentar turistic, care sã prezinte într-o nouã luminã frumuseþile patriei. Ne-am sãturat ºi de denaturarea trecutului - dacã Ceauºescu nu interzicea avortul, eram acum un popor de þigani! Noi, românii de bine, promitem sã vã boicotãm! Noi, patrioþii, noi cei sãtui de jeg ºi dornici de valori curate, avem de vãzut un campionat european de fotbal ºi o echipã de susþinut. Hai România!

http://agenda.liternet.ro/articol/7293/Anca-Gradinariu/Premiile-la-Cannes-trebuie-sa-inceteze.html

[klein]

:D :((
ce tristo-misto e articolul asta. foarte nimerit stilul ceusist de exprimare. merci pitbull ca l-ai postat aici.

[Pitbull]

Cä bine zici: "tristo-misto"! Ai prins exact starea pe care mi-a stârnit-o. Da, trimiterile la ceausism sunt clare (vezi cvasi-citatul din Conferinta de la Mangalia), ca si rapelurile la pulsiunile ovariene ale unor neoneanici mai becalici, pentru care "432" e "un jeg", "filmu cu avortu" sau "o aberatie montatä"...

[redmen]

Femeia vrea sa vada filme despre glorioasa patrie,despre taranii care lucreaza in strainataturi si isi ia plasme sau ce vrea ?

[Pitbull]

Anca Grädinaru (dacä ea e "femeia" din enunt) vrea (si mai mult decât atât - chiar FACE...) un misto crunt de papagalii cärora le reproduce ineptiile.

[redmen]

S`au descoperit imagini sterse la montaj din filmul "The Birds" al lui Alfred Hitchcock.

http://staticblog.hi-pi.com/gisblogMnt-pt-fotosblogue/coisasdavida/images/gd/1199219365.jpg

[Pitbull]

Asta-i din "Papagalii" de Sergiu Nicolaescu - si nu i-au sters-o, i-au tulit-o.

[thequietsurfer]

Dilema Veche, nr. 232 (24-30 iulie):
In articolul Adinei Dinitoiu (o minirecenzie la volumul colectiv aparut la Humanitas care aduna povesti de dragoste la prima vedere):
"Ana Blandiana spune povestea unui inger pazitor ajuns pe pamant pentru o ultima misiune inainte de a avansa in ierarhie ("Misiune imposibila"). Este si misiunea fatala, caci tanara infirmiera de la spital -unde ingerul ii consola pe muribunzi- se indragosteste de el cu o pasiune care-l debusoleaza: o anumita maretie a fetei indragostite, care cere ingaduinta de a-i fi in preajma, il face, la final, sa-si smulga aripile ingeresti."
Este doar impresia mea sau e posibil ca in proza asta sa adie un aer cinematografic ? Evident ca ma refer la City of Angels, dar nu pot sa nu suspin macar un pic la gandul ca Ana Blandiana nu a vazut decat "paradisul in destramare" al lui Silberling cand s-ar fi putut plimba printr-un Berlin de un farmec apropiat celui din "Remember-ul" lui Mateiu Caragiale.
Nu pot sa spun nimic despre valoarea nuvelei (daca e nuvela). Nu am citit-o, insa as vrea sa stiu daca supozitia mea e indreptatita. A cumparat careva cartea?

[Airlight]

http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-3739159-marcel-iures-suntem-imperiu-lingvistic-stat-federal-compus-din-cateva-provincii-arhaice-unite-ceva-miraculos-limba-romana.htm

Frumos, frumos. Cam de pe o alta orbita, dar frumos. Cu strategia insa, I beg to differ..

[redmen]

http://life.hotnews.ro/stiri-fun-3759735-poza-zilei-romani.htm

[herbert]

Andrei Plesu are o savuroasa rubrica saptamanala in Adevarul literar si artistic.

Despre dieta la televizor

Telecomanda lui Plesu
de Andrei Plesu (2008-08-06)

Din cînd în cînd, pe diferite posturi de televiziune, sînt invitaþi experþi în materie de dietã. Mã uit cu mare atenþie, pentru cã silueta e una din utopiile durabile ale vieþii mele. Dar nu numai silueta. Dincolo de cura de slãbire, aspir la regimul sãnãtos, hiper-igienic, garant al tinereþii fãrã bãtrîneþe.
Pe de altã parte, sînt ineducabil. Ezit, de cînd mã ºtiu, între ascezã ºi lãcomie, între Yoga ierbivorã ºi Michel Onfray. Am încercat tot soiul de acrobaþii alimentare, de la Scarsdale la Montignac (cu încurajatoarea sa formulã „Mãnînc, deci slãbesc!"), am experimentat ºi excesul ºi (mai rar) inaniþia. Nimic! Drept care, urmãresc diet-etica televizatã cu interes, dar fãrã iluzii.
Rezultatul este în-sã paradoxal: cu cît vãd mai mulþi fanatici ai abstinenþei, sau ai feluritelor monomanii salvatoare, cu atît devin mai sceptic ºi mai pofticios. „Specialiºtii" nu reuºesc sã mã convingã: sînt prea siguri de competenþa proprie ºi de eficacitatea reþetelor lor.
Au un entuziasm inuman pentru înfrînare, o euforie suspectã a retenþiei. Se mobilizeazã cu toþii pentru a discredita plãcerea, avînd, în acelaºi timp, aerul cã îþi oferã bucurii ascunse, ºtiute numai de ei ºi de adepþii lor. Nu þin minte nume.
Existã ºi genul atletic, muºchiulos, care recomandã o viaþã sportivã, ºi genul famelic, uºor neras, cu o sclipire neliniºtitoare în ochi, care pledeazã pentru crud ºi fibros. Existã ºi medici propriu-ziºi, în general mai rezonabili, dar ºi personaje amfibii, pe jumãtate medici, pe jumãtate vraci, de la care te poþi aºtepta la orice. (Am vãzut odatã, pe inenarabilul OTV, o doamnã specializatã în teoria ºi practica clismei, ambele expuse frugal, cam în patru ore, sub privirile ghiduº-somnolente ale patronului Diaconescu).
Trec peste inconsecvenþele spectaculoase ale dieteticii moderne care, de la an la an, îºi modificã discursul, fãrã complexe: untul e cînd bun cînd rãu, vinul roºu e cînd mai bun cînd mai rãu decît vinul alb, untura e cînd bunã cînd rea, fructele cînd bune cînd periculoase, lactatele – cînd paradisiace cînd riscante, uleiul de mãsline cînd bun (pentru greci ºi italieni) cînd rãu (pentru continentalii nemediteraneeni).
Teoriile mi se par la fel de bezmetice ca ºi sfaturile concrete. Cineva spune, de pildã, cã a bea lapte dupã faza alãptãrii infantile (cînd suptul e legitim) e a face ceva contra naturii. Altcineva concede cã se pot mînca sarmale, cu condiþia sã fie nefierte.
Un mic dejun sãnãtos e descris în termeni, dupã mine, apocaliptici: bei, la trezire, un litru ºi jumãtate de lichid, dupã care înghiþi patru mere, douã pere, trei portocale, patru kiwi ºi douã banane! Nu pot decît sã anticipez o devastatoare colitã. ªi sã întreb, cu inocenþa copilãriei: de ce? Ce vor sã facã toþi aceºti experþi cu preþiosul timp cîºtigat prin auto-flagelare alimentarã? În cel mai bun caz, o sã trãiascã mult numãrîndu-ºi merele matinale.
La sfîrºitul unui film documentar despre dietã, am vãzut, cîndva, un þãran cretan de 92 de ani dezvãluind, laconic, secretul longevitãþii sale: „Nu mãnînc decît trei lucruri: berbec, brînzã ºi rachiu". „ªi cu vegetalele cum rãmîne?" „Alea sînt pentru capre!".

[silver_boy]

ha !!!
...apologia sendentarismului si derizoriu' oricarei diete sunt deja celebre... (pitoresti si melancolice) in filosofia imuabila a conului Plesu... -;
...imi amintesc cum, la capatul unui excurs despre binefacerile sportului, a conchis plictisit :
" in ceea ce ma priveste, dragii mei, orice miscare mi se pare un scandal"...

[europe_east]

http://www.k2climb.net/news.php?id=17470

re: 'orice miscare e un scandal' :D

[Airlight]

oricum, delicios (si personal) excursul. multumim herbert si silver_boy.

[silver_boy]

als cu un interviu amplu (aparut in Suplimentul de culturã) despre (cununia ºi divorþul) pe care le-a avut ( în calitate de "selector") cu festivalul Anonimul ...



De ce nu mai esti director artistic la Anonimul? Dar presedinte al juriului de scurtmetraje?

Director artistic n-am fost decit in acceptia multora, de fapt eram – cum scria in catalog si pe site, cu un barbarism perpetuat si la aceasta editie – "selector". M-a amuzat si am lasat-o asa: te agati de functii numai atunci cind nu ai un nume. De fapt, relatia mea cu directoarea executiva (Miruna Micu-Berescu – n.r.) ajunsese intr-un impas. Au fost sicane – unele pe fata, cele mai multe nu. A fost un email trimis unei institutii din strainatate, cu care colaboram, prin care i se atragea atentia ca, pe site-ul sau, CV-ul meu continea sintagma "selectioner Festivalul Anonimul"..., iar asta se intimpla cu 3 luni inaintea anuntului oficial privind expirarea "mandatului" meu.
Pe scurt, pe linga incompatibilitatile temperamentale, aveam proiecte si agende diferite – diferenta fiind ca directoarea avea pirghiile de a le duce la indeplinire, in timp ce eu trebuia sa apelez la ea. Coroborat cu frustrarea de a nu avea "final touch"-ul, asta m-a facut sa nu-mi mai doresc sa fac selectia. O spun foarte sincer: nu fac nimic pentru bani, fac un lucru atita timp cit imi face placere! (Colaboram foarte bine cu cele doua fete care se ocupau de scurtmetraje (Daria Pall si Arina Sturzoiu), dar ele au plecat imediat dupa editia de anul trecut. Ar fi savuros de intrebat de ce.)
Presedinte al juriului urma sa fiu (asa batusem palma la-nceputul anului, cind am avut o discutie cu presedintele fundatiei, si mi se confirmase la doua luni dupa), dar se pare ca – din nou – doamna in cauza nu a agreat aceasta solutie eleganta. Vorbim totusi despre cineva care a lasat totul balta si a plecat la Ministerul Culturii imediat ce am fost numit. Apoi a revenit si a luat problema in miini. A stiut sa se faca ceea ce eu nu doream: indispensabil(a). Dar nu-mi pare rau, pentru ca stiu ca, in ce ma priveste, n-am facut nici un compromis. Cam asta ar fi the short version.
Trebuie sa precizez ca am fost invitat insa in calitate de "oaspete", 3 zile din 6... Am refuzat aceasta onoare; prefer sa ma duc, in aceeasi perioada, la workshopul Aristoteles (pe care-l tot ratez in ultimii 3 ani, din cauza Anonimului), facut de oameni dragi mie: Cristina Hoffman si Dan Nutu.

