ALEGEREA
First draft: 24 mai 2004
BLACK SCREEN:
VLAD (20)
Un prieten m-a întrebat o datã cum de sunt Eu cel în viaþã! Cum de sunt Eu cel în viaþã ºi nu El? ªi nu El! ... Ce ciudat sunã acest El acum! M-a mai întrebat de asemenea ce anume m-a salvat ... însã, ce anume m-a salvat, ºi asta rãmâne de vãzut!
Începe sã se audã un radio deschis.
FADE IN:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Pe o masã se vãd niºte sticle, tacâmuri, farfurii ºi un mobil, aflatã undeva lângã o fereastrã, continuatã apoi cu o tejghea, pe urmã cu o chiuvetã, un aragaz, iar lângã el radioul care cântã. O parte dintr-un frigider se vede înspre dreapta, opus tejghelei. Se aude un scârþâit de uºã ºi CRISTIAN(16)intrã înãuntru. Fredoneazã melodia pusã la radio.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Aceeaºi bucãtãrie, aceeaºi melodie la radio. Din nou scârþâitul uºii ºi intrã VLAD (16).Priveºte bucãtãria goalã.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Aceeaºi bucãtãrie, Cristi se grãbeºte sã dea mai tare melodia. Când ritmul creºte, cântã ºi el mai tare.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Vlad se opreºte deodatã cu privirea radioului, care începuse sã cânte mai tare. Se duce grãbit sã îl opreascã.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Un telefon mobil sunã, Cristi se opreºte din cântat ºi se repede spre radio.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Vlad apasã pe buton ºi radioul tace.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Cristi apasã pe buton ºi radioul tace.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Vlad se bucurã de liniºtea fãcutã, dar la scurt timp se aude un telefon mobil sunând. Se uitã înspre masã.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Cristi rãsuflã uºurat cã s-a fãcut liniºte ºi aleargã spre masã, de unde suna mobilul.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Vlad ajunge în dreptul mesei, ridicã mobilul ºi se uitã la numãrul afiºat: 0724684469. Un zâmbet îi apare pe faþã.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Cristi ajunge în dreptul mesei, ridicã mobilul ºi se uitã la numãrul afiºat: 0724684469. Un zâmbet îi apare pe faþã.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
VLAD
Bunã, mamã! Ce faci?
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
CRISTI
Da, mamã! Spune!
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Vlad ascultã atent, în timp ce în telefon o voce de femeie dã explicaþii rapid.
Vlad se îndreaptã spre frigider ºi îl deschide, ascultând în continuare indicaþiile vocii de la telefon.
VLAD
Bine, bine. Am înþeles. ªi cartofii unde sunt?
Scoate o oalã ºi o pune pe tejghea, închizând uºa frigiderului cu piciorul ºi dând din cap în semn cã a înþeles.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Cristi ascultã atent, în timp ce în telefon o voce de femeie dã explicaþii rapid.
Cristi se îndreaptã spre frigider ºi îl deschide, ascultând în continuare indicaþiile vocii de la telefon.
CRISTI
Am înþeles. ªi friptura unde ziceai cã e?
Scoate o oalã ºi o pune pe tejghea, închizând uºa frigiderului cu piciorul ºi dând din cap în semn cã a înþeles.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
VLAD
Pe aragaz? O clipã, te rog!
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
CRISTI
Pe ochiul mare? Stai sã vãd!
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE - DIMINEAÞÃ
Vlad se îndreaptã spre aragaz, ridicã capacul de pe o oalã ºi se uitã înãuntru.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Cristi se îndreaptã spre aragaz, ridicã capacul de pe o oalã ºi se uitã înãuntru.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Vlad pune capacul la loc.
VLAD
Da, am gãsit-o. Mãnânc acum.
(ascultã puþin, pe urmã reia)
ªi tu la ce orã te întorci? Bine, bine. Pa!
Vlad închide mobilul ºi îl pune pe masã.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Cristi pune capacul la loc.
CRISTI
Bine, imediat o încãlzesc. Da, acum mãnânc.
(ascultã puþin, pe urmã reia)
Bine, bine. Sã nu stai mult, da? Grozav. Pa!
Cristi închide mobilul ºi îl pune pe masã.
CRISTI
Sã mâncãm ... dar mai-nainte ...
Se îndreaptã spre radio ºi îi dã drumul.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Vlad contemplã puþin mobilul. Deodatã se aude radioul mergând. Se uitã întrebãtor spre el.
VLAD
Ce drãcie?
Se îndreaptã cãtre el ºi îl închide nervos.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Cristi scoate capul din frigider ºi se uitã spre radioul care tace.
CRISTI
Oare s-o fi stricat din nou?
Cristi închide frigiderul ºi deschide radioul iarãºi. Muzica sunã.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Vlad scoate capul din frigider ºi se uitã spre radioul cântã.
VLAD
Of, fir-ar el sã fie, de-abia l-am reparat!
Vlad închide frigiderul ºi închide radioul, de data aceasta ºi mai nervos. Pe urmã se opreºte puþin, se gândeºte ºi în cele din urmã îl scoate din prizã.
VLAD
Na, mai cântã tu acum!
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Cristi se opreºte în loc ºi se uitã spre radio. Acesta tace. Vine spre el nervos ºi încearcã sã-l deschidã. Nu mai merge. Îl loveºte brusc ºi pe urmã ofteazã.
CRISTI
Toate se stricã în casa asta ...
