Whiplash este un film excepțional, scenariu, interpretări, sunet, secțiuni premiate de altfel.
Un film cu un puternic mesaj și replici memorabile : good job!
Un film pe care după ce-l vizionezi, continui să-i analizezi scenele, situațiile și subiectul, cauți analogii și explicații.
Un film lecție care trebuie să-l vedeți.
Un film de excepție despre relația dintre profesor-student în domeniul muzicii de jazz...Profesorul solicită studentul talentat până la epuizare, cu scopul să devină o celebritate, iar studentul dă dovadă de un efort, de un sacrificiu greu de imaginat...Interpretările actorilor J.K. Simmons (un Oscar pentru rol), Miles Teller sunt performante.
Un film de excepție despre relația dintre profesor-student în domeniul muzicii de jazz...Profesorul solicită studentul talentat până la epuizare, cu scopul să devină o celebritate, iar studentul dă dovadă de un efort, de un sacrificiu greu de imaginat...Interpretările actorilor J.K. Simmons (un Oscar pentru rol), Miles Teller sunt performante.
Ce sacrificii și compormisuri ești dispus să faci pentru a ajunge cel mai bun în domeniul tău? Andrew este un tânăr toboșar înscris la Shaffer Conservatory of Music, una din cele mai prestigioase școli de muzică. Primește șansa unică de a învăța sub îndrumarea unuia dintre cei mai buni, dar exigenți profesori ai școlii, care apelează la metode neortodoxe pentru a-și impulsiona elevii să-și depășească limitele. Pe scurt, dă de un dirijor de orchestră excentric, ce uneori conduce la nebunie.Da, munca asiduă conduce la succes, dar si la nebunie si in fata ochilor vei vedea doar munca.
Povestea unui tânăr toboșar care trece peste orice umilință din partea dirijorului pentru a-și demonstra sieși și celorlalți că este capabil să devină un muzician profesionist.
O dramă psihologică foarte intensă după părerea mea, despre un tânăr care demonstrează că ambiția și perseverența sunt cheile de la intrare pentru a trece pe poarta succesului și afirmării.
Antagonistul J.K. Simmons face rolul vieții în acest film și iși merită Oscarul cu prisosință. Mi s-a făcut pielea de găină când urla la studenți și iși manifesta autoritatea într-un mod extrem de dur și traumatizant.
Un spectacol muzical, încărcat de ambiție, transpirație, sânge, bătături, dragoste pe alocuri și triumful în fața protagonistului însuși.
O cretinitate rara.
O idee bunicica, tembel pusa in practica, Ideea unor alienati - confruntarea tembela a orgoliilor unor dobitoci.
Rar, prea rar asa absurditate
Filmul baleaza atat de intens intre cei doi protagonisti, incat restul (personaje, intamplari, decoruri) le uiti pur-si-simplu. Excelenti cei doi in rolurile lor, in special J.K. Simmons, care este efectiv magistral (nu stiu de ce, gandul ma duce la F. Murray Abraham si interpretarea fabuloasa a rolului Antonio Salieri din „Amadeus”).
Esenta mesajului din „Whiplash” este relevata de discutia dintre cei doi (aparent amicala) din bar, dupa plecarea fortata a lui Fletcher de la Conservatorul Schaffer: obsedat de perfectionism si de gasirea unui talent imens, Fletcher ii impinge pe pretendentii care viseaza castigarea stimei sale la eforturi supraomenesti, cei mai multi clacand efectiv: renunta la a-i mai intra in gratii, renunta la muzica si renunta chiar la viata. Limita este dusa pana dincolo de extrem, profesorul fiind convins ca il va gasi pe ACELA, doar printre cei… citeşte
Ambiție,consecvență draconica,repetitie pana la epuizare pana la sacrificiu asta e arta in cazul nostru toate aceste trăsături eroice ii permit succesul bateristului de jazz M.Teller. Iar profesorul isi justifica metodele excentrice prin cultivarea in student a dorinței de a depasi condiția clasică de bun si corect executant good job pericolul suficientei!!! si al plafonarii in arta!!! E un film care ne arată cum poti ajunge un adevărat artist! Si regizorul a reușit asta mai ales prin jocul formidabil al protagoniștilor!!!
Mi-a placut extraordinar de mult, asa ca mi-am luat si DVD-ul sa pot sa-l revad de cate ori am chef!!!!
E un film tulburator, iar interpretarile celor doi doi (Milles Teller si JK Simmons) sunt remarcabile.
S-ar părea că fiecare profesie are limbajul ei specific. Fie că e vorba de medicină, justiție, religie, afaceri, psihiatrie, psihologie, politichie, lingvistică, etcaetera, etcaetera... Ceea ce e normal să fie pînă la un punct și punctul sau granița este demarcația dintre vorbitorii de aceeași limbă și cei care nu cunosc această limbă, fie ea medicinistă, avocățească, antropologică, politichească, lingvistică sau de altă natură.
Altfel spus, este oarecum de înțeles să ne adresăm într-un limbaj specific pentru cei care cunosc aceeași limbă (dar după cum voi argumenta mai încolo), este anormal sau o dovadă de snobism și prostie, să ne adresăm într-un cadru non-profesional tuturor categoriilor de oameni care vor citi acele cuvinte, fără să explicăm cuvintele ne-uzuale. Exemplul cel… citeşte
Am inceput sa caut alte filme regizate de Damien Chazelle, dupa ce am vazut initial drama muzicala` La La Land`, castigatoare a 6 premii Oscar, cu o poveste dulce amara a doi visatori care isi urmaresc visele pana la materializare. Asa am dat peste `Whiplash`, care este tot o drama muzicala, de fapt, jazzul prezent mi-a placut peste masura si mi-a mentinut viu interesul pe tot parcursul filmului. Un alt punct comun este persistenta in atingerea viselor, increderea si sacrificiile ptr un crez care, pur si simplu, imping in mod firesc la scrierea istoriei: descatusarea unui talent care poate fi eliberat doar printr-o educare bruta, constanta si tulburatoare dincolo de limite, profesorul Terrence Edwards fiind absolut infricosator de convingator in a trezi si a cizela harul adorrmit.