Cum ti se pare juriul?

In cele doua editii la care am fost selectioner instituisem o regula: cistigatorul editiei precedente urma sa faca parte din juriu. Cum editia 2007 a fost cistigata de California Dreamin', eu l-as fi invitat pe Tudor Voican. Nu stiu cum se va descurca juriul de la scurtmetraje, 72 de filme este o cifra enorma – la Clermont-Ferrand se vad cam tot atitea intr-o sectiune, dar in zece zile! Il cunosc pe dl. Manov, care este un critic din Bulgaria – ne intilnim la toate festivalurile mari. Laura Vasiliu va avea ocazia sa faca ceea ce nu i-a fost ingaduit Aneimaria Marinca la editia 2007 – sa urce pe scena. Cit despre dl Zanussi, dinsul a venit de atitea ori in Romania incit aproape ca face parte din peisaj – pare ca vine la pachet cu staff-ul Festivalului B'Est...

Nu ti se pare frustrant, ca (fost) selectioner, ca unele festivaluri mai mici sint de fapt un fel de "daca doriti sa revedeti" ale festivalurilor de categorie A?

Categoric! Si mai face si ca munca de selectioner sa semene cu un joc de cuburi pentru copii. Paranteza: cind am prezentat Festivalul de film romanesc organizat de ICR Londra, toamna trecuta – cu Stephen Frears si Mungiu pe scena –, am glumit spunind ca a face o selectie de film romanesc, acum, este lucrul cel mai simplu din lume: pur si simplu, alegi premiile de la festivalurile mai importante! Dar un festival competitiv ar trebui sa fie o platforma de descoperiri. Problema e ca le descoperi tot la festivaluri precum Cannes, Berlin,Venetia, si pe urma constati ca tocmai filmele alea au fost premiate... E un cerc vicios.

Cum ar putea fi spart acest cerc?

Nu stiu. O solutie este aceea a TIFF-ului: o competitie numai cu filme de debut sau al doilea film. Acolo stii o regula. La Anonimul am incercat, in primul an ca selectioner, sa prezint numai filme "independente". Iceberg (un film belgian foarte original) a luat Premiul publicului, dar nu a placut unora dintre organizatori – de unde se vede ca publicul este, uneori, cu un pas inaintea celor care cred ca se pricep. In al doilea an, am adus mai multe filme cu "pedigree". Si asa revenim la cercul vicios pomenit...

Deci festivalul filmului independent nu mai este chiar asa independent?

Ca festival, este. Ca filme, mai putin.

Nu filmele fac festivalul?

In teorie. In practica, depinzi de ceea ce este disponibil. Anul trecut, de pilda, voiam foarte mult sa am Persepolis si Breath (al lui Kim Ki-duk). Nu s-au putut obtine, desi pe urma am vazut ca Persepolis a intrat pe ecrane, iar filmul lui Kim a fost prezentat la festivalul condus de Dana Dimitriu (B-EST – n.r.), unde a luat chiar Marele Premiu –, iar doamna care este director executiv la Anonimul a lucrat si pentru acest festival...
Problema, repet, este ca, desi a ajuns la editia a 5-a, Anonimul are inca un profil incert. Cind am fost numit, acum 3 ani, mi s-a dat mina libera sa fac un festival "dupa gustul meu", iar prima editie a mea (2006) a fost minimalista: fara nume/titluri mari, fara glamour. Invitata era "generatia asteptata" (de tineri regizori romani), deci era normal sa-i lasi avanscena. Dar am constatat ca, desi faceam selectia, nu mai aveam controlul: "s-a ales" – ca film de deschidere – The Wind That Shakes the Barley al lui Ken Loach, pentru ca tocmai luase Palme d'Or-ul. Eu vroiam, in schimb, Volver al lui Almodovar (care nu luase, desi este un film mult mai bun). La scurte, am separat fictiunea de animatie si film experimental, pentru ca stiam – din experienta altor festivaluri – ca cele din urma rareori au sansa unor premii. (La editia de anul trecut, din 18 titluri, juriul a avut 10 pe lista scurta!)
La a doua editie ca selectioner am propus – ca film de deschidere – Paranoid Park al lui Gus Van Sant (Gus insusi isi aratase disponibilitatea de a veni in Delta), caci filmul lui Van Sant mi se parea emblematic pentru ce ar trebui sa fie acest festival: o platforma a filmului independent. In schimb, ne-am trezit cu Ken Loach ("recuperat" dupa un an) in chip de invitat (face a face-ul cu publicul a fost un fiasco, idem intilnirea lui Loach cu Mungiu – care n-a mai avut loc) si cu documentarul lui Al Gore in deschidere. A fost si prima oara, in istoria unui festival cind un catalog se deschidea nu cu filmele din competitie (asa cum e normal), ci cu... "Programul paralel"! De ce? Pentru ca era facut de directoarea executiva. Ghinion, pentru ca An Inconvenient Truth, desi oscarizat, n-a dat pe nimeni pe spate: lumea pleca rinduri-rinduri de la el. Nimeni nu-si mai aminteste documentarul scolar al lui Al Gore, in schimb exista multi care-ti vor spune cit de tare i-au marcat filme ca Surghiunul, Flandres, London to Brighton sau Vier Minuten.

Se pare ca nu prea ne dam in vint dupa ecologie.

Normal ar fi sa fim ecologisti cu totii, mai ales in Delta! Dar conteaza si cum prezinti povestea asta. A parut asa, un simplu moft – ca o umbreluta de soare seara...

In 2006 ai fi deschis cu Volver, anul trecut cu Paranoid Park. Anul acesta?

Cu Entre les murs. E un film simplu, dar extrem de pasionant, semi-documentar, jucat, in intregime, de neprofesionisti! Si stii care e comicaria? Ca s-ar putea spune: pai uite – inca o deschidere cu Palme d'Or, nu? Ca sa repet un truism, nu premiul face valoarea unui film. De fiecare data cind am ales un titlu, nu m-am ghidat o clipa dupa premiile sale. Se intimpla insa, uneori, ca tocmai filmul care ti-a placut cel mai mult sa fie si premiat. Anul acesta, la Cannes, a fost unul din cele mai bune palmaresuri din istoria recenta a festivalului! Dar trebuie dat copy/paste pe oferta unui festival cum e Cannes-ul? Cercul vicios de care vorbeam... In mod normal, asemenea titluri ar trebui grupate intr-o sectiune necompetitiva – cum e "Supernova", la TIFF.

Pentru TIFF, Mihai Chirilov vede sute de filme inainte de a alege cele 12 titluri din competitie. Tu cite filme vedeai pentru Anonimul?

Toate – si niciunul! Anonimul, cum stii, vine dupa TIFF... Ce "descoperiri" poti sa mai aduci in aceste conditii? Preselectia la lungmetraje practic nu exista. Faceam o lista de titluri (deja vazute de mine prin festivaluri), asteptind confirmarile. Doar la scurtmetraje aveam preselectie in proportie de 50%, restul erau scurte vazute la Clermont-Ferrand etc. Pe linga problema "slotului" (Anonimul dupa TIFF etc.), mai e si problema celor cinci zile de vizionare. Cite titluri poti arata acolo? Nu-ti poti permite sa ai o sectiune, sa zicem, de filme premiate, caci atunci n-ai mai avea timp sa arati competitia. Asa ca introduci premiatele in competitie...

Deci am putea spune ca Anonimul este sabotat de locatie?

Intr-un fel, da: salile (3 la numar) sint performante, dar limitate ca locuri. Si nu poti arata una acolo, si alta in camping, ca nu e corect, mai ales ca publicul voteaza filmul preferat... Si mai e o chestiune: o cunosc pe Ludmila Cvikova, noul selectioner, am fost intr-un panel impreuna, este o persoana competenta. Dar ma-ntreb: oare nu mai exista, in Romania, un critic care sa poata face selectia? Irina Margareta Nistor, de pilda, a fost trecuta la "munca de jos" – adica la preselectie. Nu mi se pare foarte elegant.

[herbert]

Cornel Todea despre propria colaborare cu Securitatea
link:http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-08-20&id=241626

[Supastar]

permite-mi sa fiu suspect fata de declaratiile acestui individ dupa ce de saptamani bune citesc in catavencu despre el k a fost turnator si k din cauza lui au avut foarte multi de suferit. nu stiu daca asa e, dar sa vina el si sa zica: "da, am fost turnator, dar nimeni nu a suferit de pe urma celor scrise de mine pentru ca eu i-am avertizat si am incercat sa insel sistemul din interior" mi se pare dubios. :sleep:

[Airlight]

World's most owned guy: Levinator25

http://www.youtube.com/watch?v=FZ1st1Vw2kY

well done ea

[redmen]

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/817506/Laura-Vasiliu-infrunta-primaria/

[redmen]

Futu`i mortii masii ... pai mai merita aia sa traiasca dupa ce a facut asa ceva ? As ucide`o cu propriile mele maini.Doamne fereste! Nu am cuvinte!

http://www.realitatea.net/un-copil-de-patru-ani-din-bistrita-a-fost-ucis-cu-cruzime---atentie--poze-socante_335857.html

[StefanDo]

ma socheaza insistenta cu care mass-media relateaza aceasta stire fara a aduce informatii noi. Cand o aud la europa fm din jumate in jumate de ora, imi vine sa-mi iau campii :(

[Supastar]

descopar pe liternet o serie de articole (http://agenda.liternet.ro/cronici/freedomforlazypeople.html) din cadrul scandalului ICR NY. nu ca n-ar avea dreptate in ce spui oamenii aia pe acolo, dar s-a ajuns la o situatie aberanta care culmineaza cu fraza de incheiere a unui domn Vlad Morariu: "Sper sã am ocazia sã revin asupra subiectului.".