Se îndreaptã spre frigider ºi ia de pe el un beþigaº chinezesc parfumat ºi un suport în care sã-l þinã. În spatele lui se vede mufa radioului scoasã din prizã, nebãgatã în seamã de el.
CRISTI
Sã mã calmez ... e o zi frumoasã afarã, ce Dumnezeu? Îmi fac nervi degeaba.
Aprinde beþigaºul parfumat ºi inspirã prima mireasmã ivitã. Pe urmã aºeazã suportul cu beþigaº pe masã, ia o farfurie ºi un tacâm ºi se opreºte în faþa oalei scoase din frigider aflatã pe tejghea.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Vlad îºi ia o farfurie ºi un tacâm ºi se opreºte în faþa oalei scoase din frigider aflatã pe tejghea. κi pune mâncare, însã se opreºte la un moment dat. Adulmecã ceva în aer, ºi inspirã tot mai adânc ca sã îºi dea seama ce miroase.
VLAD
Ce naiba e mirosul ãsta?
(miroase puþin)
Parcã ar fi ... beþigaºe chinezeºti.
(ofteazã încruntat)
Doamne, parcã mã îneacã.
Vlad îºi fluturã mâna pe la nas. În cele din urmã pune oala la loc ºi se îndreaptã spre cea de pe aragaz.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE - DIMINEAÞÃ
Cristi îºi pune în farfurie mâncare, adulmecând mirosul beþigaºelor chinezeºti.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Vlad trage capacul oalei de pe aragaz. Alege cu furculiþa un cartof mai mic ºi îl gustã.
VLAD
Ar trebui sã-i mai încãlzesc puþin!
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Cristi pune oala cu mâncare de pe tejghea la loc în frigider.
CRISTI
ªi acum puþinã fripturã!
Se îndreaptã spre aragaz ºi gustã puþin.
CRISTI
Avea dreptate! Trebuie încãlzitã!
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
VLAD
Unde naiba sunt chibriturile alea?
Gãseºte o cutie, scoate un chibrit ºi dã drumul la gaz. Aºteaptã puþin ºi aprinde primul chibrit. Acesta se stinge înainte de a aprinde ochiul mare. Vlad scoate altul ºi acesta, la rândul lui, se stinge. Vlad priveºte îngrijorat spre ochiul pe care iese gaz.
VLAD
Fir-ar!
Se pregãteºte sã scoatã alt chibrit.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Cristi dã drumul la gaz ºi scoate o cutie cu chibrituri. Ia un bãþ ºi îl apropie de ochiul mare.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Vlad se grãbeºte sã ridice din cutie încã un chibrit.
VLAD
Fir-aº al naibii! Poate explodez dracului!
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Cristi sprijinã chibritul de catran.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Vlad sprijinã chibritul de catran.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Cristi aprinde.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Vlad aprinde.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Se produce o flamã puternicã, ºi Cristi este doborât la pãmânt ºi peste el cade oala cu fripturã.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Se produce o flamã puternicã, iar Vlad este doborât la pãmânt ºi peste el cade oala cu cartofi.
Vlad se ridicã nãuc, acoperit cu mâncare ºi iese împleticit din bucãtãrie. Se aude scârþâitul uºii în timp ce un fum se prelinge din aragazul fãcut praf.
CUT TO:
INT. BUCÃTÃRIE – DIMINEAÞÃ
Cristi se ridicã nãuc, acoperit cu mâncare ºi iese împleticit din bucãtãrie. Se aude scârþâitul uºii în timp ce un fum se prelinge din aragazul fãcut praf.
CUT TO:
INT. HOL – DIMINEAÞÃ
Cristi se opreºte þeapãn în uºã. În timp ce pe faþa negricioasã de la fum i se prelinge grãsimea din fripturã priveºte înmãrmurit în faþa sa.
CUT TO:
INT. HOL - DIMINEAÞÃ
Vlad, cu faþa negricioasã ºi prelingându-i-se resturi de cartofi pe faþã stã drept, înmãrmurit.
CUT TO:
INT. HOL – DIMINEAÞÃ
Vlad ºi Cristi se aflã faþã în faþã, având o lungime de un braþ între ei. Se privesc fãrã sã spunã nimic, vreme îndelungatã, înmãrmuriþi. Liniºte mare. În cele din urmã Vlad izbucneºte într-un râs parºiv. Cristi înghite în sec.
VLAD
(trecându-ºi mâna peste faþã, glumeþ)
Ai venit la timp cu friptura ... mã cam sãturasem de garniturã!
Cristi înmãrmurit în continuare, cascã ochii mari. Nu înþelege nimic. Vlad râde puþin, îl fixeazã dupã aceea cu privirea, dezgheþat, în apele lui. Ofteazã cu plãcere.
VLAD
Niciodatã n-ai ºtiut ce-nseamnã o glumã bunã! ... ºi niciodatã nu vei ºtii! Ai rãmas acelaºi sãrãntoc care se blocheazã la orice neprevãzut. Dar ghici ce ...
(râde ºmechereºte)
Te poþi debloca la urmãtoarea întrebare!
Vlad face un pas rapid ºi se opreºte nas în nas cu Cristi. Lui Cristi i se taie respiraþia.
VLAD
De ce a trebuit sã fii tu? Hm? De ce?
Vlad se ºterge pe faþã ºi îi pune mâna murdarã pe umãr. Cristi tremurã puþin ºi reuºeºte sã îngaime ceva.
CRISTI
Eu ... habar n-am ... ce vrei de la mine?