Dintre producţiile de dată relativ recentă, mi se pare una dintre cele mai convingătoare drame pe care le-am văzut. Te ţine în tensiune, te impresionează, te face curios să vezi ce final este ales pentru a transmite mesajul adecvat. Whiplash este o dramă cu acţiunea plasată în lumea muzicii, mai precis a jazz-ului, unde un tânăr percuţionist ce visează la înalta performanţă se înscrie la o şcoală condusă de un profesor cu metode neconvenţionale şi excesiv de brutale. Tema principală se referă la faptul că fiecare are un vis în viaţă şi nu poţi atinge o culme fără sacrificii şi fără să-ţi testezi limitele, dar în acelaşi timp se ridică problema până unde poţi şi trebuie să mergi pentru asta? Fiindcă, deşi cei doi (profesor şi elev) evită în cele din urmă un deznodământ tragic, iar finalul m-a mulţumit şi mi se pare unul adecvat,… citeşte
J. K. Simmons, a făcut un rol mare (pe deplin a meritat laudele şi renumitele statuete de la Globuri şi Oscar. Îmi place că, din 5 nominalizări a fructificat 3 (pe când unele lungmetraje sunt de 10x nominalizate şi primesc doar "aplauze" că au fost doar specificate sau apreciate, ca exemple: American Hustle, Gangs of New York, True Grit şi-ar mai fi Culoarea Purpurie a lui Spielberg (cu 11, chiar).
Ştii, ce-i interesant..... Acest Chazelle, observ c-a schimbat tonul, a trecut de la drama-muzicală (cum spuneau cei de la DiGi Film, OBSESIA pentru Whiplash :)), la comedia-muzicală La La Land (un film de vis, de asemenea ţi-l recomand). Poate următorul film, regizat de el va fi un SF sau o dramă de război. Cine mai ştie, acest OM ne surprinde plăcut (cum încă o fac la ora actuală MARII - M. Scorsese, C. Nolan, R. Scott, J. Cameron, S. Spielberg, Q. Tarantino, C. Eastwood, R. Zemeckis, O. Stone, D. Boyle, T. Burton, G. del Toro, P. Jackson, D. Fincher).
Da, şi eu cred că dacă o ţine pe această linie şi eventual, cum spuneai şi tu, schimbă un pic şi domeniul, dar la fel de bine, Chazelle are toate şansele să ajungă foarte departe. Face un cinema profesionist, trăit, şi nu comercial. Cel puţin deocamdată.
Iubesc muzica, si ascult muzica foarte buna( Trupe: Queen, The Who, Led Zeppelin, Pink Floyd), cu toate astea acest film nu m-a impresionat, un film bunicel si cam atat, dupa parerea mea mai mult de 6 nu merita.
Nu sunt în măsură să îi acord o notă, pentru că nu sunt un critic, ci doar categorisesc filmele și serialele pe care le urmăresc în plăcut/neplăcut. Fiecare film/serial are povestea sa și nu le poți compara, pentru că au diferite teme. Pe acesta îl încadrez la plăcut. Cele 10 stele pe care le acord sunt pentru că îmi place, la cele care nu-mi plac acordând o stea.
Actorii joaca bine. Scenariu captivant si o poveste care te pune pe ganduri.
Ar fi multe de zis dar as repeta din ce s-a spus deja.
Un film ce trebuie vazut.
Despre lucrurile cu adevarat frumoase aproape intotdeauna am preferat sa nu vorbesc. Am considerat ca exprimarea in cuvinte a ''frumosului'' ingradeste sensurile si stirbeste mult din calitatile acestuia.
Mereu am considerat ca exista o legatura subtila intre jazz, foc si femei, insa, niciodata nu m-am caznit sa definesc impletitura fireasca.
Dupa film, am ramas intr-o suspecta, senina, serenitate.
Filmul imi place chiar daca nu sunt fan jazz. Pana la urma asta este muzica adevarata din instrumente: saxofon, tobe etc. Nu playback-uri si instrumentale/negative facute pe calculator ca in ziua de azi. De ne oripileaza solistii cand ii auzim 'cantand' live (in special cei autohtoni). Revenind la film J.K. Simmons, interpreteaza perfect rolul profesorului 'enervant' de exigent Terence Fletcher. Se vede ca e treaba serioasa de profesionisti. De cele mai multe ori reusitele de acest gen vin in urma a unor sacrificii, in urma a sutelor de ore de exersare, multa sudoare si uneori chiar sange
cu siguranta profesorii de muzica sunt putin sau mai mult "dusi". si asta o stim toti care am fost la scoala.orice scoala.
exagerat,reactiile exaggerate ale unui professor impotent care sta numai cu scula in gura iar maimutoii aia se comporta ca niste pasarici proaste intr-un pluton... filmul e o serie de injuraturi
un film despre ce inseamna sa nu te dai niciodata batut si sa nu lasi pe nimeni sa`ti zica ce poti si ce nu poti sa faci.. "never give up" asta`i tot! foarte tare filmu!
Un film cu un puternic mesaj și replici memorabile : good job!
Un film pe care după ce-l vizionezi, continui să-i analizezi scenele, situațiile și subiectul, cauți analogii și explicații.
Un film lecție care trebuie să-l vedeți.