NU! NU! NU! sper sa n-ai ocazia niciodata! that's not the point!

cred k intr-o varianta inconstienta si foarte perversa sunt destui intelectuali destul de rasariti care se bucura si ei ca au ce comenta la fel k retarzii aia de pe la antene!

intre timp, kanye west (de care nu prea au auzit intelectualii romani (k ei asculta numa mozart, nightwish si ac/dc) si daca au auzit de el il dispretuiesc in orice caz) pe blogul lui promoveaza de o mie de ori mai eficient CULTURA ROMANA:
Matei Apostolescu (http://www.kanyeuniversecity.com/blog/?em3106=202091_-1__0_~0_-1_8_2008_0_0&em3281=&em3161=)
Alex Dragulescu (http://www.kanyeuniversecity.com/blog/?em3106=202579_-1__0_~-1_-1_05_2008_0_0&em3281=&em3161=)

eu unul nu auzisem de nicicare. primul imi place. al doilea mi se pare interesant.

[ricutza]

ce tari linkuri.
nici eu nu stima de ei.
ma bucur ca se fac chestii de genul asta si in romania.

[silver_boy]

...excelent, excelent articol despre "bufonii regelui" semnat Florin Gabrea
urmaresc ( mai cu seama pentru prestatia inegalabila si carisma lui hurezeanu) emisiunea cu pricina...portretul schitat de F.G. celor cinci analisti ( si mai veseli, si mai tristi) mi se pare memorabil...

Fetele Cotidianului cu iahnie de fasole
(FLORIN GABREA)



In fiecare luni seara, chibitarii de oca�*zie, insetati de cunoastere si divertisment, au motiv de bucurie: la Realitatea TV se intruneste sfatul inteleptilor, cinci la nu�*mar, din trustul Realitatea-Catavencu. Cifra 5, o cifra grea de sensuri si sim�*bo�*luri, care, in reprezentarea ei fenomenala, usureaza binisor, dupa cum se poate lesne inchipui, saptamana de saptamana, buzunarele generosului proprietar de trust. Acesta nu se zgarceste si spera, in schimb, ca investitia sa renteze, intrucat, presupune el, cei cinci membri ai Con�*si�*liu�*lui Editorial al Cotidianului reprezinta sum�*mum-ul jurnalismului profesionist de te�*leviziune, de ultima ora: expertiza, obiec�*tivitate, elocinta, pasiune, stil, claritate si, imperios necesar, telegenie. Ecusonul de analist-comentator a fost aici impartit, la intrarea in sanctuar, fara parcimonie. O quinta valoroasa, imbatabila. O adevarata quinta royala. Ne-am ingadui, dintr-un im�*puls ludic, sa asociem pe fiecare dintre ei cu valoarea, in ordine crescatoare, a car�*ti�*lor care compun formatia de poker atot�*cas�*tigatoare: Decarul - Mircea Dinescu, Valetul - Adrian Ursu, Dama - Robert Tur�*cescu, Popa - Doru Buscu si Asul - Emil Hurezeanu. Se poate prezuma culoa�*rea lor comuna, aducatoare de noroc: trefla, cu cele trei varfuri infipte ca un tri�*dent in potul gras, imprastiat pe postavul verde-cenusiu al media autohtone, la care ravneste orice novice optimist - mo�*ne�*dele zornaitoare ale autoritatii, jetoa�*nele multicolore ale notorietatii si banc�*notele jumulite ale prosperitatii in galop. Patru dintre ei cred ca sunt idolii la care se inchina pelerinii audientei si, precum pes�*carul Santiago din nuvela lui Heming�*way, dorm linistiti si viseaza lei. Doar unul este insusi leul si viseaza la o alta jungla, care sa-l incapa si sa-l merite.

Decarul omniprezent si omniscient este chemat in virtutea inertiei, fiindca, fara el, quinta suprema nu s-ar putea con�*stitui. Nu are asadar valoare in sine, in ca�*drul formatiei, ci una contextuala. Portre�*tul lui pare sa fie materializarea urma�*to�*rului silogism: "Lumea este variata si in�*fi�*nita. Mircea Dinescu este un om de lume. Deci Mircea Dinescu este chiar lu�*mea variata si infinita, in fiintarea si concomitenta ei reflectare". De aici, aplom�*bul agresiv, insotit cel mai adesea de formulari pe un ton apodictic, fiindca nu competentele profesionale conteaza, ci rezonanta biografica si onomastica. Pri�*pit, umoral si excesiv de neprotocolar, Mir�*cea Dinescu exceleaza in oralitati stri�*den�*te, licentioase, si accente de o vulgaritate naucitoare, mai ales atunci cand, cu in�*�*ga�*duinta celorlalti participanti si in beneficiu propriu, exhibeaza copertile manualului de cuget golanesc si simtiri concupis�*cente, caruia i se dedica trup si suflet, revista de trista celebritate Plai cu boi, o mostra rara de misoginism maculator, prost gust si humor ieftin, de sorginte pau�*pera. Aici simtul negustoresc ancestral da cu tifla probitatii si acuratetii jurnalistice achizitionate in graba de la taraba unui bazar oriental. Cat priveste inchinaciunea in versuri, adresata Elodiei, la emisiunea din 25 august 2008, lipsita de cea mai ele�*mentara intelegere, discretie si empatie pentru persoana disparuta, ea naste in�*�*trebarea legitima: cum ar fi sunat versul de la urma, "ea ne face din cur cu ochiul", daca ar fi fost vorba de propria fiica, pierduta, precum Elodia, in neant sau sub pamant? Poate ca acest raspuns ar fi trebuit sa-l dea ceilalti patru jurnalisti, care, osteniti de atata analiza pertinenta, au izbucnit intr-un ras de circumstanta. Mo�*mentul recitarii a dat tonul unei rupturi brutale intre o emisiune serioasa de jur�*na�*lism aplicat, de care avem nevoie ca de aer, si balciul cenaclier de provincie. Za�*darnic isi rotea Gore Pirgu privirile lubrice in cautarea lui Pasadia si a lui Pantazi. La masa stateau doar niste umbre mute. Dar mondenitatea si hedonismul poetului, re�*ciclat in analist hazliu si gastronom au�*to�*didact, au salvat, la tanc, aparentele. Mir�*cea Dinescu a oferit, la sfarsitul emi�*siu�*nii, o reteta noua de iahnie de fasole.

Valetul pandeste atent si, format la scoa�*la CTP (Cuvantul trozneste si poc�*nes�*te), viseaza la o charisma in veci nein�*�*corporata, compensata verbal prin aser�*tiuni precise, dovedind o gandire rapida si asociativa. Expresia este glaciala si con�*ton�*denta, tradand nu doar rautate si ne�*par�*ticipare afectiva, ci si o latenta predis�*po�*zitie catre agresivitate. Adrian Ursu exem�*plifica cel mai bine opinia ca jurna�*lis�*tul incorporeaza trei intr-unul: detectivul, procurorul si judecatorul. Si toti trei sunt in�*�*�*tepeniti intr-un zambet fad, prafuit, ca al unei statui budiste, recent dezgropate.

Dama, aflata in pozitia de mijloc, nu com�*plet lipsita de o anume mladiere, in�*con�*stanta si cautare a reperelor certe, ati�*tu�*dini preponderent feminine, pornita cand�*�*va impetuos si promitator, priveste cand spre primii doi, mai mici ca valoare decat ea, cand spre varful formatiei, in speranta inhatarii excelentei profesionale. Ca multi alti colegi de generatie, Robert Turcescu, un adept infocat, la inceputuri, al scolii jurnalistice CTP (Cristian Tudor Po�*pescu), aspira, si el, dar cu putine san�*se, la statutul de "guru" al natiunii, precum mo�*delul sau de odinioara, ale carui sentinte cad cu zgomot semantic si ra�*man, pentru multa vreme, un punct de mirare si seductie. Histrionismul decarului il atrage in aceeasi masura ca si hiera�*tis�*mul rigid al valetului. Dar niciunul nu i se potriveste intru totul. Moale si relaxat, uneori, ca un causeur innascut, febril si as�*pru, alteori, Robert Turcescu pare in per�*manenta preocupat de dilema funda�*men�*tala, raspunzatoare pentru toate esecurile sau izbanzile umane: luarea deciziei corecte la momentul dat. In clipul pu�*blicitar al emisiunii Fetele Cotidianu�*lui, Robert Turcescu isi incruciseaza bra�*tele peste piept si isi salta, ostentativ si copilaros, barbia, incercand, parca, sa im�*pu�*na respect si recunoastere. Doar ca un statut nu se impune, ci se castiga.

Popa (Regele), nici batran, nici inte�*lept, nici bun, asa cum il arata imaginea tra�*ditionala pe cartea de joc, nu este in cautarea a ceva, el stie ce are, la ce a ajuns si catre ce se indreapta. Verbul, arma lui cea mai de temut, este la fel de efi�*cient, atat in presa scrisa, cat si in cea vizuala. Dintre cei cinci, Doru Buscu este cel mai putin telegenic, stangacia lui cor�*po�*rala este, de multe ori, evidenta. Pare mai preocupat de formulari, decat de rationamente, desi el doreste exact con�*tra�*riul. Nu isi simte prestigiul amenintat de primii trei, lumea lui e una a pozi�*tio�*na�*rilor solide, si nici nu ravneste sa uzurpe autoritatea piscului. Isi este suficient siesi. Trasatura stilistica si comporta�*men�*tala dominanta, cruzimea, a simtit-o pe propria piele Traian Ungureanu, intr-o emi�*siune de pomina, moderata de Robert Turcescu. Campion la terfelirea in noroi a unui coleg, prins el insusi in clestele unui embarras de choix, maestrul de cere�*mo�*nii isi imbunatatea ad-hoc performantele sadice, sub privirile admirative ale lui Tur�*cescu si neputinta descurajanta a vic�*timei.