VLAD
(nervos, iritat de întrebare)
Ce vreau de la tine? Ce vreau de la tine întrebi? Vreau ceea ce mi-ai luat! Vreau ceea ce nimeni nu-mi va putea reda vreodatã! Nimeni, niciodatã!
CRISTI
Eu ... eu ... ce þi-am luat? Cine eºti? Ce vrei de la mine?
VLAD
Cine sunt? Nici mãcar atât nu þi-au spus. Tu ... tu ai fost mereu primul! Tu ... tu ai avut întotdeauna ce þi-ai dorit! Tu ... tu, jigodie, de îmi e silã sã spun cã mi-eºti frate, tu ... tu ai fost mereu primul! Tu ... mereu primul!
CRISTI
Eu? Eu am fost mereu primul? Tu ... fratele meu?
VLAD
(ºi mai nervos)
Da, tu ... tu ãsta de stai acum în faþa mea ºi minþi! Tu ... tu ai fost primul! Tu ... tu ai fost adoratul! Tu ... tu ai fost preferatul! Tu ... tu ai fost unicul! Iar eu ... eu n-am fost.
CRISTI
N-ai fost? Eu primul? Eu singurul? Eu unicul? Tu ... tu ...
VLAD
Da, eu! Eu n-am fost. ªi nici nu mi s-a dat ºansa de a fi eu primul, eu sunt singurul, eu unicul. Nu! Nu! Nu! Doar tu ... tu ... tu ... tu!!!!! ªi acum ... tu friptura, iar eu ... garnitura. Tu primul, iar eu deloc!
Cristi se dã speriat în spate. Se ciocneºte de uºã. Dã din cap în semn cã nu.
VLAD
Aºa e cã doare, doare când ºtii cã ai lãsat în urmã un suflet ... un suflet trist, un suflet de copil, un suflet nevinovat.
CRISTI
(încercând sã se apere cu mâinile, plângând)
Nu, nu! Nu sunt eu acela! Nu, nu sunt eu acela!
VLAD
Dar cine? Cine e acela?
CRISTI
Tu ... tu eºti acela! Tu!
Vlad râde satisfãcut.
CUT TO:
INT. DORMITOR – DIMINEAÞÃ
Cristi doarme în patul sãu. Se scoalã brusc ºi începe sã þipe. Dupã câteva momente intrã pe uºã o FEMEIE (46).
FEMEIA
(speriatã)
Ce e? Ce s-a întâmplat?
CRISTI
(panicat ºi ud leoarcã)
Mamã ... mamã ... eu am un frate?
FEMEIA
Nu, n-ai nici un frate. Eºti singurul. Eºti unicul! Eºti adoratul! Tu, tu!
CRISTI
Nu, nu eu! El ... el!
CUT TO:
INT. CAMERÃ DE SPITAL – DIMINEAÞÃ
O FEMEIE (30) stã întinsã pe un pat. Se trezeºte brusc ºi rãsuflã accelerat, de parcã ar fi alergat. Se aude o bãtaie în uºã ºi în prag apare un DOCTOR (42).
DOCTORUL
E timpul!
CUT TO:
INT. HOL DE SPITAL – DIMINEAÞÃ
Doctorul merge alãturi de femeie, þinând-o de braþ.
DOCTORUL
ªtiu cã vã este greu, dar trebuie sã luaþi o decizie! Sper cã v-aþi hotãrât.
Femeia dã din cap, în semn cã da. Ofteazã adânc.
CUT TO:
INT. CAMERÃ DE SPITAL – DIMINEAÞÃ
Mai multe incubatoare. Doctorul ºi femeia se opresc în faþa unuia în care se aflau doi bebeluºi.
DOCTORUL
Care dintre ei o sã facã transplantul?
MAMA
Vlad ... Vlad o sã facã transplantul! Nu Cristi, Vlad! E timpul lui sã fie primul! E timpul lui sã fie unicul! E timpul lui sã fie adoratul!
FADE OUT
VLAD
Rãspunsul la întrebarea prietenului meu, dacã nu l-a aflat încã, il mãrturisesc acum: visul mamei mele, visul mamei mele!
THE END
Marele Cracanaru
Plutim încet peste minunatul cartier Giuleºti. Pe fundal se aud sunete confuze de pãsãri, chicote de copii ºi oameni înjurându-se. Coborând încet peste blocuri ºi parcuri putem auzi o voce melodioasã, ce are în esenþã un timbru folcloric, pe cel al lui Dolãnescu, dacã nu mã înºel.
V.O.
Undeva în cartierele numeroase ale Bucureºtiului acesta prãfuit, trãia un om pe nume Stanicã Crãcãnaru. Cel puþin, acesta era numele pe care pãrinþii sãi iubitori i-l dãduserã. Acest Crãcãnaru începuse însã în timp sã-ºi urascã numele, ºi asta mai ales din cauza râsetelor pe care le provoca. Hotãrâse astfel ca lumea sã-l strige "Trepãduºul". ªi de când cu Trepãduºul, multe lucruri, ºtiute pânã odinioarã despre el, s-au pierdut. Unde stã, cum o duce, care este povestea vieþii lui? ªi, parcã zicând acestea, abia acum îmi dau seama de ce am ales sã privesc locul acesta, foarte plictisitor dealtfel, ca pe unul al fãgãduinþei.
În razele apusului coborâm peste alte blocuri, strãzi aglomerate de maºini ºi tramvaie, ºi ajungem la Stadionul Giuleºti.
