AshtrayGirl
07 May 2004, 00:08
Dupa extravaganta lui "adaptation", ambiguitatea lui "being john malkovich" uite ca Charlie Kaufman nu se dezminte si ne ia mintile cu uluitorul Eternal Sunshine of the Spotless Mind. Mi'e greu sa descriu tumultul de senzatii care m'au incercat pe parcusul filmului insa pot sa va spun ca variaza de la o exaltare tinereasca a unui om care stie ce e dragostea pana la frustrarea unui cinefil inrait care are in unele momente impresia ca structura ermetica a peliculei nu se lasa patrunsa.
E greu de asemenea sa pun toate laudele pe umerii lui Kaufman si sa nu ii recunosc lui Michael Gondry (un "bjorkian", mai multe de'atat e futil sa amintesc) cinematografia. Da, e greu sa nu dau credit muzicii, decorurilor, cromaticii, dialogurilor; e greu sa nu o adori pe Kate Winslet facand comedie si e greu sa nu'l respecti pe Jim Carrey demonstrand ca'l tine sa joace si drama. Mi'este de asemenea aproape imposibil sa ma tin departe de spoilere si sa nu impartashesc exuberanta macar cat pentru o papila gustativa din savoarea actiunii; si daca o fac, si daca nu va spun nimic e pentru ca merita sa'l vedeti.
E greu de asemenea sa pun toate laudele pe umerii lui Kaufman si sa nu ii recunosc lui Michael Gondry (un "bjorkian", mai multe de'atat e futil sa amintesc) cinematografia. Da, e greu sa nu dau credit muzicii, decorurilor, cromaticii, dialogurilor; e greu sa nu o adori pe Kate Winslet facand comedie si e greu sa nu'l respecti pe Jim Carrey demonstrand ca'l tine sa joace si drama. Mi'este de asemenea aproape imposibil sa ma tin departe de spoilere si sa nu impartashesc exuberanta macar cat pentru o papila gustativa din savoarea actiunii; si daca o fac, si daca nu va spun nimic e pentru ca merita sa'l vedeti.