Asul inchide quinta si o onoreaza. Emil Hurezeanu este tot ce are mai bun jur�*nalismul romanesc la ora actuala. Mai ales cel de televiziune. Cultura, eleganta, viziunea, cunostintele solide din domeniul politologiei si istoriei, precum si folosirea unei limbi curate si expresive fac din emi�*siu�*nile la care participa Emil Hure�*zeanu o adevarata sarbatoare. La Fetele Cotidia�*nu�*lui, unde se face politica inalta, cu iah�*nie de fasole si "sarmalute in foi de fita", Emil Hurezeanu nu isi are locul. Pen�*tru el ar trebui inventat un alt Banchet.

Daca as fi prietenul lui, mi-as permite sa-i spun: "Ia-ti desaga si toiagul si um�*bla!". Quinta ramasa descoperita s-ar pu�*tea oricand inchide cu vreun nouar de pri�*pas si, atunci, popa (regele) ar prelua pozitia cea mai inalta, manuind cu auto�*ri�*tate sceptrul si sigiliul trustului. Dar cum nu-i sunt prieten, eu raman neconsolat, iar el ramane, mai departe, sa gireze, din mo�*tive personale, o "tacla analitica" cu gust de iahnie.

[Bogie]

http://www.guardian.co.uk/artanddesign/2008/sep/07/damienhirst.art

[Cinemania]

A început sfârºitul lumii

http://www.adriangeorgescu.ro/2008/09/12/a-inceput-sfarsitul-lumii/
:lol:

[Proletar]

A început sfârºitul lumii

http://www.adriangeorgescu.ro/2008/09/12/a-inceput-sfarsitul-lumii/
:lol:

slabut.
cliseu.

[Cinemania]

A început sfârºitul lumii

http://www.adriangeorgescu.ro/2008/09/12/a-inceput-sfarsitul-lumii/
:lol:

slabut.
cliseu.

spune-i lui Georgescu

[silver_boy]

N-am "prins" din pãcate niciun volum din Fãnuº Neagu...
în schimb îl citeam "retrospectiv" ºi cu pasiune prin
"Almanahele" Literare din anii 60-70...avea o rubricã
permanentã unde scria un soi de prozã-poeticã a la
Turgheniev ºi unde fraza era întotdeauna lungã,
alambicatã,...plus foarte multe articole în Literatorul...en fine,
Fanus Neagu a fost / se stie / un inregimentat al fostului
sistem dar vorba bancului “noi nu de aia il iubim”….
textul de mai jos a fost publicat de Tuca, (
acu vreo 2/3 saptamani) la insistentele bardului,
satul peste poate de indecenta morbida a hienelor de presa ....


Dragã Marius Tucã,
În numele amiciþiei ce ne leagã,te rog sã inserezi
în Jurnalul Naþional aceste rînduri adresate multor
ziariºti sau reporteri din mass-media centralã,
tineri sau mai puþin tineri, dar toþi de o seamã
cu barbaria. O fac atît în numele meu, cît ºi al
unor prieteni ca Radu Beligan, Sergiu Nicolaescu
ºi ªtefan Iordache, hãrþuiþi, ca ºi mine,
cu neruºinare tenace, de niºte condeie butucãnoase.

Vã e foame de moarte de ne cãutaþi prin
toate spitalele? Aºteptaþi-o cu încredere
în pragul casei voastre, va veni, n-a lipsit
la nici o întîlnire. Cei care nu mã credeþi,
puneþi mîna pe o lamã ºi ascuþiþi-o pe venele de la o mînã.
Straniu e faptul cã majoritatea dintre voi vor muri
fãrã sã se fi nãscut. Un scriitor german, Hans Fallada,
a scris un roman intitulat "Fiecare moare singur".
Mãcar pentru simpatia pe care o purtaþi scriitorilor
strãini – cei români de mult nu mai intrã în discuþie –,
încordaþi-va sã gãsiþi o explicaþie pentru lipsa umbrei
voastre pe copertele istoriei contemporane ºi lãsaþi-ne
pe noi în pace. Cred însã cã exemplul Fallada,
pe care l-am ales, nu e fericit, întrucît, dacã
vã mai spun cã tot el a scris ºi romanul
"Banii nu fac doi bani", aleluia!, voi,
care ºtiþi cã banii fac totul.

Da, sînt bolnav – cancer de prostatã
cu diseminãri –, mã tratez la Spitalul
Elias (mã opresc sã fac o plecãciune
în faþa medicilor, asistentelor,
infirmierelor ºi tuturor slujitorilor
acestui spital pentru imensa lor dragoste de oameni)
ºi nu doresc altceva decît sã mã lãsaþi în pace
cu nenorocul, suferinþa, spaimele ºi speranþele mele.
Eu ºtiu sã îndur, vîrsta m-a învãþat multe,
dar am o familie, rude, prieteni pe care-i
îngroziþi cînd mã îngropaþi a doua oarã
în decurs de ºase luni. Vã întreb: o faceþi
din pustiu sufletesc sau din cea mai elementarã
lipsã de conºtiinþã profesionalã? Apoi,
ce bucurie vã trezeºte suferinþa altora?
ªi, mai ales, pentru ce ne vreþi dincolo de dincolo?
Literaturã nu citiþi, prin urmare nici cãrþile mele,
la film nu mergeþi, la teatru nici atît. Îmi închipui
cu toatã sinceritatea cã nici de urît nu ne urîþi.
Atunci nu încape decît o singurã explicaþie:
sînteþi mînaþi cu biciul de patronii voºtri sã
aduceþi ºtiri ce sã sature aºteptãrile unui public,
de voi înºivã format metodic, de-a lungul timpului,
ca amator de telenovele imbecile,
senzaþionalism ieftin, erotism vulgar etc.

[herbert]

trist prilej pentru aceasta scrisoare revoltata...
textul e o mica bijuterie, care prinde exact,
in fraze scurte si precise, amatorismul si
nesimtirea aproape criminala din presa romaneasca,
care alearga dupa senzational si morbid...
Fanus Neagu nu este un scriitor pe care
l-am frecventat si cultivat - scrisul sau excesiv poetizat,
fara rigoare, fara o elementara constructie dramatica
(a se vedea asa-zisele sale romane) nu mi-a placut.
aici, in aceasta scrisoare, imi place.
ii doresc sanatate si putere de revolta.

[redmen]

Am visat nopti intregi la ce s`ar fi putut intampla cu omul acesta.

http://news.yahoo.com/s/ap/20081002/ap_on_re_us/fossett_search

[Dulce de Leche]

http://www.jurnalul.ro/articole/135552/
verde-n-fata--petru-popescu:-un-scriitor-dublu-

aricolul nr. 2 în 2 zile. l-am comentat pe primul,
"simpatic" dupã cum bine se vede acum.
la cel de-al doilea am cãzut de-a dreptul în depresie.

(azi i-am comandat, lui Andrei Codrescu,
toate cãrþile editate de Polirom, majoritatea erau la 4,99 lei,
ar fi fost ºi pãcat. acum vreo 2 ani
i-am citit ceva poezie. mi-a plãcut.)

[Proletar]

http://news.yahoo.com/nphotos/
Phnom-Penh-Post/photo//081009/photos_od_afp/
02b0365ca4ed5100a05afede506df264//s:/ap/
20081010/ap_on_fe_st/
as_odd_cambodia_unique_divorce;
_ylt=AtW0gvur3N.6vb5ik7JcSo4uQE4F

[silver_boy]

un text responsabil, plin de curaj ºi adevãr, scris de unul dintre cei mai talentaþi gazetari sportivi...

Lumea lui Bã ºi Bre
Cãtãlin Tolontan
13 Octombrie, 2008 |


Criza are ºi partea ei bunã. O gãsiþi aici, exprimatã cu un umor trist, de cãtre Dan C. Mihãilescu: “Lãsaþi criza în pace! Ea nu ne vrea rãul! Criza ne responsabilizeazã, ne solidarizeazã, ne recalibreazã”.

ªi mai e ceva. Acum pietrele zboarã într-o altã direcþie decît în cea consacratã. Dintr-o datã, Andrei Pleºu, Horia-Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu, Traian Ungureanu, Mircea Mihãieº sau Mircea Cãrtãrescu nu mai sînt obiect predilect pentru vînãtorii lor. Bãºcãlia la adresa intelectualilor s-a transferat cãtre bancheri, oamenii din BNR ºi, în general, cãtre mediul economic.
Dar se vor întoarce! Nu poate rãmîne anul neîncununat. O lucrare trebuie dusã pînã la capãt. Þintaºii vor reveni.

Pînã la os
Aºadar. Anul acesta am aflat cã Horia-Roman Patapievici e un scriitor obscur, cifrat ºi un manager catastrofal al Institutului Cultural Român.

Cã Mircea Cãrtãrescu e un poet eºuat într-un scriitor ale cãrui cãrþi fie nu au succes la public, ci doar la criticã, cazul “Orbitor”, sînt deci simandicoase, fie au prea multã prizã la public, “De ce iubim femeile”, ceea ce dovedeºte un populism jenant pentru un calofil.

ªi tot aºa, om cu om ºi femur cu femur.

Campania are o mizã simplã. Trebuie sã ne intre în cap: în România nu existã elite! Nu existã oameni care sã fi contat ca modele publice în ultimele aproape douã decenii. Nu existã o culturã a diferenþei, toþi sîntem la fel. La fel de modeºti, desigur!