V.O.
Pe vremuri se zicea cã Bucureºtiul este Micul Paris. Sincer sã fiu, n-am vãzut nici o asemãnare între cele douã, în afarã, poate, de numãrul þiganilor, care a început sã creascã simþitor ºi în Urbea Dragostei. Aºadar, o oarecare înfrãþire se pãstreazã. ªi totuºi, ce naiba nu mã lasã sã mã desprind de magherniþa asta, numitã ºi capitalã pe deasupra? Cred, zic eu, faptul cã existã aici unii oameni pentru care meritã sã-þi rupi câteva minute din timp ca sã le asculþi poveºtile. Doar auzind despre alþii poþi sã-þi faci o imagine despre tine.
INTERIOR "BERÃRIA GIULEªTI"
Este târziu, însã localul este populat la maxim. La bar, dintre vreo zece oameni, se remarcã un tip la vreo patruzeci de ani. Este îmbrãcat în izmene, cu cãmaºã în pãtrãþele ºi poartã ochelari a la Victor Ciorbea. El este Trepãduºul. Scãrpinându-se în nas, are un aer de om stilat. κi plimbã ochii pe bãuturile afiºate pe rafturile din spatele barmanului.
V.O.
A sosit timpul sã vã dezvãlui puþin mai multe despre povestea de faþã, care, dacã ar fi sã ne luãm dupã calendarul pe care Trepãduºul îl þine pe perete în boxa lui, are loc în anul 2000, la puþin timp dupã Conflictul Balcanic. ªtiþi voi, cel cu Iugoslavia ºi Slobodan Miloºevici. Am menþionat lucrul acesta ca sã se afle cã la el au participat ºi români. Ba mai mult, chiar ºi bucureºteni!
Trepãduºul îºi trece mâna prin pãr ºi se uitã înspre barman. Împinge în faþã, pe tejghea, halba de bere, goalã.
V.O.
ªi dacã n-aþi ghicit încã, sã ºtiþi cã unul dintre ei a fost chiar Trepãduºul.
Barmanul, un þigan gras ºi scund, se opreºte în faþa Trepãduºului, încercând sã-ºi scoatã un dop de cearã din ureche.
BARMANUL
Zi, bre, ce vrei?
Trepãduºul îl priveºte gânditor.
TREPÃDUªUL
Auzi, lapte ai?
Barmanul se opreºte din a-ºi scutura urechea.
BARMANUL
Ha?
TREPÃDUªUL
Lapte ai?
Barmanul râde scurt ºi zgomotos.
BARMANUL
(cu voce tare cãtre toatã lumea)
Bã, are careva lapte p-aici?
Lumea râde. Intervine un necunoscut.
NECUNOSCUTUL
Am eu, bã, dacã vrei! Da' tre' sã mã mulgi mai întâi!
Lumea râde ºi mai zgomotos. Trepãduºul se uitã chior⺠prin lentilele mari.
V.O.
Probabil cã, dacã s-ar apuca cineva sã facã un clasament cu oamenii care pun cele mai nepotrivite întrebãri în cele mai nepotrivite locuri ºi momente, atunci sigur Trepãduºul nostru ar fi printre primii.
Trepãduºul se ridicã de pe scaun când lumea se potoleºte. Dã sã plece, dar ceva îl reþine.
TREPÃDUªUL
Auzi, buda unde-i?
BARMANUL
Uite, uite chiar acolo unde scrie mare "BUDÃ".
Barmanul începe sã râdã. Trepãduºul vrea sã plece, însã barmanul îl reþine.
BARMANUL
(arãtând spre o masã la care se afla necunoscutul care strigase)
Auzi, sã-l chem acolo ºi pe prietenul tãu?
Barmanul râde gros. Trepãduºul înghite în sec ºi se duce, clãtinând din cap, spre toaletã.
INTERIOR TOALETÃ
Trepãduºul se gãseºte în faþa mai multor pisoare ºi lângã niºte cabine aflate în dreapta. Se îndreaptã spre singura cabinã goalã. În drum, rãstoarnã o geantã agãþatã de o uºã închisã, dinãuntrul cãreia se aude sunetul unui jet puternic de urinã. Geanta cade pe jos ºi Trepãduºul încearcã sã o punã la loc. O voce groasã se aude dinãuntru, þipând.
O VOCE
Las-o, în morþii mã-tii, acolo! Poate vrei sã te leºin cu bãtaia!
Trepãduºul se dã înapoi speriat. Intrã în cabinã ºi face pipi. Când iese, cineva îl apucã de ceafã ºi-l izbeºte de perete. Atunci rãsare o voce groasã, diferitã însã de cea din cabina alãturatã.
VOCE
Ia uite pe cine am prins noi aici!
Trepãduºul este aruncat de alt perete. O ramã de la ochelari îi crapã cu sunet ºi este aruncat pe jos.
VOCE
Ia zi, dom'le, unde-i mãlaiu'?
Trepãduºul primeºte un picior în burtã. Se zvârcoleºte puþin, în timp ce e luat de ceafã.
VOCE
Crãcãnare, mãlaiu' frate! Hai mai repede pânã nu-mi pierd rãbdarea!
TREPÃDUªUL
Dacã stai un pic mã duc ºi-i cac!
Trepãduºul este lovit din nou. Scânceºte ºi este ridicat cu forþa. Se aude altã voce, dinspre uºã, un pic mai piþigãiatã.