Unde sînt creaþiile lor?
ªtiþi ce e, totuºi, ciudat în aceastã nivelare programaticã? Lipsa unei propuneri.

Sã acceptãm, de dragul reducerii la absurd, cã oricine ar fi reuºit, în locul lui Gabriel Liiceanu, sã facã din Editura Politicã ceea ce azi este Humanitas. La urma urmei, e clar cã “Bunul gust al libertãþii” e pe toate drumurile în România . Trãim din plin asta în ultimele douã decenii!
Dar unde putem gãsi editura dezvoltatã de cei care azi îl criticã pe Gabriel Liiceanu? Sau unde sînt textele care sã intre în cultura urbanã ºi sã circule din mail în mail, parcã în ritmul anotimpurilor, aºa cum cãlãtoresc de ani de zile, între prieteni, frazele lui Andrei Pleºu?!

În ce credea Amy?
Fie, Horia-Roman Patapievici este neiertãtor cu defectele românilor! Dar unde sînt volumele calde ºi optimiste ale celor care îl mãscãresc, în ziare sau pe tv?!

ªi unde sînt articolele cu altã temã decît Traian Ungureanu scrise de adversarii viscerali ai lui Traian Ungureanu? Analizele lui despre lumea contemporanã obosesc desigur, aºteptãm puncte de vedere serioase, nu precum aceasta în care sã se întrebe în ce credea stewardesa Amy! Ce treabã avem noi cu Amy?

Timorare
Interesul politic imediat este doar paravanul, nu mobilul real al atacului la adresa intelectualilor. Bãsescu vine ºi pleacã. Partidele alterneazã la putere. Dar o societate fãrã repere este scopul subliminal al campaniei.

Demolatorii de elite vor ca argumentul sã fie înlocuit de CAPS LOCK, iar dezbaterea publicã sã fie purtatã cu “bã”, “mã” ºi la un nivel timorant pentru partener. Dacã e nevoie de ceva poze cu stewardese, vor veni ºi acestea! Sã domine cine vorbeºte mai tare, cine scrie mai apãsat, cine are tupeu!

Ni se propune o lume în care, dupã ce Andrei Pleºu a scris astfel ( http://cosminvaman.com/2008/04/plesu-despre-omul-cu-laptopul/ )despre Valentin Stan, e firesc ºi amuzant ca acesta sã-i rãspundã aºa.
( http://www.jurnalul.ro/articole/136033/valentin-stan:-basescu-plesu-si-gheizerul-din-cap! )

[nume]

Cã Mircea Cãrtãrescu e un poet eºuat într-un scriitor ale cãrui cãrþi fie nu au succes la public, ci doar la criticã, cazul “Orbitor”, sînt deci simandicoase, fie au prea multã prizã la public, “De ce iubim femeile”, ceea ce dovedeºte un populism jenant pentru un calofil.


Bun articolul. Mare idiot.

[herbert]

un articol bun despre turnatorii cu imaginatie. ultimul sosit - Kundera.
link: http://www.adevarul.ro/articole/de-unde-vii-tu-mielule-de-la-securitate-domnule.html

[Cinemania]

un articol bun despre turnatorii cu imaginatie. ultimul sosit - Kundera.
link: http://www.adevarul.ro/articole/de-unde-vii-tu-mielule-de-la-securitate-domnule.html

yep..misto

[klein]

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/825193/MANOLESCU-De-ce-nu-mai-merg-la-stadion/

Aduci acasa maimuta si ea da foc la mobila
da' tot ea lucreaza la strans gunoaie si la spalat wc-uri

[klein]

Asta e viata pleci de jos si ajungi sus daca poti.Ei sunt platiti pentru joburile astea'' degradante''.Nu scuipi insa acolo unde maninci .Daca nu-ti place te intorci la tine in trib .Poti sa astepti linistit acasa un genocid (Rwanda) ,o bomba pusa de baietii cu turbane (Algeria ) ,un viol in grup (Africa de Sud ,Sudan,Burundi ) ,o foamete provocate de vreun dictator tembel .
Si pina la urma daca esti atit de prost platit si de oropsit in Franta nu arunci 50 sau 100 de euro doar pentru a fluiera imnul .Poti sa folosesti banii mai bine.In trimiti acasa rudelor tale sau ii donezi unei moschei care indoctrineaza viitori teroristi.
Sau citesti : http://www.humanitas.ro/carti/carte.php?id=2484
Unde vrei sa se intoarca, ca aia de au fluierat sunt francezi, nascuti in franta. sa nu-mi spui ca ii trimiti la bunici. :lol: Problema e cu cei de nationalitate franceza care sunt tratati ca niste gunoaie. Noii imigranti tac si-inghit.

[klein]

Ii trimitem pe toti la origini,la totemurile si iurtele lor ,la dromaderii si dunele lor.Treaba e ca francezii sunt rasisti dar mai mult sunt speriati .Pai sa vezi noaptea pe strada citiva malaci mai bruneti ca vin spre tine -te apuca tremuriciul.Daca aia au sticle de Fanta in mina tu crezi ca au benzina si vor veni sa-ti dea foc la masina ta .Dai in fandaxie ,in xenofobie si apoi in ipohondrie.
:shock: gandesti asa pentru ca in romania nu sunt negri iar alteritatea e mai pronuntata, dar in tarile cu multi imigranti de origine africana, sa vezi pe strada niste negri e foarte natural si nicidecum nu te apuca tremuriciul.

[klein]

http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-4969115-mircea-daneliuc-nu-permite-difuzarea-filmelor-sale-gala-celor-mai-bune-filme-romnesti.htm

[klein]

http://www.lemonde.fr/culture/article/2008/10/30/les-pepites-de-cioran-devant-le-juge_1112899_3246.html#ens_id=1112974

[Floydman]

http://www.hotnews.ro/stiri-international-5057174-miliardara-escrocul-scandalul-santajului-sexual-celei-mai-bogate-femei-din-germania-roata-cea-mare-bmw-susanne-klatten.htm


chiar ca viata bate filmul...

[redmen]

Foarte tare.

[Cinemania]

Sgarbi ala ar trece si peste 'cadavre' ca sa fac banu' :D

Sgarbi nu s-ar afla la primul santaj de acest gen, el ar mai avea si alte bogatase la activ, printre care si o milionara elvetianca de 83 de ani.

[Floydman]

saruta-ma pe proteza, darling, dar vezi ca balamaua e defecta...

[redmen]

http://www.cotidianul.ro/modelul_obama_pe_cand_si_un_ungur_presedinte_al_ro maniei-63768.html

[StefanDo]

Batman il da in judecata pe Christopher Nolan

http://www.cinemagia.ro/news.php?news_id=10401

[redmen]

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/828321/SENATUL-EVZ-Pe-propria-piele/

[silver_boy]

Epistolã cãtre un prieten - Mici ficþiuni despre celebritate de Gabriel Liiceanu

Nu ºtiu dacã þi-am povestit vreodatã cum a fost când am devenit celebru. Lucrul s-a petrecut în 2002, la scurtã vreme dupã ce apãruse Uºa interzisã ºi când revista România literarã îmi acordase Premiul "Cartea anului". Trebuie sã ºtii cã pânã atunci nu eram decât notoriu. Scriam la câþiva ani o carte, apãreau cronici la ea, uneori mai bune, alteori aºa ºi aºa, alteori deloc. Se mai întâmpla ºi sã iau parte la câte o polemicã. Sau sã primesc, de la câte un cititor, o scrisoare. Ce mai, simþeam cã viaþa literarã pulseazã în jurul meu! Iar când dãdeam câte un interviu la radio pe teme culturale, ba uneori chiar la televiziune, la emisiuni cu rating mic, numele îmi era pronunþat corect.
Cum zic, eram notoriu. Însã despre celebritate nu ºtiam, ca scriitor, decât puþine lucruri ºi mai toate din povestirile înaintaºilor mei. ªtiam, de pildã, cã dupã ce scrisese Maitreyi Mircea Eliade devenise celebru. ªi aºa, celebru fiind, se întâlneºte pe stradã cu un fan care se repede la el, îi scuturã mâinile ºi îi spune cu vocea sugrumatã de emoþie: "Nu ºtiþi ce fericit sunt sã vã întâlnesc, domnule Mircea Eliade Rãdulescu!". Ce importanþã avea cã îl corcise pe Eliade cu venerabilul, mort de vreo 50 de ani, Ion Heliade Rãdulescu? Mai ºtiam, iarãºi, cã la scurtã vreme dupã ce publicase faimoasa interpretare la basmul Tinereþe fãrã bãtrâneþe ºi viaþã fãrã de moarte, Noica se întâlneºte cu un tip care se declarã admiratorul lui. "Ce anume aþi citit din mine?", îl întreabã Noica cu zâmbetul lui mieros. "Interpretarea la Punguþa cu doi bani ".
Dar una e sã ºtii ceva despre celebritatea altora, ºi alta e sã o simþi pe pielea ta. Într-adevãr, a doua zi dupã ce luasem premiul cu pricina ºi ºtirea fusese datã ºi la televizor, sunã la uºa apartamentului meu unul dintre vecini: "Am auzit cã aþi fost premiat pentru o carte, În spatele uºilor închise. Aþi putea sã mi-o daþi ºi mie?" De-atunci am primit sute de telefoane de felicitare ºi scrisori de la prieteni din þarã ºi strãinãtate, o grãmadã de oameni m-au oprit pe stradã ºi mi-au declarat cã Uºa mea le schimbase viaþa. Toþi citiserã cartea ºi erau entuziasmaþi. Unul mã felicita pentru Cu uºile deschise, altul îmi vorbea despre Uºa întredeschisã, altul îmi mulþumea pentru Poarta interzisã. Ba chiar, la câteva zile dupã vestea premierii cãrþii, o doamnã aferatã intrã în Librãria Kretzulescu ºi cere imperativ cartea Ferestre deschise "de autorul ãla cu L care a luat un premiu". Devenisem, în sfârºit, celebru! Însã consacrarea absolutã nu s-a petrecut decât atunci când ºi alte cãrþi pe care le scrisesem, unele cu mulþi ani în urmã, au devenit, la rândul lor, celebre. Oamenii începeau sã se intereseze de toatã "opera mea". În urmã cu câteva luni, un cititor din Timiºoara a întrebat la Librãria "Joc secund" de Furnalul de la Pãltiniº.
Un an mai târziu, Andrei Pleºu a publicat Despre îngeri ºi, la scurtã vreme dupã aceea, a devenit, la rândul lui, celebru. Traiectoria celebritãþii sale a arãtat, în linii mari, la fel ca la mine. ªi el a luat Premiul "Car�*tea anului" ºi, tot aºa, a doua zi dupã aflarea veºtii, un telefon a sunat la secretariat la Humanitas. O voce tânãrã ºi suavã, strangulatã de emoþie, a întrebat: "Nu ºtiþi, vã rog, de unde aº putea sã îmi procur cartea Despre ingineri de Andrei Pleºu?"
De fapt, dacã stau sã mã gândesc bine, el a cunoscut celebritatea cu mult înaintea mea. Prima oarã, cred, când a fãcut o vizitã în China ca ministru al culturii. Era prin 1990. Se plimba pe un mare bulevard din Pekin, când ºi-a dat seama cã din ce în ce mai mulþi chinezi încep sã se bucure la vederea lui ºi îi fac semne extrem de prietenoase. Sã fi fost vreo pozã de-a lui prin ziare?, s-a gândit o clipã. Dar de ce sã simtã chinezii o atât de mare bucurie la vederea ministrului român al Culturii? Cum semnele de simpatie creºteau în mod vizibil de la un minut la altul, prietenul meu s-a aplecat cãtre însoþitorul sãu ºi l-a rugat sã-i explice ce se întâmplã. "Acum douã zile, Excelenþã, a fost un concert al lui Pavarotti ºi lumea crede cã sunteþi el."
Amicul meu a avut parte de o grãmadã de astfel de dovezi de celebritate. Cãlãtorea la un moment dat cu trenul cãtre Iaºi. Un individ care stãtea pe culoar trecea când ºi când prin dreptul compartimentului ºi-i arunca priviri scrutãtoare. În cele din urmã a deschis uºa ºi a strigat victorios: "V-am recunoscut! Sunteþi Ludovic Spiess!"
Altãdatã era la Sinaia, unde se retrãsese pentru câteva zile sã-ºi încheie "cartea cu inginerii". Ieºise dupã masa de prânz "sã ia puþin aer". Din capãtul strãduþei pe care mergea se apropia un tip. Pe mãsurã ce se apropia, chipul lui trãda o emoþie crescândã. Ajuns la câþiva metri, îºi scoate cu un gest ceremonios cãciula ºi zice rãspicat: "Sã trãiascã bucãtarul nostru de la PRO TV!". Îl confundase cu Radu Anton Roman, Dumnezeu sã-l ierte, cel care avea o emisiune gastronomicã cu mâncãruri româneºti (destul de grele).
În sfârºit, îmi aduc aminte cã, în urmã cu ceva vreme, Andrei se interneazã la Elias douã-trei zile pentru niºte analize. E dimineaþã, e îmbrãcat într-un halat elegant de mãtase, ºi traverseazã, pentru a ajunge la laborator, o salã de aºteptare, unde, în faþa diferitelor cabinete, oamenii aºteaptã sã le vinã rândul. Se simte privit ºi, la un moment dat, aude în spatele lui: "Uite-l, bã, pe Liiceanu!"
Cam asta înseamnã sã fii celebru. Trei trãsãturi ale celebritãþii cred cã se desprind de aici. Prima: eºti celebru atunci când poþi stârni în jurul persoanei tale un numãr maxim de malentendu-uri, într-o unitate cât mai micã de timp. A doua: ca sã fii celebru, e, de asemenea, obligatoriu ca gafa, confuzia, malentendu-ul pe care le stârnesc persoana ta sã fie însoþite de entuziasmul ºi jubilaþia maximã a celui care le produce. În sfârºit, temeiul adevãratei celebritãþi nu este gestul care se presupune cã te-ar putea face celebru, ci caricatura lui. Altfel spus, un om nu este celebru pentru ceea ce a fãcut, ci pentru ceea ce se spune despre ce a fãcut sau despre ceea ce se crede cã a fãcut. Un om devine celebru din clipa în care începe sã convieþuiascã cu propria lui caricaturã.

Tocmai mã pregãteam sã îþi trimit aceste rânduri, când o experienþã de ultimã orã mi-a îmbogãþit micile mele reflecþii despre celebritate. Un tip a scris despre mine, într-o gazetã de profesioniºti ai informãrii, tot felul de grozãvii: mi se dusese vestea, zicea, cã plecam din casele oamenilor cu tot felul de obiecte, drept care de la o vreme nu mai primeam nici un fel de invitaþii; cã sunt somnambul ºi vecinii din bloc nu pot dormi noaptea pentru cã mã aud cum le foºnesc pe la uºi; cã de cele mai multe ori vin la facultate beat mort ºi cã, dupã curs, studenþii mã urcã cu greu în maºinã. Ba chiar cã, în urma desecretizãrii arhivelor, a reieºit cã am lucrat într-un departament special al Securitãþii ºi cã am pus la cale miºcãri studenþeºti la Paris...
Nu ºtiu sã intru pe forum, dar prietenii care umblã zilnic prin asemenea locuri de pierzanie postmodernã mi-au spus cã, în urma acestor dezvãluiri, s-a încins o mare discuþie pe net: unii au declarat cã ceva-ceva din toate astea, pentru cine avusese nas - ºi ei avuseserã! -, se simþea deja din comportarea mea anterioarã. Alþii spuneau cã nici ei nu erau de acord cu unele aspecte din comportarea mea anterioarã. Acuzele recente, trebuie totuºi sã recunoaºtem, erau exagerate (de pildã, mulþi ºtiau cã nu beau - aflaserã cã eram cirotic din tinereþe - ºi cã nici nu am maºinã). Aºa încât, din spirit cavaleresc, încetau o vreme orice disputã cu mine ºi se declarau indignaþi de grosolãnia acuzelor pe care, vorbind deschis, le considerau simple calomnii. (Nici mãcar umblatul noaptea pe scara blocului nu-i convinsese.) În sfârºit, o a treia categorie considera toatã tãrãºenia o mârºãvie ºi propunea ieºirea în stradã ºi organizarea unui marº de protest. Ba chiar, date fiind adevãratele mobiluri ale acestei murdare campanii, se impunea o nouã revoluþie.
Acum, ce-i drept, nu pot sã nu recunosc cã, într-un fel, meritasem acest tratament. În loc sã-mi vãd de treaba mea de intelectual (un adevãrat intelectual trãieºte, dupã cum se ºtie, complet desprins de lumea din jur), avusesem inspiraþia tâmpitã sã semnez un "apel" (unii ziceau cã aº fi fost chiar autorul lui), adicã ceva care nu are un statut precis, dar care îi enerveazã teribil pe oamenii politici ºi de pe urma cãruia tragi tot felul de ponoase. Ca, de pildã, tocmai chestia asta cu ziarul.
Nenorocirea e însã alta. Omul nostru cu dezvãluirile, de care nu ºtia nimeni pânã acum, vãzând ce tam-tam a fãcut cu rândurile lui ºi câte comentarii a reuºit sã stârnescã, s-a zãpãcit complet. De fapt, se zice cã ºi-a pierdut minþile. Mi s-a spus cã umblã pe strãzile Brãilei (se pare cã de-acolo e) cu faþa inundatã de fericire, cã uneori se opreºte locului ºi priveºte pierdut cãtre cer. Un trecãtor susþine cã l-a auzit la un moment dat murmurând: "Doamne, de ce tocmai eu, pãcãtosul de mine? De ce mie? De ce mi-ai dat mie povara asta?"
I se întâmplã totuºi ca uneori, în timp ce se aflã în extaz, sã tragã cu urechea. Aºa se face cã la un moment dat a auzit o doamnã în vârstã spunându-i fetiþei cu care mergea de mânã (era pesemne nepoata ei): "Uite, Afrodita, uite-l pe cel care a descoperit cã dl Liiceanu e somnambul. Când o sã fi mare..." Se zice apoi cã intrã pe forumurile ziarelor ºi cã intervine în toiul discuþiilor: "Eu sunt cel care a scris articolele cu Liiceanu! Eu sunt! Iatã ce cred cã trebuie fãcut mai departe. Trebuie sã-i arãtãm cu degetul pe toþi cei care... Copiii noºtri nu pot avea asemenea modele! Eu n-am de fapt nimic cu dl Liiceanu. De fapt îl respect. El s-a purtat frumos cu mine..."
Între timp mi-a scris o scrisoare. Mã roagã sã-i pomenesc numele în public. Mãcar o singurã datã. Dacã se poate, în scris. Îmi spune cã dacã nu o fac... Oricum, cei care l-au tocmit i-au mai dat ºi alte comenzi. O sã vãd eu...
Iar eu nu vreau. Pur ºi simplu nu vreau. Sã nu-þi închipui cã e uºor sã-l refuz. Tipul mã aºteaptã în fiecare dimineaþã când ies din casã. Stã zgribulit lângã teiul din faþa porþii, e palid, iar hainele îi miros a mucegai. Mã aºteaptã cu mâna întinsã. κi închipuie cã aº putea sã-i arunc în ea o copeicã de nemurire. Cum sã-l conving cã n-am de unde? Cã doar fac parte din acel grup de "oameni celebri" pe care lumea îi tot confundã între ei. Merge în urma mea ºi scânceºte: "Mãcar o datã! Fie ºi în treacãt! Într-un colþ de ziar. Într-o notã mãruntã de subsol. Pomeneºte-mi mãcar o singurã datã numele! Te-am înjurat, e drept, dar în felul ãsta lumea a ajuns sã vorbeascã de mine. Acum toþi vorbesc de mine: sunt cel care te-a înjurat! Spune-le cã ai auzit! Scrie-mi, mãcar o datã, numele!" Iar eu nu vreau. Pur ºi simplu nu vreau.
Sã nu-þi închipui însã, dragul meu, cã de pe urma acestei întâmplãri nu m-am ales cu ceva. Am aflat cã existã ºi a patra trãsãturã a celebritãþii: eºti celebru când poþi face ca cineva, aruncând peste tine toate zoaiele strânse în hârdãul existenþei lui, sã ajungã, vreme de câteva zile, cunoscut. Recunoaºte: grea povarã celebritatea!