ÞIGANUL
Beei, morþii tãi! Nu te pune tu cu noi! Dacã nevastã-ta îi datoreazã bani lui Fane Narã-Scurtã asta înseamnã cã ºi tu îi eºti dator! Ai auzit, beei, morþii tãi!
Trepãduºul primeºte un pumn în faþã. Ochelarii crapã ºi picã pe jos. Þiganul se apropie cu un pas. Trepãduºul îl vede mai bine. E un þigan pirpiriu, cu ºuviþe blonde.
TREPÃDUªUL
Tu cine pula mea eºti? Brad Pitt?
Þiganul se strâmbã a dezgust.
ÞIGANUL
Îþi arde de glumit? Vrei sã vezi ceva haios?
Cei doi îl împing în cabina din care ieºise. Îl apucã de ceafã ºi se pregãtesc sã-l bage cu capul în vasul de toaletã.
TREPÃDUªUL
Staþi fraþior cã n-am tras apa!
Cei doi desfundã WC-ul cu el.
VOCE
Dã, mã, banii, n-auzi! Dã mãlaiu'!
ÞIGANUL
Beei, morþii tãi! Hai o datã! Nevastã-ta e datoare cu o droaie de bani! Haide, bre Crãcãnare, zi!
Cei doi se opresc. Trepãduºul se ºterge la ochi; urina îl arde.
TREPÃDUªUL
Aþi greºit omul, tâmpiþilor! Eu sunt Trepãduºul, nimeni nu-mi spune Crãcãnaru! ªtiþi câþi Crãcãnari sunt în þara asta?
Trepãduºul este împins la loc.
VOCE
Pe dracu'! Îmi zici mie cã pe nevastã-ta n-o cheamã Pufarina?
Trepãduºul este scos din WC ºi trântit în afara cabinei. Începe sã fluture mâna.
TREPÃDUªUL
Nu, dobitocul dracului! Vezi tu vreun inel pe deget?
VOCE
Ce dracu'?
ÞIGANUL
Nu-l bãga în seamã! ªtiu eu, ãsta e sigur. Îi arde de glumã, atâta tot!
Þiganul se apleacã înspre Trepãduº.
ÞIGANUL
Îþi arde de glumã, nu? Îþi arde de glumã?
Îl loveºte ºi se ridicã.
ÞIGANUL
Bine. Uite aici altã glumã!
Þiganul se descheie la ºliþ ºi se piºe pe bagajul cãzut. Trepãduºul urmãreºte scena. Dupã câteva momente zâmbeºte.
TREPÃDUªUL
Ãla nu-i al meu!
Se aude apa trasã din cabinã ºi uºa se dã de perete. Un þigan înalt de doi metri ºi gras iese dinãuntru.
GRASUL
Ce morþii mã-tii!
Îi arde una blondului ºi-l lipeºte de perete.
VOCE
Þiganul dracului! Cã prost te-a fãcut mã-ta!
Grasul priveºte spre el.
GRASUL
Ce faci mã, mã-njuri? Futu-þi crucea mã-tii!
Omul se disculpã cu mâinile cã nu i-a strigat lui ºi o zbugheºte pe uºã.
VOCE
Ne mai întâlnim noi, ºmechere! Ne mai întâlnim noi!
Grasul face un pas, ca ºi cum ar vrea sã-l urmãreascã, însã se rãzgândeºte ºi se opreºte lângã Trepãduº.
GRASUL
Tu cine curu’ meu eºti?
Trepãduºul îngheaþã. N-are curaj sã rãspundã ºi înghite în sec. Se privesc amândoi.
Din spate, se ridicã Þiganul ºi încearcã sã-l ocoleascã în liniºte pe Gras, ca sã fugã pe uºã. Grasul se întoarce brusc ºi-l vede.
ÞIGANUL
(speriat, aproape gâtuit)
Nu mai da, sã moarã mama!
Grasul se opreºte amuzat ºi Þiganul fuge. Grasul îºi ia bagajul de jos. Înainte sã plece se opreºte puþin în faþa Trepãduºului, îi aruncã o privire nervoasã, dupã care îºi continuã drumul, în drum zdrobindu-i ochelarii.
Rãmas singur Trepãduºul se ridicã în fund. Se ºterge pe faþã, îºi ia ochelarii de jos, îi analizeazã ºi îi bagã în buzunar. Pe urmã se ridicã ºi iese din toaletã.
Panorama Stadionului Giuleºti ne este înfãþiºatã din nou, cu luminile nocturnei aprinse. Pe stradã traficul s-a redus. Coborâm uºor pânã în faþa berãriei unde, lângã un stâlp, vomitã un om.
EXTERIOR STRADÃ - NOAPTE
Trepãduºul iese din berãrie. Se uitã puþin la omul care vomitã.
OMUL
(deranjat)
Stai la rând!
Trepãduºul se opreºte lângã o Dacie Pick-up. Pe când deschide portiera o mânã îi apasã umãrul ºi se întoarce speriat.
TREPÃDUªUL
(cu rãsuflarea un pic tãiatã)
Nu v-am zis bã cã nu mã cheamã Crãcãnaru, cã n-am nici o nevastã pe care o cheamã Pufarina ºi care a împrumutat bani de la cum îl cheamã!?
Dã piept în piept cu Grasul din toaletã, cu bagajul în mânã.
GRASUL
Ei bine, pã mine mã cheamã Crãcãnaru ºi da, am o proastã pe care o cheamã Pufarina ºi care a împrumutat bani de la unu’ Fane Narã-Scurtã.