[Proletar]

ia de aici electorale, neamule!! :lol: :lol: :lol:

http://www.ieseanul.ro/ultima-ora/bataie-cu-apa-la-tv-in-campania-noastra-electorala-video-3565564

[Pitbull]

Mersi, Prolly, chiar mä pregäteam s-o caut pe youtube, o zärisem la cârciumä, când îmi beam berea.

[europe_east]

pe mine ma surprind (la faza de mai sus) comentariile retardate de pe u-tube...

[silver_boy]

un mistreþ îngãlat ºi-o ciocãnitoare istericã...singurul meu regret e cã nu s-au luat la bãtaie!

[redmen]

o zärisem la cârciumä, când îmi beam berea.

Idem,numai ca eu sorbeam o cafea si`un cappy :)

[Proletar]

o zärisem la cârciumä, când îmi beam berea.

Idem,numai ca eu sorbeam o cafea si`un cappy :)

in schimb, bideul si ciocu' mic nu si-au permis decat o apa plata :)

[redmen]

Aveau pact sa nu fie ceva care lasa pete.

[Bogie]

Alex Leo Serban, distins cu Marele Premiu, la Gala Jurnalismului cultural

http://www.newsiasi.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=7844&Itemid=1

[Pitbull]

Subiectul meritä atentie, dar tipul are un ton prea sententios în raport cu niste date pe care le stie dupä ureche; în plus, îsi asumä un risc prea mare când încearcä folosirea stângace a mijloacelor licentioase în raport cu o temä atât de sobrä. Bilä gri închis.

[europe_east]

tipul e un idiot care se crede destept. citind si comentariile de dupa text, ma bucur ca s-au gasit si cativa oameni cu bun simt sa trimeata idiotul la plimbare.

[Pitbull]

Eu l-am trimis diplomatic. ;)

[Proletar]

foarte tare! :lol:

http://news.bbc.co.uk/2/hi/middle_east/7782422.stm

[Pitbull]

Päcat cä nu l-a nimerit.

[Cinemania]

da' are ceva reflexe mamutul

[redmen]

E regizata faza ca sa aiba motiv sa puna de`un nou razboi :lol:

[Cinemania]

nu se mai pune...exceptand cazul in care Obama l-ar fi pus pe Bush sa-i faca jocul :lol:

[Proletar]

un documentar interesant:

http://video.google.com/videoplay?docid=-1682863741742530245&hl=en

[Pitbull]

Adevärul iese întotdeauna la ivealä - mai devreme sau si mai devreme, acum, în secolul vitezei si al informatiilor:
http://www.hotnews.ro/stiri-international-5271700-nici-chiar-diavolul-nu-putut-crea-loc-precum-guantanamo-declara-fost-detinut.htm?cfnl=
Totusi, am o bänuialä cä n-o sä-i vedem la Haga pe Analfabet si pe Cioarä, si nici pe alti ciraci de-ai lor.
Vorkuta... Ekibastuz... Auschwitz... Maidanek... Gherla... Sighet... Abu Ghraib... Guantanamo... MEMENTO!

[Floydman]

istoria e relativa, si depinde de cine o scrie...

cu ce e mai prejos complexul de la Gizeh decat Auschwitz? si acolo mureau oameni zilnic , in sclavie si chnurile unei munci ingrozitoare, si a durat cativa ani buni, poate zeci...


Totusi Auschwitz este considerat (pe buna dreptate) un loc odios, dar la Gizeh toata lumea se inchina in fata unei "mari minuni a lumii" doar pt ca o gramada de pietre au fost puse unele peste altele cu jertfa a sute/mii de vieti (asa se pare) si au rezistat cateva mii de ani, doar pt ca un faraon credea ca asa isi asigura nemurirea???

[Pitbull]

Just for the record:
Acum 10.000 de ani, civilizatia faraonilor încä nu exista. Despre constructorii ansamblului de la Gizeh circulä fel de fel de ipoteze incerte; una dintre putinele certitudini e cä piramidele alea nu se puteau construi cu heirupisme protostahanoviste, cum am väzut î "10,000 B.C."

[Pitbull]

Nope.

[Floydman]

Ha ha ha asta asa e .Saracii gepizdaci nu au inventat filozofia,piramidele ,televiziunea prin cablu si alte minuni precum citim acum in tot felul de scrieri protocroniste dubioase.Ei erau prin zona la un mic sprit ,la un gratarel,o ambuscada cu o legiune romana .Asa stramosi asa urmasi.


daca te-ai uita bine, majoritatea civilizatiilor "barbare" de pe continentul european aveau trasaturi interesante si de loc de lepadat pe atunci. si ramura celtica, si cea tracica si cea galica.

faptul ca dacii nu erau neaparat buricul pamantului, cum sustin unii adepti ai dacologiei tip "Densusianu" sau Napoleon Savescu, nu inseamna ca ramura geto-daca nu avea insusirile ei remarcabile ca civilizatie.

de exemplu cunostintele de medicina, astronomie, metalurgie si chiar constructii erau insemnate. nici "arta" razboiului nu era chiar inapoiata. geto-dacii sunt unul din putinele popoare de care romanii s-au temut in mod real si cu care au dus cel mai crunt razboi de la Hannibal pana la acel moment.

tu te distrezi, te simti bine persiflandu-ti istoria? daca da, poti sa imi spui de ce, si ce anume iti produce acea stare de bine, domnule Caterinca Cuorcie Pretz?

[Dolce]

erectia eunucului
Guru



Conectat la: 23 Sep 2005
Mesaje: 550

Trimis: 21 Dec 2008 20:55 Titlul subiectului:
Floydman eu nu faceam misto de getodacii nostrii pentru ca ei sunt demult oale si ulcele.Ma gindeam uneori la falsele nationalisme si mindrii.Adica legaturile noastre cu vremurile alea sunt atit de vagi si sunt mediate doar prin citeva relicve gasite in pamint sau citeva inscriptii pe monumente romane sau grecesti.Cu ce drept se poate considera un nea Costica din Pantelimon (care o arde aiurea la circiuma ) urmasul unui razboinic precum Decebal sau Iancu de Hunedoara ???Exista oare ceva in comun intre pustii zurbagii care dau acum foc Atenei (cu motiv sau fara )si Platon ,Arsitofan sau Alexandru Macedon ??
E usor sa-ti scoti rudele ilustre in fata dar trebuie sa-ti bagi in poza si verisorii drojdieri ,strabunicii tilhari sau unchii delapidatori,bunicutele cu moravuri discutabile. Tocmai din aceasta cauza pentru mine istoria nu este monocolora ci este mai degraba o genealogie (de la Nietzsche citire) dubioasa,o zoologie cu increngaturi nebanuite.Avem eroi ,escroci,fufe preumblate pe la Viena sau Stambul,printi facuti la norma,boieri crestinati la norma ,Tigani hoti de cai,puradei cu singe bieresc ,obiceiuri crestine amestecate cu cele pagine. Cind nu este tragica istoria noastra (si a altora ) este plina de umor .

hai cã m-ai fãcut sã râd! da'totuºi ce de "i"-uri pe-aci fratele meu negetodac! :-)

[buticut]

Päcat cä nu l-a nimerit.

Damn it,my exact first thought :D. Tare faza de ieri cu Iliescu, trebuia sa arunce in el cu papuci in loc de monede.

[Floydman]

am inteles ce vrei sa zici. nu era deloc limpede ideea ta. retrag chestia aia cu Caterinca Cuorcie Pretz. scuze!.

as mai avea de comentat ca te poti considera, nu neaparat genetic, dar cultural stranepotul stramosilor tai. nu e nimic rau in asta.

la modul concret: daca eu sunt roman, mie imi plac doinele romanesti, si sunt convins ca ele sunt vechi si provin de la neamurile getice sau dacice, ce e rau in a simti ca acea muzica e cea a stramosilor mei si ca mi se potriveste?

repet, cultural vorbind. nu conteaza daca de fapt stramosii mei genetici au venit la ultima invazie cumana sau odata cu specialistii nemti adusi sa lucrezel la sondele de pe valea Prahovei la 1900 toamna. Esti mai ales ceea ce te defineste ca om, nu doar ce spun genele tale ca esti.

[Proletar]

Na, poftim, spiritul hollywoodian al Craciunului:

http://www.hotnews.ro/stiri-international-5287012-masacru-california-barbat-imbracat-mos-craciun-ucis-cel-putin-opt-persoane-petrecere.htm

[buticut]

vecinii lui Pardo au afirmat ca barbatul era amabil, prietenos si ca deseori putea fi vazut ajutand in timpul slujbelor de la biserica catolica din comunitatea sa.

Damn,omul asta putea sa ajunga actor cu norma intreaga...

[Proletar]

senzational si in direct!!!

Dan Diaconescu aruncat la tomberon :lol:

http://www.youtube.com/watch?v=SVNlq5bAfwQ

[Cinemania]

delicios...si la obiect

[Proletar]

totuºi, e limpede cã ciudãþeniile astea sunt programate...
eram convins cã va apãrea ºi acest nou serial la otv, cu dispariþia magdei ciumac, dupã epuizarea sezoanelor din elodia.

[Cinemania]

la fel de la obiect e si afirmatia ta :D

[Pitbull]

Nu e tocmai "articolul zilei" - sunt imagini; fac cât mii de cuvinte:
http://omek.blogs.ichb.ro/

[Supastar]

mircea cartarescu
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/836784/SENATUL-EVZ-Obama-la-momentul-osana/

chiar nu exista niciun scriitor cat de cat bun care sa se priceapa cat de cat la politica? :?