TREPÃDUªUL
(încremenit)
Ha?
GRASUL
Uite ce e. Tu eºti cumva ãla pe care îl strigã cartierul “Trepãduºul”? Ãla care face diverse chestii pã bani?
TREPÃDUªUL
(cu oarecare reþinere)
Da, eu sunt.
GRASUL
Vreau sã mã ajuþi. ªi nu doar cã vreau, ci o s-o ºi faci! De acord?
Trepãduºul încuviinþeazã uºor din cap, cu fricã.
GRASUL
Bun. Uite despre ce e vorba. Ticãloºii ãia doi de te-au rupt cu bãtaia lucreazã pentru o bulibaºã. E, bulibaºa asta a împrumutat-o cu bani pe nevastã-mea. Proasta nu mi-a zis nimic. Noroc cã am aflat de la prieteni. ªi mai mare noroc, mai întâi te-au luat la omor pe tine. Numai cã, acum cã ºtiu cã nu eºti tu ºi or sã vinã la adresa pe care tâmpita de Pufarina le-a dat-o. Nici nu mã mir cã n-a mai trecut p-acasã de o sãptãmânã. Futu-i pizda mã-sii de fututã! Cum o prind o bat, fir-ar ea a dracu’ de balabustã janghinoasã!
Grasul tace. Se uitã spre maºinã.
GRASUL
Asta e a ta?
Trepãduºul, speriat, face semn cã da.
GRASUL
Perfect. Ajungem mai repede! Hai, urcã!
Grasul se duce pe partea cealaltã ºi aºteaptã sã i se deschidã portiera.
TREPÃDUªUL
ªtii, eu unul mã ocup de chestii mai liniºtite: stau la pândã sã vãd dacã o înºealã bãrbatul pe Maricica, caut câini pierduþi, tâmpenii d-astea. Înþelegi? Eu nu vreau sã mã bat cu nimeni.
Grasul vine iarãºi în faþa lui, piept în piept.
GRASUL
(un pic nervos)
Uite ce vreau eu de la tine. Când tâmpiþii ãia or sã vinã disearã la uºa mea, ºi ºtiu sigur cã disearã o sã se întâmple fiindcã Fane i-a zis lu’ Pufarina cã sâmbãtã pe 5 îºi vrea banii înapoi, adicã astãzi! Tu o sã vii la mine acasã ºi o sã aºtepþi sã vinã ãia. Le deschizi te cerþi cu ei ºi aºtepþi sã apar eu. Pe ei îi bat mãr, þie îþi dau partea ta, iar eu mã culc liniºtit. Mã refuzi cumva?
Trepãduºul îl cântãreºte din priviri.
GRASUL
Zi, mã refuzi cumva?
TREPÃDUªUL
(cu o voce ºtearsã)
Nicidecum.
GRASUL
Bun. Atunci miºcã-þi hoitul în maºinã ºi hai sã mergem!
Cei doi urcã. Se privesc între ei pânã când motorul se ambaleazã ºi maºina o ia din loc.
Privim iarãºi peste cartierul Giuleºti, cu strãzi goale ºi urmãrim maºina cum se depãrteazã, trecând pe Podul Grant.
V.O.
Probabil cã v-aþi daþi seama cã oricine ar fi spus “nu” propunerii, însã atunci când stai piept în piept cu un þigan cu o ceafã de porc problema se schimbã. Cuvintele îþi îngheaþã încã din creier; nici în gât nu mai apucã s-ajungã.
Imaginea se mutã spre Calea Crângaºi. Maºina se remarcã printre tramvaie ºi alte maºini. Se aud oameni vorbind tare, se vede un grup de tineri cântând manele.
V.O.
ªi la urma urmei, de ce a ales el sã fie strigat “Trepãduºul”? Dacã ar fi sã luãm definiþia din dicþionar ar însemna cã omul nostru este: “o persoanã care aleargã încolo ºi-ncoace, agitându-se pentru treburile altora; un om fãrã demnitate, fãrã personalitate”! Vã rog ... Dacã-mi daþi voie sã spun un astfel de om are mult mai multã personalitate decât alþii. El face treburile pe care alþii nu le fac sau n-au timp sã le facã! Cum a spus ºi el, cautã câini pierduþi sau pãzeºte scara blocului din cutare stradã ca sã vadã cine pe cine înºealã! Îmi ziceþi mie cã un astfel de om n-are personalitate? Trepãduºul este omul bun la toate! Iar asta mi-a atras atenþia de la bun început!
Maºina se opreºte în faþa unui bloc, pe o alee secundarã. Cei doi se dau jos din maºinã. Pe partea opusã un grup de þigani stau pe bãnci ºi mãnâncã seminþe. Unul dintre ei, pe la vreo ºaizeci de ani, înconjurat de doi copii ºi de o femeie, face semn celorlaþi sã priveascã trotuarul opus.
ÞIGANUL BÃTRÂN
Ce faci, bre, te sãturaºi de nevastã-ta?
Cei din jur încep sã râdã.
ÞIGANUL BÃTRÂN
Ai probleme, nu glumã!
Grasul se opreºte ºi se uitã spre vecin. κi fixeazã ochii asupra unuia dintre copii.
GRASUL
Tu vorbeºti, bre? Ia zi, Lixandre, “BROASCÔ?
Þiganul se înfurie brusc.
ÞIGANUL BÃTRÂN
Ce-ai, vere, copiii mei nu ºtie sã zice broscî? Lixandre, ºi tu fã, ia ziceþi: broscî!