[Proletar]

mircea cartarescu
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/836784/SENATUL-EVZ-Obama-la-momentul-osana/

chiar nu exista niciun scriitor cat de cat bun care sa se priceapa cat de cat la politica? :?

da, da' uite cã se pricepe la plot point:

.....istoria noului preºedinte are deja ceva din ritmul unui film cu suspans: un pre-generic cu alegerile câºtigate miraculos, câteva momente de relaxare cu primele zile în Biroul Oval, dupã care - cam în minutul 18, spun specialiºtii - scenariul va avea nevoie de un declanºator al acþiunii. Apoi de o rãsturnare totalã, ca-n marele scenariu evanghelic...

[Supastar]

nu mi se pare ok. mi se pare ca invocandu-l pe iisus si michael jackson (daca ai lasa la o parte presupusa alura de superstar a lui obama nici nu vad legatura!) si utilizand in intreg articolul un anume ton, cartarescu ignora impardonabil intreaga meritocratie; ea este cea care ia permis ascensiunea lui obama.

si mai am multe obiectii. pur si simplu articolul mi s-a parut ignorant din atatea puncte de vedere incat isi pierde valabilitatea...

[Floydman]

Mi-S Cretul cu Colti de Argint




Sursa: Academia Catavencu, editia online.
http://www.catavencu.ro/mi_s_cretul_cu_colti_de_arginti-5657.html


Ion Þiriac îndrãgind vânãtoarea
prin inimã neagrã de codru trecea.
Croindu-ºi în gip prin hãþiºuri cãrarea,
rumânul de biznis chiar astfel zicea:

Veniþi sã vânãm în pãduri neatinse
de legea cea dreaptã mistreþii cei mulþi,
mistreþii din þarcuri, godacii de lapte,
ºi hai sã-i gonim cu gonacii inculþi...

Herr Þiri, ziceau partenerii de arme,
mãcelu-i pe cinste, ca-n vremi de demult:
un munte de sânge, un munte de carne.
Þãranii aceºtia mãnâncã cam mult.

ªi Þiri trecea zâmbitor înainte
cu gândul la sume, visând la profit.
Alãturi pãºea domnul Porsche cuminte,
iar colo herr Chrysler pãrea mulþumit.

Sub fagi el dãdea buruiana-ntr-o parte:
Priviþi cum se-nvârte, fãcându-ne semn.
E turma-ncolþitã în þarc ca la carte.
Veniþi s-o-mpuºcãm cu obuzul de lemn!

Herr Þiri, sã tragem ºi pe sub copaci,
zicea partenerul privindu-l bãlai.
Dar el rãspundea întorcându-se:Taci!
ªi codru-i sclipea ca un teanc de parai.

Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:
Ochiþi la grãmadã, nu trageþi stingher,
sã nu mai rãmânã mistreþ peste plaiuri:
veniþi sã-i lovim cu grenada de fier!

Herr Þiri, ne place masacrul ce faci,
zicea partenerul zâmbindu-i poznaº.
Dar el rãspundea întorcându-se: Taci!
ªi iarba sclipea ca un munte de cash.

Sub brazi, el strigã îndemnându-i spre creste:
Avem doar o sutã uciºi la un loc.
Cu încã trei sute intrãm în poveste:
veniþi sã-i lovim cu ghiuleaua de foc!

Herr Þiri, pe bune, am tras azi în draci,
zicea partenerul zâmbindu-i mortal.
Dar el rãspundea întorcându-se: Taci!
ªi Luna sclipea ca un gros caºcaval.

[Pitbull]

Splendidä! Da' finalu'? Ia stai sä vedem...

Dar, vai! Cum stätea plin de bors pe mustete,
Pe buze, pe mâini, pe-al lui suflet corupt,
Venirä mascati, cu bastoane si bete,
Si pe penisman în bätaie l-au rupt!

"Ce fiarä ciudatä mä bagä-n pârnaie,
Oprind ascensiunea imperiului meu?
Ce hâzi procurori mä apucä de coaie,
Când pânä acum m-au scutit tot mereu?"

"Stäpâne, justitia iubeste argintii,
Precis ai sä stii dumneata ce sä faci!
Nitel doar sä ungi magistratii, cumintii..."
Dar el i-a soptit, socotindu-se: "Taci..."

"Mai bine încarcä-n camion euroii,
Si-n mânä sä-i dai, prin transfer sau pesin."
Atunci se-ntâlnirä porcarii cu boii,
Si Tiri fu-nchis... însä foarte putin!

[Led-Ze-Pencil]

ai putea sa-l postezi la comentarii pe pagina respectiva din catavencu :)
sunt sigur ca o sa se bucure buscu.

[Pitbull]

Da' tu ce crezi?
Mi-am si fäcut cont, da' äia trimit e-mail-ul de confirmare în 24 de ore, deci astept.

[Floydman]

Istoria literaturii Romane de [...]:

"...sonorul vers cosbucian nascut (cam) odata cu patria a fost adaptat cu neasteptat succes la satira epocii basesciene intr-o revista a acelor vremuri" :lol:

[Pitbull]

Istoria literaturii Romane de [...]:
...cine?

[Floydman]

Istoria literaturii Romane de [...]:
...cine?


de unde sa stiu, urmatorul dupa Calinescu si Manolescu...

[Bogie]

Tema saptamanii din "Dilema Veche" merita pusa in rama; in special articolele lui Plesu si Parvulescu.
Pacatele capitale (http://www.dilemaveche.ro/index.php?cmd=sectiune&nr=258&s=1)

[bre]

mi-au plaut articolele. cel a lui plesu suna cam ca glumita aia cu sucul de fructe:

beti suc de fructe
sucul de fructe aduce sanatate
sanatatea aduce putere de munca
puterea de munca aduce bani
banii aduc femei
femeile aduc sida

concluzie: nu mai beti suc de fructe

[Floydman]

celor familiarizati cu fenomenul fotbalistic intern (zis si liga lu' Mitica) dar si celor care nu sunt familiarizati le recomand cu caldura sa citeasca stenogramele cazului "Valiza" publicate pe site-ul www.gsp.ro, de-a lungul ultimelor luni =(va descurcati voi)

e distractiv, se rade cu lacrimi

[Proletar]

Istoria literaturii Romane de [...]:
...cine?


de unde sa stiu, urmatorul dupa Calinescu si Manolescu...

Probabil Alex Stefanescu.

[Pitbull]

Alex Stefänescu nu e creditabil, zice prostii.

[Proletar]

din ciclul Desculþ

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/838286/Premierul-chinez-atacat-cu-un-pantof/

[Cinemania]

despre serpi si alte viclenii :)

http://www.realitatea.net/o-firma-a-primit-dreptul-de-explorare-maritima-a-rezervelor-de-petrol-si-gaze--inainte-de-decizia-de-la-haga_450321.html

[Floydman]

in comentariile de sub articol cineva arata, destul de pertinent, ca desi ce s-a facut acolo este doar o (noua) manarie a baietilor destepti din energie, ea nu are legatura cu platoul continental disputat pana ieri de Romania si Ucraina.

in alta ordine de idei , chestia cu energia in Romania este o super metoda de a transforma influenta politica in cash.

pt cine nu intelege , e simplu:

infiintezi o firma de apartament (pe care il denumesti ceva gen" Energy Holding Escrocii SRL ;) ) cu fro 200 lei capital social. pui guvernul (aici intervine influenta) sa dea niste telefoane la companiile de stat (controlate de guvern) sau chiar niste HG daca e nevoie, prin care se adjudeca un contract prin care tu, firma de apartament cu 0 asseturi si 0 alte activitati devii intermediar al furnizorilor nationali (gen Nucelarelectrica sau Hidroelectrica) de energie electrica, termica, bla bla, ce vreti voi, iar tu nu ai nici un angajat , nu ai activitate decat contabila, si nu faci decat doua lucruri.

1. cumperi curent la pret mic de la companiile de Stat care produc energia (adica de la noi, pt ca Statul suntem noi, "popohhrul" cum zicea Ceausescu)

2. emiti facturi si incasezi plati mari/imense/exorbitante de la fraieri (adica noi, poporul si fraierii din industrie care tac si ei malc, de ce oare), la curentul pe care l-ai cumparat moka tot de la noi, adica de la companiile mari furnizoare, apartinand statului.

Sharlatania e cea mai avansata stiinta din mediul economic Romanesc. Le urez sa ii loveasca criza! Rau! :)

In alta ordine de idei:


http://www.cotidianul.ro/centrul_istoric_din_bucuresti_o_bataie_de_joc_pe_b ani_grei-71799.html


1. E naspa ca se taraganeaza.
2. E naspa ca, asa cum se intampla de obicei, firmele care contracteaza lucrari publice isi bat joc de noi pe banii nostri. (sa vedeti in Franta cum arata un contract administrativ - statul are toate drepturile, furnizorul doar dreptul la plata, mare ce e drept) La noi e invers. Statul da si banii, si n-are nici un drept. Un alt exemplu cras: behtelii, the mothers of all crooks

3. Strazile care au fost terminate (spre exemplu segmentul dinspre calea victoriei al strazii lipscani si stradutele din jurul muzeului national de istorie) ARATA ORIBIL. Pavajul ala depersonalizat si mobilierul stradal luat parka de la Ikea la reduceri (lampadarele alea simpliste de beci de securitate), stilul minimalist de-a dreptul ofensator pt arhitectura veche si cu gust a Bucurestiului sec. 19, ma fac sa ma iau cu mainile de cap cand trec pe acolo.

4. De ce se reconstruiesc strazile (pavajul , mobilierul stradal) cand nu exista bani pentru REFACEREA IMOBILELOR DIN ZONA, care la primul cutremur mare vor cadea si vor distruge absolut tot? Chestie facuta fara cap? Nuuuu, dar cineva trebuia sa vanda niste borduri...aah...pardon lampioane stradale.


Toate cele de mai sus ma fac sa va urez in continuare o viata usoara in tara absurdului, a shmecherilor si a balamucului!