Copii spun într-un glas: “BROSCΔ! Þiganul se enerveazã ºi le lipeºte o palmã.
ÞIGANUL BÃTRÂN
Broscî, mã! Nu aºa ce-aþi îngãimat voi acolo! Broscî, ca la decþionar! Hai, sã vã aud!
Copii spun iarãºi: “BROSCΔ. Þiganul se enerveazã ºi mai tare. Le arde una ºi tãbarã pe ei.
ÞIGANUL BÃTRÂN
Broscî, bã, n-auziþi! Futu-vã târla-n cur! Ziceþi bã cum trebuie cã vã omor! Broscî, mã, broscî, mã!
FEMEIE
Stai, bre, nu dãdea cã se ofileºte copiii!
ÞIGANUL BÃTRÂN
Ce, fã, vrei s-o iei ºi tu? Fir-ai a dracului de balabustã!
Þiganul îi trage o palmã femeii. Începe tãrãboi. Pe trotuarul celãlalt Grasul râde, în timp ce Trepãduºul îºi face cruce.
GRASUL
Probleme zici, probleme ha?
ÞIGANUL BÃTRÂN
Stai, bre, sã auzi. Zi, bre, broscî!
De pe trotuarul celãlalt se aude o voce de copil: “BROSCΔ.
ÞIGANUL BÃTRÂN
Futu-þi morþii mã-tii!
Cei doi intrã în bloc.
V.O.
Trebuie sã recunosc, cã în ciuda faptului cã ºi la Paris sunt þigani, acolo nu se va vedea niciodatã un spectacol ca acesta. E unic în lume ºi se gãseºte doar pe meleagurile de faþã!
Grasul ºi Trepãduºul ajung în faþa unei uºi. Grasul o deschide ºi cei doi intrã. Grasul întrã pe o uºã din stânga ºi se întoarce fãrã bagaj.
GRASUL
Eu am puþinã treabã. Mã întorc în juma’ de orã. Te încui pe dinafarã! O sã fiu aproape ºi o sã vãd dacã o sã vinã tâmpiþii ãia, deºi nu cred. Ãia aºteaptã sã se întunece de tot. Bã, sã nu care cumva sã te prind cã ai fugit pe geam sau mai ºtiu eu ce! Cã te ia mama dracu’, ai auzit! Ai zis cã mã ajuþi, fã-o! Doar te ºi plãtesc! ªi crede-mã, o s-o fac bine!
Grasul pleacã ºi încuie uºa. Trepãduºul rãmâne singur ºi începe sã se plimbe prin casã.
V.O.
Deºi nu o spusese încã cu voce tare, fusese angajat ca sã ia bãtaie. Vedeþi, ãsta om curajos, ºtie ce-l aºteaptã, dar înfuntã cu stoicism soarta!
Tot deschizând uºile dã peste toaletã. Se adulmecã puþin, dupã care se apropie de vasul de toaletã.
Stã un pic pe gânduri, dupã care se grãbeºte în bucãtãrie ºi revine cu o oalã. Trage apa, se suie pe capac pânã la flotor ºi opreºte apa. Pe urmã se apleacã peste vasul de toaletã ºi începe sã scoatã apa.
V.O.
Sã recunoaºtem acum. Nimeni nu s-ar fi gândit la asta! Omul a învãþat din greºeli, mai repede decât ne-am aºteptat noi!
Trepãduºul terminã ºi se aºeazã istovit pe un scaun, în faþa uºii. Aceasta este descuiatã la scurt timp ºi Grasul intrã alarmat.
GRASUL
Pregãteºte-te! Am vãzut o maºinã. Trebuie sã vinã din minut în minut!
Grasul se grãbeºte pânã în camera din stânga, unde lãsase bagajul, ºi se întoarce cu o bâtã. I-o dã Trepãduºului.
GRASUL
Fii atent! Când sunã la uºã trebuie sã deschizi, uºa dupã cum vezi e descuiatã! Trebuie doar sã apeºi pe clanþã. Îþi dau bâta, loveºte-i dacã sunt nepregãtiþi! Ceartã-te cu ei, iar când sunt total neatenþi tãbãr pe ei! Ah, ºi încã ceva. Ai vãzut bagajul acela, pe care s-au ºi piºat ei dealtfel? Ei, dacã încearcã vreunul sã fugã cu el, opreºte-l. Din punga aia te plãtesc ºi pe tine!
Trepãduºul stã cu bâta în mânã, cu o privire tâmpã. Se freacã la ochi ºi-ºi mai verificã o datã ochelarii din buzunar. Nu pot fi folosiþi, aºa cã se resemneazã.
Se aud paºi pe coridor. Grasul se ascunde în camera din stânga.
Când paºii se opresc în faþa uºii, lumina se stinge brusc. Trepãduºul îngheaþã, aude o înjurãturã de dincolo de uºã ºi simte cum uºa este deschisã. Deodatã se aude un fluierat. Trepãduºul înalþã bâta ºi loveºte cu putere în direcþia respectivã. Se aude o bufniturã ºi vreme de câteva momente nu se poate vedea nimic.
E din nou luminã ºi putem vedea faþa fericitã a Trepãduºului. Se scãlâmbãie însã ºi se apleacã. Brusc duce mâna la gurã ºi se dã în spate speriat. Pe jos vedem întinsã o femeie.
GRASUL
Futu-þi gâtu’ mã-tii de tâmpit!
Grasul se apleacã disperat.
GRASUL
Pufarino, Pufarino, fã, mã auzi? Ce fãcuºi, tâmpitule, îmi omorâºi nevasta? Pufarino!
Grasul þipã câteva momente. Trepãduºul vrea sã fugã, însã pumnul Grasului spintecã aerul ºi loveºte uºa cu zgomot. Grasul se ridicã, îl ia de beregatã pe Trepãduº ºi îl împinge înspre baie.
GRASUL
Te omor, nenorocitule! Te omor!
Îi arde un pumn ºi-i dã drumul. Trepãduºul aterizeazã în uºa de la baie, scâncind. Se þine cu mâna de falcã ºi suflã greu. Grasul îl ia din nou de gât ºi dã cu el de uºã. Aceasta se deschide ºi cei doi intrã în baie.
GRASUL
Dumnezeul mã-tii!
Îl ia pe Trepãduº de ceafã, îl pune în genunchi ºi îl trânteºte fãrã sã se uite în vasul de toaletã. Se aude un sunet înfundat.
GRASUL
Ce dracu’?
Grasul se uitã ºi vede cã toaleta nu mai are apã. Îl dã la o parte pe Trepãduº ºi încearcã sã tragã apa. Nu merge. De jos, Trepãduºul, deºi ameþit, duce mâna la cap. Pe degete îi rãmân câteva firicele de sânge. În timp ce Grasul rãmâne nedumerit, Trepãduºul îºi vine în fire, fixeazã uºa de la intrare ºi o ia la goanã. Grasul scapã un þipãt ºi se ia dupã el.
Trepãduºul iese din casã ºi o ia la goanã. Se loveºte de cineva ºi cade pe jos.
ÞIGANUL
Beei, morþii tãi! Þi-am zis eu cã e el! Þi-am zis sau nu þi-am zis?
VOCE
Grasul!
ÞIGANUL
Aoleu!
Grasul se opreºte puþin. Când îi vede pe cei doi uitã de Trepãduº ºi se duce cu furie spre nou-veniþi. Îl apucã pe þiganul blond ºi-l dã cu capul de perete. Celãlalt nu aºteaptã însã, ºi se împinge în Gras. Cei doi se izbesc de uºa deschisã ºi cad în holul apartamentului, peste femeie. Þiganul blond se deºteaptã ºi vede femeia.
ÞIGANUL
Pufarino, Pufarino! Doamne, ce þi-a fãcut! Proasta dracului, þi-am zis sã nu treci p-acasã pânã nu-i luãm banii!
Þiganul suflã sacadat. Vede bâta, aproape de locul în care Grasul se luptã cu partenerul sãu ºi se repede sã o ia. Grasul aude, îi trage un pumn celui cu care se lupta ºi dã sã se ridice.
GRASUL
Ce dracu’ ai zis, mã? Nevastã-mea e cu voi. Fane Narã-Scurtã n-are nici o legãturã?
Þiganul ridicã bâta ºi se pregãteºte sã-l loveascã.
GRASUL
Adicã eu am strâns bãnet ca sã-l furaþi voi! Futu-vã muma’n cur!
Þiganul scânceºte ºi dã cu bâta. Grasul bareazã lovitura ºi-l împinge cu un pumn spre baie. Cel de jos îi sare în cârcã.
Din faþa uºii de la intrare Trepãduºul se uitã înãuntru. Nu vede pe nimeni, deºi aude sunete încrâncenate.
V.O.
Deºi nu-mi stã în fire sã fac astfel de intervenþii, am sã vã spun totuºi cã ceea ce va urma sã vedeþi acum va fi foarte probabil sã nu vã mire deloc. Însã, dacã stãm sã ne gândim la circumstanþe, veþi ajunge la concluzia cã trebuie sã ai ceva sânge în vene ca sã faci asta.
Trepãduºul bagã capul înãuntru, îi vede pe cei trei luptându-se la baie.
VOCE
Ce dracu’? N-are apã?
ÞIGANUL
Mai bine.
Trepãduºul intrã în camera din stânga, ia bagajul ºi revine în hol. Se uitã înãuntru ºi vede mai multe teancuri cu bancnote în euro. Zâmbeºte fericit, aruncã o ultimã privire spre baie, ia cheia din uºã ºi iese. Încuie uºa ºi aruncã cheile pe jos. κi vede de drum însufleþit.
Afarã aude voci dinspre trotuarul opus.
ÞIGANUL
Zi, bã, broscî!
Se aude o voce de copil spunând: “BROSCΔ. La scurt timp o palmã se aude lovind ºi un plâns începe sã se prelingã. Trepãduºul se urcã fericit în maºinã ºi ambaleazã motorul. Maºina o ia din loc ºi-l putem vedea pe Trepãduº afiºând o faþã zâmbãreaþã. Maºina se depãrteazã pe stradã, în timp ce noi ne ridicãm ºi putem vedea o altã panoramã a cartierului.
V.O.
Aceastã poveste, din care voi aþi putea crede cã aþi vãzut doar începutul, se încheie aici. Cu ce anume vã întrebaþi poate? Cu ce finalitate? Ei bine, aflaþi cã aceasta a fost ultima zi în care Trepãduºul a mai fost Trepãduºul. Din ziua aceasta încolo a început sã fie iarãºi Crãcãnaru. Scuzaþi, Marele Crãcãnaru!
SFÂRªIT
vBulletin® v3.5.8, Copyright ©2000-2025, Jelsoft Enterprises Ltd.